2,486 matches
-
n.n.), strângerea (adunarea) cărăbușilor și omorârea acestora prin fierbere (subl.ns.)”. Ciorilor li se pregătise, de asemenea, un martiriu pe cinste dar și „onoarea” de a fi „hăituite” și zburătăcite de toată suflarea satelor, precum cărăbușii: „...pentru distrugerea cuiburilor de ciori se va cere la fel concursul organizațiilor specificate mai sus, se va desemna un responsabil cu conducerea acțiunii în comună, care va împărți comuna pe sectoare fixând pentru fiecare sector câte un responsabil care se va ocupa efectiv și permanent
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai sus, se va desemna un responsabil cu conducerea acțiunii în comună, care va împărți comuna pe sectoare fixând pentru fiecare sector câte un responsabil care se va ocupa efectiv și permanent cu distrugerea totală (subl.ns.) a cuiburilor de ciori și care va nota rezultatele acțiunii (subl.ns.) conform instrucțiunilor ordinelor de mai sus”. Cu mare părere de rău, nu am găsit rezultatele nimicitoarei acțiuni asemănătoare unui adevărat holocaust asupra cârâitoarelor! În schimb, din documentul din care am citat am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sus”. Cu mare părere de rău, nu am găsit rezultatele nimicitoarei acțiuni asemănătoare unui adevărat holocaust asupra cârâitoarelor! În schimb, din documentul din care am citat am aflat că a fost organizat și un concurs „socialist” de genul: „Cine prinde ciori mai multe/ Este gospodar de frunte”. Iată frazele lămuritoare: „...acțiunile de distrugere a cuiburilor de ciori și de combatere a cărăbușului se vor organiza pe bază de intreceri socialiste între echipe, sate și comune (subl.ns.)”. De aici tragem concluzia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asupra cârâitoarelor! În schimb, din documentul din care am citat am aflat că a fost organizat și un concurs „socialist” de genul: „Cine prinde ciori mai multe/ Este gospodar de frunte”. Iată frazele lămuritoare: „...acțiunile de distrugere a cuiburilor de ciori și de combatere a cărăbușului se vor organiza pe bază de intreceri socialiste între echipe, sate și comune (subl.ns.)”. De aici tragem concluzia că socialismul s-a construit pe baza prinderii ciorilor și a cărăbușilor! În sfârșit: „...Până în seara
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lămuritoare: „...acțiunile de distrugere a cuiburilor de ciori și de combatere a cărăbușului se vor organiza pe bază de intreceri socialiste între echipe, sate și comune (subl.ns.)”. De aici tragem concluzia că socialismul s-a construit pe baza prinderii ciorilor și a cărăbușilor! În sfârșit: „...Până în seara zilei de 19 mai a.c. se va înainta Comisiunei de Însămânțări a Plășii, tabelele complectate, conform modelului dat prin ordinele de mai sus”. Ca să nu creadă responsabilii comunei Buda Pătrășcani că totul a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
PĂUȘESCU, Exacustodian (19.XI.1928, Cotu Ciorii, j. Buzău), memorialist și eseist. Este fiul Elenei (n. Negrilă) și al lui Gheorghe Păușescu, preot. Face școala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 și 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
făcut să-l găsească, râde Fernic. Tipul tot mai iritat se ridică brusc de la masă. — Hei, hei, hei, amice ! strigă Fernic din capătul salonu- lui. Ia-o mai ușor, nu te înflăcăra aiurea. Oi fi și tu vreun iubitor de ciori și de jidani ? — Hei, puștiule, încearcă Cristi să salveze situația, ia-o de braț pe domnișoară și vezi-ți un pic de drum, nu vezi că n-ai nimerit crâșma ? Dar evreul nimic și nimic. Tăcea și se uita în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
