1,350 matches
-
lipsită de vederi fenomenologice, îndreptându-se mai degrabă înspre conceptul de construct discursiv-poststructuralist, maleabil și manipulabil, corporalitatea nu-și poate pierde calitățile fizic-biologice și senzoriale, atât în conjuncturile recent ivite, ale comunităților electronice sau ale democrației digitale. Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de modele discursive și existențiale care se pot contura împotriva tezei de destrupare a ființei umane în spațiul virtual. Contraargumentele aduse în apărarea corporealității au venit din zone teoretice și aplicative diverse și s-au coagulat în special pentru a chestiona programul neocartezian și neodarwinist al transumanismului. Propunând o cercetare interdisciplinară, am interfațat cibernetica și știința informaticii cu filosofia, sociologia, etica și artele corpului, în continuarea discursurilor tehnoculturale istorice. Demersul a fost de a combina practica tehnoculturală cu noile discursuri științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
antipropagandă cu mijloacele pro‑ pagandei. Cu semn schimbat, el prezintă toate caracteris ticile filmului românesc de propagandă comunistă : mesajism, demonstrativism, simboală - boala „simboalelor”, artificialitate narativă. Și are și o supapă, asemenea celei folosite în Directorul nostru cu decenii în urmă : chestionat dur, ca la Cadre, de Panait (Ștefan Iordache) cu ce se ocupă, Puștiul răspunde candid și pur : „Muncitor...”. Toată agitația murdară de pe ecran e produsă de funcționari, birocrați, personal TESA, în vreme ce cavalerul fără teamă și prihană face parte din nobila
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se poate face însă și de persoane auxiliare, numite operatori de anchetă. Datorită chestionarului standardizat, ancheta poate fi efectuată pe un eșantion mare și oferă posibilitatea prelucrării rapide a datelor cu ajutorul calculatorului. Avantajul major al anchetei este posibilitatea de a chestiona un număr mare de indivizi, lucru ce dă posibilitatea realizării unui eșantion reprezentativ la nivelul întregii populații și, implicit, garanția că rezultatele obținute sunt relevante pentru această populație. Rapiditatea și promptitudinea cu care se realizează investigarea anumitor probleme, mai ales
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
eșuează - interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima Întrebare, La ce te referi? sau, atunci când a construit o referință, dar nu este sigur de ea (mai bine spus, nu este sigur că este aceeași referință cu a locutorului), să chestioneze locutorul asupra posibilului referent, așa cum se Întâmplă În dialogul următor dintre H și P (Înregistrarea nr. 2): H Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă am monitoriza-o, precizează celebrul psiholog nord-american, atunci am putea s-o influențăm, intrând într-un fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana respectivă nu ne-a văzut sau că acesta nu este un motiv suficient pentru a ne înfuria". Autorul numește momentul și procesul în cauză conștientizarea estimării; • apoi, se declanșează impulsul. Însă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât copilul petrece mai mult timp în stradă, cu atât reintegrarea în familie sau integrarea într-un centru de zi/plasament este mai dificilă. Un alt aspect demn de menționat este faptul că cea mai mare parte a copiilor străzii chestionați (51,3%) au o vechime în stradă mai mare de 2 ani, ceea ce face dificilă intervenția asupra lor. ● Nivelul de educație Un procent important din copiii străzii chestionați nu au fost școlarizați (23%), în timp ce doar o mică parte dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atingere/apropiere cu o persoană infectată este prezentă la 5,9% dintre copii, în timp ce alții menționează aspecte care nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexuale Este posibil ca răspunsurile să fie influențate fie de reținerea unora în a vorbi despre sexualitate și despre aspecte ale vieții sexuale, fie, dimpotrivă, de tentația de a brava, începerea vieții sexuale cât mai devreme fiind pentru copiii străzii chestionați un semn al maturității, al bărbăției. Pe de altă parte, proporția celor care și-au început viața sexuală foarte devreme este foarte mare, ori este de presupus că acest fapt ar fi putut fi rezultatul unui abuz la care ei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu că folosind prezervativul se pot proteja de infecții cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este mai degrabă ocazională, ori se știe că un singur contact sexual neprotejat este suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii romi chestionați (24,4%) nu au putut menționa nici o infecție cu transmitere sexuală, acesta fiind un indicator al nivelului scăzut de informații, dar și al
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
despre infecțiile cu transmitere sexuală fiind parte importantă a acesteia. A nu vorbi despre infecțiile cu transmitere sexuală este într-un fel echivalent cu a nu vorbi despre protecție/prezervativ în viața sexuală. ● Testare În schimb, cei mai mulți dintre copiii romi chestionați știu că pentru a afla dacă ești infectat trebuie să mergi la medic, dar nici unul nu a menționat vreun test specific, ci analize în general. De asemenea, cei mai mulți ar apela în primul rând la o unitate medicală (56%) sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deschiderea către noi experiențe relaționate cu natura, arta, mișcările fizice sau muzica (Hahn, Payne, 1997). Un studiu realizat în 1972 de Comstock și Partridge a investigat ratele de mortalitate în rândul populației din Maryland între anii 1960 și 1964, fiind chestionate 55.000 de persoane. Rezultatele studiului au arătat că acele persoane care mergeau la biserică o dată sau de mai multe ori pe săptămână aveau rate de mortalitate mai reduse decât cele care mergeau mai rar sau deloc la biserică (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care produc așteptări sociale și, astfel, sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai chestiona oportunitatea. Instituțiile nu sunt doar reglatoare (concepția economică), ci și constitutive (concepția sociologică). În accepțiunea lui R. Scott, instituțiile, ca reguli ale jocului, reduc sfera opțiunilor individuale, a acțiunilor permise, interzise, premiate sau sancționate, actorul uzitând de capacitatea de alegere
