2,485 matches
-
art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 428. 96 Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 97 Ibidem, p. 227. (trad. n.) 42 bărbat rudimentar și răzbunător, femeia este și ea ignobilă, cioara își pierde frumusețea, capacitatea de a cânta și de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța tăcerii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la femei în tirade violente, care realizează o abolire, o crudă distrugere a tot ceea ce însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a îmbrăcat în penele papagalului pentru a câștiga un concurs de frumusețe. Cioara rămâne o pasăre cu o reputație malefică (cf. imaginea păsării din 1021 Ibidem, p. 289. 1022 Ibidem, p. 290. 1023 Ibidem, p. 395. 1024 „El
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a îmbrăcat în penele papagalului pentru a câștiga un concurs de frumusețe. Cioara rămâne o pasăre cu o reputație malefică (cf. imaginea păsării din 1021 Ibidem, p. 289. 1022 Ibidem, p. 290. 1023 Ibidem, p. 395. 1024 „El, autorul a numeroase poeme de dragoste și nuvele despre iubire, a scris înspăimântătorul Corbaccio, una
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ziua de azi.» Trigon sau sextil Dispoziție: Aici amestecul de Înțelepciune și afecțiune curge domol și fără ciocniri. Individul dă dovadă de rațiune și e mulțumit de asta, acceptă imperfecțiunile celuilalt cu chibzuință, spunându-și că nu merită să dea cioara din mână pe vrabia de pe gard. Evenimente: Angajamentele capătă un caracter durabil, relațiile se stabilizează. Sunt posibile Împăcările după o ceartă, regăsirile... dacă sunt chibzuite. Capcană: Să te culci pe lauri, să crezi că totul e câștigat. Chiar și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu bobâlnic fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea fitilul, "răul" dispărea. Românii din teritoriile românești din Ucraina luau o oală cu apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii sau hrean ras, plămădite cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac dospite În gaz; cu ardei și hrean ras, pisat; cu piei crude de iepure unse cu untură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
smochine, de fasole cu ceapă și ceară albă de albine. Ceai de slăbănog sau lapte dulce În care au fost fierte rădăcini de pătrunjel, din care se beau 2-3 căni pe zi. COLȚ DE LUP (cance de uli, plisc de cioară, pai sec) Această bubă mare apare la gât, pe cap, pe obraz, la Încheiturile șoldurilor sau la pulpa piciorului și este tratată prin spălături și comprese cu fierturi din colțul lupului sau de mărul lupului, cu cataplasme din aceste plante
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecate cu frunze zdrobite de sfeclă, cu untură de pasăre nesărată, cu untdelemn amestecată cu piatră vânătă ori cu sare de bucătărie. Oblojeli cu boz, ulei de cicoare, crăpușnic, bobâlnic, cu mușchi ce crește pe acoperișul unor case, cu fasolea ciorii fiartă În lapte dulce și proaspăt, cu zeamă din fierea pământului, de ovăz, cu mutătoare, frunze de pătlagină, zeamă de păpădie, de pelin, cu plescăiță fiartă În lapte dulce, cu lăptiugă plescăițească, cu struguraș de poama câinelui, cu rostopască, fiertură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate pisate și amestecate cu untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc de păpădie, buruieni de pecingine (pecingeriță), cu zeamă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se strecoară și se adaugă apei din cadă, la temperatura de 36-37ș C. Se face o baie zilnic, seara, la culcare. NEVRALGII Durerile puternice ale anumitor zone ale corpului pot fi tratate prin: Frecții cu tinctură din tuberculi de ceapa ciorii, o parte de tuberculi uscați și bine fărămițați, la 12 părți de oțet, care se lasă la macerat 2 săptămâni. Frecții cu tinctură din tuberculi de ceapa ciorii, fărămițați, o parte și alcool 5 părți, macerate o lună, Într-un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
corpului pot fi tratate prin: Frecții cu tinctură din tuberculi de ceapa ciorii, o parte de tuberculi uscați și bine fărămițați, la 12 părți de oțet, care se lasă la macerat 2 săptămâni. Frecții cu tinctură din tuberculi de ceapa ciorii, fărămițați, o parte și alcool 5 părți, macerate o lună, Într-un loc Întunecos, amestecând din când În când. Ceapa ciorii fiind toxică, se folosește numai extern. Băi cu infuzie de muguri de plop negru, 3 linguri la un litru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la 12 părți de oțet, care se lasă la macerat 2 săptămâni. Frecții cu tinctură din tuberculi de ceapa ciorii, fărămițați, o parte și alcool 5 părți, macerate o lună, Într-un loc Întunecos, amestecând din când În când. Ceapa ciorii fiind toxică, se folosește numai extern. Băi cu infuzie de muguri de plop negru, 3 linguri la un litru de apă clocotită, care se adaugă apei din cadă. Frecții cu cremă din muguri de plop negru fărămițați și untură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scriitori mai în vârstă deschiși către nou, cu care avem un excelent dialog în paginile Contrafortului și în viața de toate zilele, oameni care au izbutit să acumuleze, în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându-se în formule estetice desuete și predispuși, unii dintre ei, compromisului politic degradant, tineri care ne ocolesc din complex, deși nu am exclus pe nimeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
