2,320 matches
-
mediul de dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
determinarea acestuia. Potențial electric = mărime a cărei variație caracterizează câmpul electric. Potențial de electrod = diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul. Potențial de ionizare = diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 250 PRECIPITÁRE 1. Acțiunea de a (se) precipita; precipitație; grabă mare, iuțeală. 2. Procesul de separare și de depunere în stare solidă a unei substanțe dizolvate într-un lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cantitativă a volumului de lucru într-un timp scurt; - critici adresate angajaților atunci când sunt greșeli, sau rezultatele nu sunt la înălțimea așteptărilor; pe de altă parte, lipsa aprecierilor pozitive și a încurajărilor, în cazul rezultatelor bune și foarte bune înregistrate; - ciocniri de interese și opinii legate de proiectele sau acțiunile ce se derulează în comun, precum și lipsa de norme și instrucțiuni comune bine precizate. III. Evenimente majore, fără caracter zilnic, desfășurate în afara segmentului profesional: - probleme de integrare sau relaționare sociale - căsătoria
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
pentru a dezbina și conduce politica în Orientul Mijlociu. Studiile institutelor motivate și dominate de centre de decizie foarte puternice produc noi identități pentru numeroase comunități, deși relativ mici ele ar putea reprezenta formatorii unor teorii și ar putea duce la ciocnirea civilizațiilor.”<footnote Hans Kochler, Economic sanctions and development, Editura International Progress Organization, Viena, 1997, p.49; footnote> Sancțiunile împotriva Irakului. Războiul din Golf este definit astfel: „Războiul între forțele aliate ale Statelor Unite din Irak după invazia Kuweitului din 2 august
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în Europa Răsăriteană, ca răspuns la agresiunea germană, era o oportunitate pe care sovieticii n-o puteau rata. Obiectivul lor era crearea unei zone militare de protecție în Europa Centrală și Răsăriteană. În această parte a lumii se manifesta o ciocnire de interese între două blocuri de state complet diferite ca mentalitate, societate și organizare politică: unul reprezentat de Statele Unite ale Americii, al căror pion important la Marea Neagră era Turcia, iar cel de-al doilea, reprezentat de Uniunea Sovietică se baza
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
interesele doctrinare. Interese sovietice și americane la Marea Neagră la finalul celui de-al doilea Război mondial Zona Bazinului Pontic a reprezentat de-a lungul timpului un spațiu al intersecțiilor unor mari culturi, civilizații și religii (Creștinismul și Islamul), precum și al ciocnirilor de interese. Importanța ei geostrategică este deosebit de mare, aflându-se între două continente, Europa și Asia și având pe țărmuri state cu mari ambiții teritoriale: Uniunea Sovietică și Turcia. Acestea au încercat fiecare să transforme Marea Neagră într-un lac intern
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
mondial. Principala problemă internațională rămânea însă tot războiul din Coreea. Deși în septembrie 1951 se semnase la San Francisco un acord de pace care reglementa chestiunea retragerii americane, fixând-o pentru mai 1952, lucrurile erau departe de a se rezolva. Ciocnirile de interese între Statele Unite și Uniunea Sovietică se manifestau din ce în ce mai accentuat și schimburi dure de declarații aveau loc de ambele părți. La 27 ianuarie 1952, sub influența C.I.A., președintelui Truman i-a fost pregătit și prezentat un ultimatum adresat Uniunii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
din cele mai directe intervenții în sfera politică a Pactului de la Varșovia făcută vreodată de un președinte american”198. Concluzii Zona Bazinului Pontic a reprezentat de-a lungul timpului un spațiu al intersecțiilor de civilizații (Creștinismul și Islamul) și al ciocnirilor de interese. Importanța ei geostrategică este deosebit de mare, aflându-se între două continente (Europa și Asia) și având pe țărmuri state cu mari ambiții teritoriale: Rusia și Turcia. De-a lungul istoriei acestea au încercat fiecare să transforme Marea Neagră într-
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați. Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
conflictelor. Această concepție realistă asupra sistemului internațional se potrivește în foarte mare măsură cu modelul mesei de biliard, în care sistemul internațional este privit ca o masă de biliard pe care evoluează statele, asemenea unor bile de biliard, între care ciocnirile sunt neregulate și inevitabile.
