1,570 matches
-
nostru a aflat, se pare, că singurătatea Începe pustiind totul În urmă cum face Proteu... Toate acestea fac parte dintr-o ordine interioară ce mi-a devenit aici și mai limpede; și Înțeleg parcă mai bine nevoia grecilor de a ciopli marmura În statui fericite și de a nu trimite nici un argonaut să demistifice Hiperboreea, cum ar sta cineva În spatele coloanelor Parthenonului și ar șopti: nu credeți În puritatea acestor coloane... Mă uit, poate pentru ultima oară, cum cade Înserarea În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ele, Sfânta Maria Îi spune pruncului Isus că „păgânii de jidovi” sau „câinii de jidovi spurcați/ și de lege lepădați” se pregătesc să-l răstignească. Răspunsul lui Cristos este tranșant : Lasă-i, maică, să vorbească, Lasă-i, maică, să-mi cioplească [crucea], Că de ei [m-]am Îngrijit, Bun locșor că le-am găsit : La vârful paloșului, Tot sub talpa Iadului, Pe limba cuțitului, La vâlvoarea focului, Unde-s viermi neadormiți Și cu dinții ascuțiți Și cu capete de os, Să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vestică și cea indigenă și nici nu îmi pot imagina cum poate supraviețui tradiția în lumea hipertehnologizată spre care ne îndreptăm. Pornim către grădină, de unde „tanti” culege câteva plante la indicațiile lui Alfonso, apoi scoate o secure și începe să cioplească la o liană groasă de vreo 10 centimetri care șerpuiește în jurul unui trunchi gros de copac. Fără îndoială, mă aflu în fața faimosului banisteriopsis caapi sau Yage, care se lasă atât de greu înțeles de mințile vestice și sperie foarte multe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
întâmplările obișnuite într-o așezare sătească de pe meleagurile ce țin de Valea Racovei. Merită să arătăm ceva mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn de brad în hambarul cu grâu și-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de perfecte, că nu ne zdrobesc. Par În același timp mari și mici“. În fața mea se ridica un colos impozant, dar care În același timp Îmi părea invizibil. Nu avea nimic anecdotic În expresie, era și nu era: deși prezent, cioplit În piatră, se pierdea În neant. Am meditat din nou la diferența față de cultura noastră de azi, marcată de goana după reputație și expresie personală. La vechii egipteni a vrea să te faci „cunoscut“ ca artist, a-ți afișa numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Se oprește la mijloc, cu picioarele depărtate... Îi... îi fi oștean... îngână bătrânul. Străinul tace. Își șterge cu palmele fața udă. În lumina oarbă a unui opaiț ce umple chilia cu umbre, dă roată cu privirea: chilia e o grotă cioplită în piatră; o gaură ține loc de fereastră; alta, mai mare, de ușă; câteva icoane închipuie un iconostas; un sfeșnic cu trei brațe; o vatră în care un foc mocnit de găteje țiuie ascuțit; alături, o lăicioară așternută cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care un foc mocnit de găteje țiuie ascuțit; alături, o lăicioară așternută cu o velință vărgată; pe sfoară la uscat, smocuri-smocuri de ierburi și rădăcini; ochii lui se opresc și adastă îndelung pe trupul lui Iisus răstignit pe o cruce cioplită în lemn de stejar...În aer plutește aromă de busuioc și tămâie. Oștean de-al lui Vodă? întrebă bătrânul cu mirare. Străinul tace. Își scoate spada, o pune pe masă lângă o carte mare, groasă, cu coperte roase, ferecate. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au pierit, cât au 'nălbit poiana cu trupurile lor"... Daniil, copleșit, îngână ceva, bolborosește... Trece un timp în care nu se aude decât freamătul pădurii și ploaia... Apoi, Ștefan se scutură, se smulge gândurilor, privește în jur: Bisericuța aiasta ai cioplit-o singur? Ce bisericuță?! Aiasta-i bisericuță?! se aprinde bătrânul. Fără catapeteasmă! Fără altar! Mă rog la Dumnezeu să-mi țină zilele s-ajung s-o văd sfințită... Fiecare, cu altarul său neterminat, șoptește cu tristețe Ștefan:... De-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Când o răsări soarele, vei vedea că dracul nu-i așa negru. Doamne iartă-mă! se plesnește el cu palma peste gură. Acu dormi. Adormi. Somn ușor, Măria-ta... Ia un lemn, se așează pe un scăunel și începe să cioplească o lingură. Ștefan, cu capul proptit în palme, luptă cu somnul, bolborosește cu limba încleiată: Ești... ești un... un diavol... Ești un...un... "A căzut o... o stea"... Baia ... Podul... Valea... Val... ea... Va... Va... Cade cu capul pe masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
