2,808 matches
-
un suflet minunat dincolo de nervi și tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea Albă. Urcă-te Costică la bampor și dă-i bici până la Chilia Nouă și-apoi cu telegarii până la Spasca. Două zile de drum, amintirea ca un fum. Directorul școlii era învățătorul Ignatie Maximovici Cravcenco, un om bun, blând, nu prea tare în cunoștințe pedagogice. Doamna Cravcenco o femeie minunată și o mamă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rău de înălțime". Probabil, călugării se încălzeau arzând butuci din această pădure. Revin și, pe la mijlocul peretelui, descopăr un mic tunel pe care nu-l remarcasem la urcare. Cobor prin el și abia acum mă lămuresc. În perete sunt săpate caverne ― chiliile călugărilor. O cavernă mai mare e refectoriul. Alături, altă cavernă mai mică ― bucătăria. Nici o pată de culoare n-a rămas din frescele de care vorbesc ghizii. Doar piatră. Dumnezeu e mai accesibil, oare, în caverne? C'est magnifique exclamă o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cavernelor îndeosebi, aveau de suportat consecințele, care nu erau dintre cele mai blânde. Schingiuirile erau la modă. Iar uciderea nu ridica nici un fel de problemă. Năpăstuiții nu aveau de ales, decât să ia calea supunerii. Cei care și-au părăsit chiliile și singurătatea și s-au alăturat alesului lui Dumnezeu, Seine, au alcătuit nucleul abației Saint- Seine, devenită repede celebră. Cum în acel loc singuratic viața nu era tocmai ușoară, aceștia s-au dedicat rugăciunilor. Și Seine se ruga în rând
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
într-o celulă de închisoare (în afară de cazul când se afla într-un turn cu perspectivă largă); în asemenea locuri nu făceai decât să mucegăiești. Și îl înțelegeam pe acel om care n-a mai vrut să fie călugăr pentru că fereastra chiliei sale, în loc să se deschidă, așa cum se așteptase, spre o priveliște întinsă, dădea către un zid. Eu unul, fiți sigur, nu mucegăiam. În fiece clipă a zilei, în mine însumi și printre ceilalți, mă cățăram pe înălțimi, unde aprindeam focuri luminoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-mi aduc aminte tot ce am văzut în vis, de parcă le-aș fi trăit aievea. Bătrânul călugăr mă lasă o vreme în apele mele, apoi, aplecându se spre mine, îmi spune aproape șoptit: Eu aș zice să vii în chilia mea, pentru a te hodini, că îi fi ostenit de drum, dar și de zbuciumul la care am fost martor. Îți mulțămesc pentru grijă, părinte. Până să-mi termin eu vorba, călugărul a și pornit-o, cu pas mărunt, privind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și de zbuciumul la care am fost martor. Îți mulțămesc pentru grijă, părinte. Până să-mi termin eu vorba, călugărul a și pornit-o, cu pas mărunt, privind din când în când înapoi, să vadă dacă-l urmez. Ajunși la chilie, bătrânul s-a întors spre mine și a spus curtenitor: Bine ai venit în bordeiul meu, fiule! Din această clipă, îți aparține. Poți să rămâi aici cât vrei - a sfârșit el vorba, făcându-mi semn să intru. Dar sfinția ta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bordeiul meu, fiule! Din această clipă, îți aparține. Poți să rămâi aici cât vrei - a sfârșit el vorba, făcându-mi semn să intru. Dar sfinția ta unde va dormi? am întrebat eu nedumerit. Am încă o cămăruță colea în curte. Chilia asta îi mai mult pentru oaspeți ca dumneata și ca mulți alții. Am să rămân doar în noaptea asta, părinte, dar mâine am să plec. Cum ți-i voia, fiule, dar nu-i nici o grabă și nici o pagubă dacă ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mănăstirii La Greci s-a așternut colbul și uitarea... După un timp, tândălesc la alt pergament colbăit, încercând să-i dau de capăt: „Theofan mitropolit al Sucevei. Scriem și dăm de știre că însumi,...am dat sfintei rugi Galata,...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei, în pădurea întreagă și deasă, și am îngrădit cu gard acele chilii și cu locul... Și de asemenea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am dat sfintei rugi Galata,...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei, în pădurea întreagă și deasă, și am îngrădit cu gard acele chilii și cu locul... Și de asemenea,...am dat sfintei mănăstiri Galata un loc de prisacă,... Balica” ce „a fost din vechime... al Mitropoliei din Suceava.” Când am citit numele - Balica - mi-a trecut prin minte - ca un fulger - că eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