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
XXI-lea aduce cu sine Însă importante crize ale corporațiilor gigant care aveau o pondere importantă În economia americană (cel puțin la nivel simbolic) și a căror prăbușire a antrenat repercursiuni sociale majore. Modelul managerului puternic, profesionist a fost dur chestionat În momentul În care a devenit evident că profesionalizarea managementului nu era decât un paravan În spatele căruia comportamente oportuniste și socialmente iresponsabile s-au putut pune pe seama investitorilor (fonduri de pensii care au pierdut miliarde de dolari din contribuțiile asiguraților
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capital și proprietarii legali ai organizației) stabilind astfel și sensul unilateral al relației agent - principal În care primul trebuie să acționeze În sensul maximizării intereselor celui din urmă. Așa cum spuneam, abordările politice și instituționaliste relativizează sensul relației sus-amintite, mai degrabă chestionând asumarea unilaterală a rolurilor de agent și respectiv principal de către actorii constitutivi ai organizației. Abordările politice și instituționaliste se diferențiază la rândul lor În funcție de rolul acordat intereselor actorilor constitutivi. În ceea ce privește abordările realiste, o serie de teoreticieni, Începând cu R. Cyert
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică), incluzând roluri de Întocmire a contractelor și gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul pe diversificarea și integrarea activităților funcționale În realizarea „autonomă” și comercializarea directă a unui produs (o concepție, să-i spunem, productivă). Percepția și strategiile emergente sunt asociate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de levantini și bolșevici. Îmi aduc aminte, de asemenea, de răspunsul nediplomatic, potrivit unui tânăr de treizeci de ani, la întrebarea febrilă a distinsului istoric de la Manchester, Constantin Brâncoveanu (da!, descendent al Brâncovenilor), atunci secretar al Casei Regale, care mă chestiona amical, pe splendida terasă a unei cafenele pariziene, asupra șanselor de a reveni monarhia la conducerea țării. L-am întrebat abrupt, fără protocol, cu acea candoare abrazivă a tinerilor: "Ce serviciu de informații vă ajută pentru asta?" Întrebarea legată de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
construcții etc.) Acest tip de jogging este joggingul acvatic joggingul practicat în apă (aquajogging / aqua running). Joggingul acvatic este un concept foarte puțin cunoscut în România, aproape deloc practicat în vreun bazin și confundat de foarte multe persoane, dacă sunt chestionate, cu gimnastica în apă (aquagym). În anumite țări europene este utilizat de mult timp, în special, ca mijloc de recuperare și reabilitare terapeutică. Astăzi, în anumite centre destinate activităților sportive de loisir și întreținere corporală (unele cunoscute și ca SPA
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
disimulare, chiar în cazul celui mai empatic observator. Deși unii prieteni temporari devin treptat prieteni pe viață, vor exista mult mai mulți care nu vor face acest lucru. Chiar dacă cercetătorul își propune să nu păcălească niciodată persoanele pe care le chestionează, în final este inevitabil ca unele să se simtă înșelate, mai ales dacă rapoartele asupra anchetei vor fi tipărite. Istoria cercetării sociale empirice care se bazează pe ajutorul observatorului individual este plină de exemple de persoane indignate (Barnes 1980:70-72
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
persoanelor care sînt anchetate, însă mulți ani lucrarea sa a rămas neluată în seamă, poate pentru că, după cum susține Salamone (1977:118), cei care lucrau în domeniu între 1950-1960 nu voiau să admită că relațiile lor cu persoanele pe care le chestionau nu se bazau pe o încredere reciprocă. Salamone descrie situații în care proprii săi furnizori de informații l-au mințit, și același lucru îl pot spune și mulți alți antropologi. De exemplu, Chagnon (1974: 91), descriind cercetări care s-au
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1969 a fost evaluată prima dată eficacitatea înșelătoriei (Newberry 1973; Stricker et al. 1969). Descoperirile lui Stricker și ale altora relevă un model similar aceluia din sfera politicii. Inițial, majoritatea persoanelor studiate, așa-zișii subiecți, credeau că cei care îi chestionau erau sinceri și spuneau adevărul. Asch a fost unul dintre primii care au contrazis aceste așteptări, iar Milgram (1974; cf. Miller 1986) l-a urmat, împreună cu alți experimentatori mai puțin cunoscuți. Pînă la urmă, înșelătoria s-a răspîndit atît de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
argumentul aflat în dezbatere. Singura modalitate de a respinge argumentul lui Larmore constă în demonstrarea caracterului problematic al tezei lui Williams despre statul liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care a atacat teza lui Williams aducând în atenție faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]