I-ar fi plăcut lui Leonardo. I-ar fi plăcut lui Hokusai. Cred că da. — Și păsările... uită-te numai la cormoranii ăia moțați... — Sunt moțați? Eu credeam că sunt simpli cormorani. — Sunt cormorani moțați. Și am văzut și câteva ciori pyrrocorax, și păsări vânătoare de moluște. Iar lângă golf am auzit un cocostârc de mare. Când pleci? Știi, îmi plac prietenii tăi. Și ei te plac pe tine. — Băiatul pare reușit. — Da. — Dumnezeule! Ia te uită acum la apă, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier major Roman și zice; Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo! Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul care era cu el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau cam așa ceva, și a venit plutonier major Roman și zice; Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo! Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul care era cu el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul major, dacă răspundea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne stricăm somnul, mai bine ne culcăm după ce mâncăm. Zis și făcut. Și el din vârful patului zice către mine: Auzi, măi Pop! Ce-i mă, Iacob? Fă-ți bagajul, că te duci acasă. Măi, zic, tu ai mâncat ceapa ciorii. Auzi, se deschid ușile... fă-ți bagajul, că te duci acasă! Am avut lângă mine pe unu’ Suciu Ioan... nu avea decât un riniche, și ăla era afectat, un plămân, jumate stomacul, și un testicol. Era din cătunul Boc, de lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
erau baladele (Starea bizantină, 1983), ele se restrâng la dimensiunea, directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai mult lamentație solemnă și rugă imperativă. Ca eseist, B. citește poezia Magdei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
în primăvară să-l părăsim și noi. Astfel, tristețea sătenilor era și mai mare. Zilele și săptămânile se scurgeau; ăsta este rostul lor dintotdeauna... să se scurgă. A trecut și noiembrie... Se apropia iarna, frunzele cădeau din copaci... cârdurile de ciori părăseau pădurile ridicându-se deasupra satului aproape pustiu. Era ceva jalnic... era sinistru. A venit și decembrie... luna lui Ningău, cu primii fulgi și vânt aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de zăpadă. Iarna
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
morgă, mai întâi muzică sacră, apoi niște lieduri, apoi piese românești, de la Enescu până la cân tecele care știam că îl ating, că îi aduc aminte de tinerețea noastră. Măi, și se înfurie la un moment dat, se ridică în pi cioare, mă oprește și îmi strigă: "Viorico, tot pe tine te iubesc!" Am crezut că leșin! Eu, de colo, parșivă: "Ce-ai spus?" Tot pe tine te iu besc!" Am avut o legătură dintotdeauna, pentru totdeauna. — Ce-i plăcea să-i
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
toți (noi fiind) au trebuit să treacă printr-un fel de perioadă „de probă”, iar până la urmă puțini au avut succes. Între numirile „nereușite” se află două nume care au făcut carieră mai târziu, În anii ’70, sub Ceaușescu: Gheorghe Cioară și Manea Mănescu. Tabelul 2. A doua promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Moghioroș Alexandru 13,5 0 13,5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
85 - iun. ’86 (Min) 14 iul. ’65 - mar. ’75, mar. ’78 - mai 82 P Marinescu Mihai 13 10,5 mar. ’65 - mar. ’69 (Mbd) mar. ’69 - oct. ’72 (Sup) mar. ’75 - mar. ’78 (Csp) 9 mar. ’69 - mar. ’78 P Cioară Gheorghe 10,5 9 mai 55 - feb. ’57 (El) aug. ’65 - aprilie ’69 (Fot) nov. ’77 - ian. ’79 (IndBd) ian. ’79 - mar. ’81 (El) 2,5 iun. ’76 - ian. ’79 P Blajovici Petre 7 4,25 dec. ’67- mar. ’69
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
S/F/F Drăgănescu Emil 16,5 9,5 8,5 08/65 1965 -/F/F Ioniță Ion 15,7 9,75 6 08/66 1965 -/C/C Blajovici Petre 7 4,25 2,75 12/67 1965 C/C/- Cioară Gheorghe 10,5 9 2,5 05/55 1965 -/-/F Bobu Emil 4,5 4 0,5 03/73 1965 -/-/F Stănescu Ion 11 10 1 05/68 1965 -/C/- Popescu Dumitru 5,5 5,5 0 07/71 1965