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
a produs explozia. Cercetătorii au reușit să creeze un efect auroral de culoare verde, cu vizibilitate redusă pe Terra, emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest experiment a adus noi informații despre efectele ionosferei în comunicațiile prin radio. Crepusculul Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la trecerea treptată de la întunericul nopții spre lumina zilei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lui Aspden eterul era asimilat unui fluid cristalin care este parțial antrenat de Terra în mișcarea sa celestă. Însăși teoria relativității generalizate a lui Einstein devine, în concepția lui Aspden o inepție, iar construcția acceleratoarelor de particule gigantice pentru studiul ciocnirii particulelor elementare era considerată de acesta o enormă prostie, consumatoare de bani fără a produce nici o evoluție în studiul particulelor elementare care se încăpățânează să-și păstreze secretele. Vom vedea, în capitolul dedicat particulelor elementare că fizica clasică a ajuns
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
vor fi luați de val. Și să nu cumva să vă închipuiți că dumneavoastră veți rămâne pe mal ! Această opțiune nu mai este valabilă. Dincolo de speculațiile doctrinelor tip New Age, trebuie să remarcăm că în prezent se produce o gravă ciocnire culturală a civilizațiilor. Expansiunea globală, bazată pe jocul strategic pentru stăpânirea resurselor, se duce între rase, religii și țări. Războiul nu se mai poartă decât local cu arme convenționale și chiar și atunci intervin gadget-urile tehnice care înclină rapid
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Războiului Rece. Începând cu Prima Criză a Berlinului, războiul din Coreea (1950-1953) și până la A Doua Criză a Berlinului (1957-1962), Ăcriza rachetelor din Cuba (octombrie 1962) și războiul din Vietnam (1965 1975), această a doua etapă este zguduită de numeroase ciocniri violente între cei doi mari poli sistemici. Dacă în Prima Criză a Berlinului SUA se regăseau oarecum în aceiași parametri strategici ai politicii externe gândite în prima etapă a Războiului Rece, odată cu războiul din Coreea, acești parametri se schimbă și
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
apăra o balanță de putere existentă (și configurată de politica de îngrădire), declarându-se informal păstrătorii acesteia. Particularitatea esențială a acestei perioade și a întregului Război Rece în ansamblu este tocmai faptul că între cele două superputeri nu există o ciocnire militară directă propriu zisă. De asemenea, nu există confruntări nici măcar indirecte între cei doi poli sistemici pe teritoriul vreunuia dintre ei. Confruntările se petrec Războiul din Coreea și, mai târziu, cel din Vietnam sunt exemple elocvente ale acestei particularități. De
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
sistemului internațional, de regulă în zonele în care sferele de influență ale celor două superputeri se întâlnesc sau în zonele strategic vizate de ambele state: Cuba, Asia de Sud-Est etc. Criza rachetelor din Cuba a fost cea care a determinat iminența unei ciocniri directe între cele două superputeri. Posibilitatea atât de clară a unei ciocniri cu potențiale efecte catastrofale pentru întregul sistem internațional a conferit o perspectivă diferită asupra confruntării de ambele părți ale balanței, ducând la o înțelegere extrem de serioasă între cele
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
celor două superputeri se întâlnesc sau în zonele strategic vizate de ambele state: Cuba, Asia de Sud-Est etc. Criza rachetelor din Cuba a fost cea care a determinat iminența unei ciocniri directe între cele două superputeri. Posibilitatea atât de clară a unei ciocniri cu potențiale efecte catastrofale pentru întregul sistem internațional a conferit o perspectivă diferită asupra confruntării de ambele părți ale balanței, ducând la o înțelegere extrem de serioasă între cele două superputeri absența intervenției reciproce în sfera de influență a celeilalte. Această
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