deșirată aʹnceput, de aseară, peste mahala să bată vânt de primăvară. Cerul vânăt își gonește peste dealuri norii; și-o băbuță se jelește cʹa văzut cocorii, Însă alta oʹnvenină căci susține tare: - „Ce-ai văzut mata, vecină, era stol de cioare! Despre vreme, ce o să fie să citești matale și să vezi, mă rog, ce scrie domnii la jurnale... Când mʹam dus să iau tutunul aflai de la Veta: - că-i prietenă cu unul de vinde gazeta. Cică spune cʹo să fie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și i-a răspuns diplomatic: „Da-mpărate". Dacă am aflat, cât de bătrân era bătrânul Mircea la un moment dat al carierei sale de domnitor, tot nu am putut adormi, fiindcă îmi rămăsese o problemă nerezolvată și anume, unde mama ciorilor o fi pe hartă localitatea Rovine. Că era o zonă plină de râpi și mlaștini nu mă mir, că România are destule din astea, mai ales după celebra guvernare țărănistă dintre 1996-2000, dar unde sunt plasate râpile și mlaștinile acelea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rapid falit, adică așa cum spune românul, din gol, cu pielea. La noi, ehei, altă făină se macină, morile noastre mergând chiar mai greu decât morile lui Dumnezeu care sunt renumite că macină foarte încet. Eu deși sunt jurist, ce ceapa ciorii, numai v-am expus, spre omologarea dumneavoastră, un caz curat românesc de justiție. Nu-mi dau nici măcar cu părerea, fiindcă se știe că în prezent cazul este în atenția Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), în urma petiției adresate de către una din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe viață și pe moarte, doar pentru sine. Adică pentru propriile ambiții și interese. Pentru orgoliul personal, pentru vanitatea împinsă până la demență. Speranța românului, s-a transformat ca într-o nepoveste, din zâna zorilor, în muma pădurii. Ori în spaima ciorilor. Românul încă așteaptă....ce mai așteaptă? Nu mai așteaptă nimic, zic unii. Și, când nu mai ai nimic de așteptat, ești sătul de toate. Ți se face lehamite. Hrănit până acum doar cu „gogoși" și cu baloane de săpun, s-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
este acum cazul să mai redau și alte pasaje din cartea Mein Kampf, pentru că sunt acum sigur, că și dumneavoastră, care sunteți chiar mai inteligenți decât Băsescu, ați prins urgent ideea de coadă, nu-i așa? Păi atunci, de ce mama ciorilor, se mai dă bacalaureatul la anumite științe și nu doar la Sport, iar cei care nu-l iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai cu miez că pînă-acum. EDGAR: Foarte te-nșeli: schimbat nu-s în nimic, Decît la strai. GLOUCESTER: Pare-mi, vorbești mai bine. EDGAR: Hai, șir, aici e locul. Nu mișcă: grozav Și-amețitor să-ți arunci ochii-atît de jos. Ciori și stăncuțe la jumate hau zburînd Abia par niște gîze. La mijloc, în jos, Unu-agățat strînge mărar: de spaimă muncă! Pare-mi, mai mare nu-i decît un cap. Pescarii care umblă-acum pe țărm Appear like mice; and yond
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Stăpînul astfel. LEAR: Nu, nu pot să mă atingă fiindcă bat moneda: sînt regele însuși! EDGAR: O, tu vedere, străpungîndu-mi coasta! LEAR: Natură este deasupra artei în privința asta. Uite-ți banii de-nrolare. Ăsta-și mînuie arcul că o sperietoare de ciori; trage-mi săgeată de-un cot. Uite, uite, un șoarece; liniște, cu-această bucată de brînză prăjită, se face. Iată-mi mănușă, am s-o-ncerc pe-un uriaș. Aduceți halebardele. Frumos zbori, pasăre: -n țintă, în țintă! Nu! Da
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un tărâm al morții și acest lucru îl făcu să strige cu o voce ciudată, nefiresc de falsă. Strigătul acela rămas fără ecou se pierdu printre clinurile frământate ale dealului ce năzuia spre vale. Tresări ca de friguri când o cioară fâlfâi greoi și inoportun din aripile-i negre și se așeză ca un cioclu sinistru pe rădăcinile ridicate în aer a unui copac al cărui coroană fusese prinsă sub valul de pământ. Voi să ia o piatră ca s-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
decât pe moșul acela purtând hârlețul ca pe o baionetă mestecând greu și bolovănos cuvintele „Eu sunt Tofan, înțelegi, sunt Tofan și port cifra unu” apoi slobozi un râs gros și gâlgâitor care-și luă zborul ca un stol de ciori. Simiuc simți că este privit insistent de cineva, făcu o sforțare să se trezească, deschise ochii, văzu că la câțiva pași de pat, sprijinită în cârjele ușoare de aluminiu, cu păpușa într-o mână, fata ceea care îl privea cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un ciocălău de porumb, dar se răzgândi deodată urcă din nou treptele și o ascunse în fân. În ziua ceea nu a băut nimic. A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
este acum cazul să mai redau și alte pasaje din cartea Mein Kampf, pentru că sunt acum sigur, că și dumneavoastră, care sunteți chiar mai inteligenți decât Băsănău, ați prins urgent ideea de coadă, nu-i așa? Păi atunci, de ce mama ciorilor, se mai dă bacalaureatul la anumite științe și nu doar la Sport, iar cei care nu iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent cât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ca pe purcei? Țiganul. Cine ocupă ceea ce noi părăsim, cine vinde ceea ce noi scîrboșim? Țiganul. Cine „a zburat” primul la ponturi mai bune, lăsându-ne să ne furăm ca proștii singuri în țară? Țiganul. Noi ne țigănim și-i spunem „cioară”, dar el, țiganul, are ceva ce noi nu vom avea niciodată, are brand-ul în sânge.. Fură fie că are sau n-are nevoie. Dă respect la toată Poliția și dreptul la toată Justiția. Este practic și descurcăreț, fără școală
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]