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mult timp Înainte de prima lor numire Într-o poziție non-politică În guvern. Manea Mănescu este unul dintre puținii care și-au Început viața ministerială Înainte de a fi primiți În CC (ministru de Finanțe În anii ’50). Cealaltă excepție este Gheorghe Cioară, care a deținut În anii ’50 funcția de ministru al Comerțului Exterior). Abia după zece ani (În 1965) a dobândit calitatea de membru plin al CC și numai după alți nouă ani a fost primit În Comitetul Executiv. Amândoi pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache au absolvit Academia de Studii Economice, instituție „menită În primul rând să instruiască membri ai aparatului de partid În domenii mai specializate precum managementul economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aici pe Berghianu, Blajovici și Niculescu-Mizil. Un al treilea model Îi include pe cei care „obțin funcții Înalte În partid mai ales după un serviciu considerabil În guvern, iar linia de stat continuă să fie cea mai importantă pentru ei”. Cioară, Burtică și Drăgănescu se potrivesc acestui model, dar Trond Gilberg admite că „activitatea diplomatică” (În cazul lui Burtică) poate fi considerată „serviciu În slujba statului”, lucru neinclus În propria mea definiție a ceea ce este un tehnocrat. Ceea ce am obținut Însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Gilberg admite că „activitatea diplomatică” (În cazul lui Burtică) poate fi considerată „serviciu În slujba statului”, lucru neinclus În propria mea definiție a ceea ce este un tehnocrat. Ceea ce am obținut Însă este un nou argument pentru a-l considera pe Cioară mai degrabă tehnocrat decât politician. 4.4. Politicieni și tehnocrați: imaginea finală Elita guvernamentală a lui Ceaușescu s-a suprapus Într-o măsură mai mare cu elita de partid: 18 dintre cei 34 sunt atât În elita executivă, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
o proporție similară cu cea din elita anterioară: 17. Tabelul 14. Politicieni și tehnocrați. Tabloul final Politicieni 1 Tehnocrați incerți 2 Profil greu de definit 3 Politicieni-tehnocrați4 Tehnocrați recompensați Tehnocrați, primul cerc (nucleul) Tehnocrați al doilea cerc Verdeț* Berghianu* Drăgănescu* Cioară* Avram* Boabă* Bălănescu Ioniță* Blajovici Marinescu* Mănescu* Miculescu* Ghighiu* Groza Banc Dănălache Burtică* Pățan* Agachi* Crăciun Lupu* Niculescu* Dumitrescu* Moldovan Stănescu* Trofin Iorgulescu* Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
conducerii PCR. M.E. Fisher, op. cit., p. 66. John Sweeney, The Life and Evil Times of Nicolae Ceausescu, Hutchinson, 1991, p. 77. M.E. Fisher, op. cit., pp. 118-119. M.E. Fisher (1989) arată cu câtă abilitate așteaptă Ceaușescu să Își consolideze puterea. Gheorghe Cioară și Manea Mănescu au fost promovați de Dej În guvernele sale, dar mandatul lor a fost prea scurt pentru a fi incluși formal În elita guvernamentală a lui Dej. Cariera lor politică relevantă se derulează după 1965, de aceea vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Chiar dacă zgribulim lângă vreun calorifer debranșat ori lângă o sobă fără lemne, implicit vedem În acest anotimp ceva Înțepenit, poate frate cu moartea, eu văd În el viața. Nu doar pe aceea rară și de suprafață, precum fâlfâirea aripii unei ciori ori zvâcnirea roșie a veveriței care mi-a tăiat drumul astă dimineață, dar pe aceea, mult mai profundă sau, deopotrivă, intensă. Viața Își urmează cursul, cu intensitatea de astă vară, dar În adâncimea solului, care o ferește de ochii noștri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]