altcineva, nu le-aș fi crezut. „Ce te-a pus pe gânduri, fiule?” Păi, aici se spune - cu mărturia doamnei Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod - că: „Întâi...toate cele ce au fost făcute și din nou zidite ...trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri,...s-au risipit și s-au stricat... Odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire,...toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint...Câte sate au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că îmi recapăt vlaga văzând cu ochii. „Numai că laptele ista îi descântat, că altfel cum să-mi vină puterile puhoi așa deodată?” gândeam eu pe când sorbeam ultimele picături de lapte. În acest timp, bătrânul își făcea de lucru prin chilie. Se vedea cât de colo că nu are mai nimic de făcut, dar că aștepta un moment potrivit ca să-mi spună ceva. Și nu m am înșelat. Crezi că poți să-mi spui acum ce te frământă, fiule, sau lăsăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a tresărit: Ptiu! Uite că-i amiaza mare și noi încă stăm aici de vorbă. Așa-i. N-ai ce să-i faci unui moșneag care nu se mai satură de vorbă. Mai bine hai s-o luăm tropățel spre chilie, ca să ne astâmpărăm foamea. Abia și-a terminat vorba și a și luat-o la picior, cu mersul lui mărunt...Cu greu mă puteam ține de el. Când am ajuns în chilioara lui, mi-a arătat ce are de mâncare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
străine?” Și răspunsul a curs la fel de limpede: „A sfătui pe altul la păcat; a porunci altuia să păcătuiască; a consimți la păcatele altuia; a ajuta pe altul la păcat; a apăra păcatele altuia.” În timp ce dialogam cu gândurile mele, în ușa chiliei a apărut, ca o umbră, bătrânul călugăr. Nu i-am auzit pașii. Ce mai face zbuciumatul meu fiu? m-a întrebat el cu voce moale. Nu știu cum să-ți spun, sfințite părinte, dar parcă mi-ai ghicit gândurile, aducându-mi aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la 18 decembrie 1616.” Același Radu Mihnea voievod, lund-o drept martor tot pe Doamna Maria Zotu, cu ocazia închinării mănăstirii Galata la Sfântul Mormânt, din 26 martie 1618, spune: „Toate cele...din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri,...s-au risipit și s-au stricat... Odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod...toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint...” „Din păcate, are dreptate în ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la altul, cu veverițele pe urma mea. „Să știi că neastâmpăratele astea au grijă să nu mi se întâmple cine știe ce...” gândeam eu zâmbind gândului. Între timp, păzeam umbra stejarului. Acușica îi în lungul cărării, când trebuie să mă retrag la chilie, să nu-l fac pe bătrân să mă aștepte...În cele din urmă, am pornit către chilie... Bine ai venit, dragule. Uite colea, toate bunătățile sunt pe măsuță. Bine te-am găsit, sfinția ta. Nu știu cum o să-ți răsplătesc toată această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se întâmple cine știe ce...” gândeam eu zâmbind gândului. Între timp, păzeam umbra stejarului. Acușica îi în lungul cărării, când trebuie să mă retrag la chilie, să nu-l fac pe bătrân să mă aștepte...În cele din urmă, am pornit către chilie... Bine ai venit, dragule. Uite colea, toate bunătățile sunt pe măsuță. Bine te-am găsit, sfinția ta. Nu știu cum o să-ți răsplătesc toată această muncă făcută de dragul meu - un străin - care am nimerit în chilia sfinției tale din întâmplare. Ei, nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cele din urmă, am pornit către chilie... Bine ai venit, dragule. Uite colea, toate bunătățile sunt pe măsuță. Bine te-am găsit, sfinția ta. Nu știu cum o să-ți răsplătesc toată această muncă făcută de dragul meu - un străin - care am nimerit în chilia sfinției tale din întâmplare. Ei, nu chiar din întâmplare, fiindcă toate au o rânduială, dată de Cel de Sus. Dar despre asta om vorbi noi altădată. Acum, limpezește-ți chipul în izvoraș și hai să ne așezăm la masă. Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sufletul meu. Acum fă bine și du-te în chilioara ta. Poate mai citești ceva. Mai spre seară, ne-om duce pe malul pârâului din vale. I-am ascultat sfatul și când arșița zilei s-a mai domolit, în pragul chiliei s-a oprit bătrânul. În mână ținea două undiți rudimentare. Ești gata? Mergem la pescutit. Să mergem, părinte - am răspuns eu potopit de gândul că în viața mea n-am prins măcar o broască, dară mite un pește. L-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe toate le știe, pe toate le rânduiește și pe toate le face...fără nici o caznă...” Seara am cinat singur. Abia ce am sfârșit de mâncat, că s au auzit pașii târșiți ai protectorului meu, pe potecuța dintre cele două chilii. În seara asta trebuie să te culci mai devreme, poate îi putea să te hodinești mai acătării, nu ca în celelalte nopți când numai hodină nu s-o chemat... Mulțămesc, părinte, și sărut dreapta pentru grijă și pentru toate - i-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ei, și acum, dacă ți-am arătat toate mărunțișurile mele, fă bine și mai plimbă te prin rariște. Și când umbra stejarului... Știu, părinte. Când umbra stejarului ajunge de-a lungul cărării, atunci îi ora când trebuie să pornesc către chilie. După ce om mânca, te-i hodini și poate mai citești câte ceva din cărțile pe care ți le-am dat. Așa am să fac, sfinția ta - i-am răspuns și am pornit să culind pădurea plină de minunății... Am umblat mereu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
față când au fost scrie sau le-a citit după aceea...Pe rând, ca acum”. M-am întors tocmai la timp ca să mă ospătez...După ce am mulțumit lui Dumnezeu pentru îndestulare, am făcut o scurtă plimbare pe malul pârâiașului de lângă chilie. Încărcat de vraja celor văzute, m-am întors în chilioară și, așezat pe marginea patului, am început să citesc în cartea de care mi-a amintit bătrânul... „Biserica lui Hristos aduce o înălțare a firii omenești în una din treptele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu trece prin această curte, izolată de stradă. Nici nu se aude vreun zgomot. Pe dalele de ciment și pe straturile de flori stăruie o liniște ușor ireală. Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu mai privesc peticul de cer care-mi amintește frunzele albicioase ale măslinilor bătrâni din Grecia și zidul din fața ferestrelor. Un zid de cărămidă veche, roasă de intemperii, care închide curtea, spre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
l-am simțit pe "fratele Martin", ca pe o reptilă, gata să mă atace: "Cum îți permiți "fiu de cățea"?" a reușit să bâlbâie și, înainte să pot reacționa, mi-a întors spatele. In noaptea aceea a lipit pe ușa chiliei mele o hârtie pe care copiase un verset din "Cartea Regilor": Această casă va fi ca un exemplu. Oricine va trece prin fața ei se va cutremura și va spune: De ce Domnul a făcut aceasta, acestui pământ și acestei case? Și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
SCENETA „SENSUL VIEȚII” (Autor: Prof. gr. I Claudia Furtună) POVESTITORUL: (Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora cele 5 vieți anterioare în care luase diferite forme, în funcție de progresul sau regresul realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în prima viață, sufletul său s-a întrupat în Adam, care
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
Julius reuși să vadă o mulțime de fete care Învățau, erau sălile de clasă, i s-a spus, să aibă puțină răbdare că peste cîteva minute se terminau orele. PÎnă atunci puteau merge să o vadă pe maica stareță În chilia ei. „Veniți pe aici“, le spuse măicuța franțuzoaică și silueta ei albă Îi Însoți pînă la maica stareță. Maica stareță era bătrînă de tot și vorbea foarte prost spaniola; În afară de asta, nu părea să-și aducă aminte de măicuța care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]