unde: k - viteza specifică sau constanta de viteză; A - factor de frecvență (factor preexponențial); R - constanta generală a gazelor (≈ 2 cal sau 8,317 joule/grad . mol); T - temperatura, °K; E - energia de activare. Pentru ca moleculele să reacționeze în momentul ciocnirii, este necesar ca ele să posede o energie mai mare decât energia medie a moleculelor. Această energie de care au nevoie moleculele pentru a fi capabile să reacționeze se numește energie de activare, și reprezintă energia minimă ce trebuie “împrumutată
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ele să posede o energie mai mare decât energia medie a moleculelor. Această energie de care au nevoie moleculele pentru a fi capabile să reacționeze se numește energie de activare, și reprezintă energia minimă ce trebuie “împrumutată” moleculelor în momentul ciocnirii. Pentru o reacție de tipul: A + B → M + N (a) reactanți produși de reacție se consideră că aceasta se desfăsoară după un mecanism ce implică o stare intermediară, numită complex activat: Din reacția (b) și diagrama din figura 22 se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
gunoi se produc scurgeri de substanțe toxice în sol,etc. Industrializarea în industria de mașini. Mașinile se fac din ce în ce mai fragile, standardele de securitate în construcția de mașini lăsînd ștacheta pe zi ce trece din ce în ce mai mult. În această situație se testează ciocnirea frontală a unui automobil cu un perete la viteza de 50 Km/h, de unde rezultă două neajunsuri. În cazul coliziunii frontale a doua automobile ce se deplasează în sens opus forțele se însumează. În cazul ciocnirii frontale a două automobile
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
această situație se testează ciocnirea frontală a unui automobil cu un perete la viteza de 50 Km/h, de unde rezultă două neajunsuri. În cazul coliziunii frontale a doua automobile ce se deplasează în sens opus forțele se însumează. În cazul ciocnirii frontale a două automobile ce se deplasează cu 100 Km/h este echivalentă cu ciocnirea unuia din autovehicule cu un perete la viteza de 200Km/h. Testul clasic la 50 Km/h este imprecis asupra standardelor de siguranță a mașinilor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
50 Km/h, de unde rezultă două neajunsuri. În cazul coliziunii frontale a doua automobile ce se deplasează în sens opus forțele se însumează. În cazul ciocnirii frontale a două automobile ce se deplasează cu 100 Km/h este echivalentă cu ciocnirea unuia din autovehicule cu un perete la viteza de 200Km/h. Testul clasic la 50 Km/h este imprecis asupra standardelor de siguranță a mașinilor, fiind echivalent cu ciocnirea a două mașini conduse de două bunicuțe în parcarea din un
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
automobile ce se deplasează cu 100 Km/h este echivalentă cu ciocnirea unuia din autovehicule cu un perete la viteza de 200Km/h. Testul clasic la 50 Km/h este imprecis asupra standardelor de siguranță a mașinilor, fiind echivalent cu ciocnirea a două mașini conduse de două bunicuțe în parcarea din un mol cu viteze de 25Km/h. *Mașinile au viteze de deplasare mult mai mari. Trebuie făcut un test de ciocnire în care mașina să circule cu minim 60-70% din
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
asupra standardelor de siguranță a mașinilor, fiind echivalent cu ciocnirea a două mașini conduse de două bunicuțe în parcarea din un mol cu viteze de 25Km/h. *Mașinile au viteze de deplasare mult mai mari. Trebuie făcut un test de ciocnire în care mașina să circule cu minim 60-70% din viteza maximă a mașinii. Sunt curios cum ar arăta o mașină ce circulă cu 360 Km/h la ciocnirea cu un zid la viteza de 200Km/h. Punem la volan pe
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
au viteze de deplasare mult mai mari. Trebuie făcut un test de ciocnire în care mașina să circule cu minim 60-70% din viteza maximă a mașinii. Sunt curios cum ar arăta o mașină ce circulă cu 360 Km/h la ciocnirea cu un zid la viteza de 200Km/h. Punem la volan pe propietarul fabriciii sau pe acționarii principali. O altă situatie este ciocnirea din lateralul mașinii ce se face la viteze de sub 40 Km/h. Dacă se face ciocnirea pe
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]