află?... Bună dimineață Măria ta! Aa!... Își șterge cu palma broboanele de sudoare. Pe ușa deschisă se strecoară geana de lumină a răsăritului și aerul proaspăt al pădurii după ploaie... O ciocârlie trezește zorile... După întuneric, vine lumina, spune Daniil cioplind în lemn chipul unui copil ce râde. Jucărică pentru copii, i-l arată zâmbind. Ștefan respiră adânc... Un răstimp rămâne cu obrajii înăbușiți în palme. Ce vis... ce vis, îngână el. Daniil zâmbește enigmatic: Buruienile mele... Ștefan face câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de ușa dată de perete și rămâne așa, un răstimp, cu ochii pierduți în gol... Ce noapte... Ce noapte, șoptește el, dar brusc, se smulge. La muncă sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și ciocanul și începe să cioplească în stâncă... Din depărtare, se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noapte, șoptește el, dar brusc, se smulge. La muncă sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și ciocanul și începe să cioplească în stâncă... Din depărtare, se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
propria-i gândire Și vreți acum să ne-nchinăm la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
foarte îndepărtat prin zăpadă. Pașii se apropiau însă de colibă. Yor era un bătrân înalt, dar fața lui era netedă și curată. Totul în înfățișarea sa, și îmbrăcămintea, și fața, și părul erau sure ca piatra. Cum stătea nemișcat, părea cioplit dintr-o bucată mare de lavă. Doar ochii săi orbi erau întunecați, iar în adâncurile lor licărea ceva ca o mică flăcăruie.” (Michael Ende, Povestea fără sfârșit) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum se numește și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
les / Neiges d’ antan ? / Loreley unde e?” Multe confesiuni sunt de sursă elegiacă („Elegiac mi-e versul ca lebăda cântând”), însă afectul va fi cu perseverență „crucificat” în „geometria” expresiei, asemenea „duhurilor” în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
numai dacă mă gândeam că vreau să-mi mișc mâna - lama ascuțită răspundea asemenea unui câine de vânătoare bine dresat. Șuiera sec. Tăia aerul în două. Motivele de mândrie ale paznicului erau întemeiate. — Eu i-am făcut și mânerul. Am cioplit lemn dintr-un frasin bătrân de zece ani. Altora le plac alte lemne, dar eu mă împac bine cu frasinul de zece ani. Nici mai tânăr, nici mai bătrân. Cel de zece ani e cel mai potrivit, are fibra cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
este să citești vise la bibliotecă. Doar n-ai venit aici ca să te distrezi, nu? — Nu mă deranjează munca. Mai bine muncesc decât să nu fac nimic. — În ordine, zise el încuviințând, cu privirile ațintite la vârful cuțitului cu care cioplea. Atunci, apucă-te de treabă cât mai repede. De-acum încolo vei fi Cititorul-de-vise. Gata cu fostul tău nume. Și pe mine mă cheamă Paznicul. Clar? — Da. — Așa cum în oraș nu există decât un singur Paznic, nu poate exista decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lor și orașul propriu-zis este cu desăvârșire interis. Claustrați Între capetele Bulevardului Urâțeniei Locuibile (denumirea Îi aparține fetiței), copiii găsesc salvarea nesperată Într-un joc foarte serios de-a războiul mondial: Aliații contra Germanilor de Est. Dar toate romanele ei cioplesc alter-ego-uri din același trunchi: fetița inteligentă și diformă, mereu străină și ciudată tocmai datorită supradotării intelectuale, Înzestrată cu o monstruoasă voință de viață. Romanciera debutează la Începutul anilor 1990. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mare poezie, printre care și modelul greu de urmat al lui Ion Barbu, pe care și-l asumă ca tehnică și viziune, dar cu note clare de originalitate. Poetul refuză înserierea tipologică, neacceptând că are vreun maestru, spre a-și ciopli un chip care să poată fi luat drept al nimănui, însă barbismul bate la ochi în poemele grupate sub titlul trecut pe coperta volumului (trimitere la Imnuri pentru nunțile necesare de Ion Barbu). Evoluția liricii lui C. tinde spre o
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
catolică. Majoritatea catolicilor se aflau în Moldova, cu precădere în zonele Iași, Roman și Bacău. În Țara Românească, numărul lor era mai mic, fiind grupați mai ales în orașe (București, Brăila)258, dar și în unele localități rurale de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei și al teologiei l-a realizat la Cioplea (a fost transferat în 1883), unde l-a avut ca superior pe misionarul Basilio Laureri, iar din 1886 pe profesorul preot Dr. Demetrie Radu485. La 26 decembrie 1885 a primit subdiaconatul, iar la 6 ianuarie 1889 a fost sfințit preot
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez Aparicio, P., Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Carpati, Grațian / 177, 197 Carpați / 128 Casella / 92 Casoria / 90 Câmpulung / 147, 152, 156 Cehoslovacia / 221 Cernăuți / 113, 117-118 Cherso / 192, 197 Chiaudamo, Giuseppe / 28, 51, 53, 55, 57, 82 Chiruță, Constantin / 266 Chișinău / 152, 260, 263 Ciobanu, Leonard / 24 Cioplea / 105, 147 Cipariu, Timotei / 115 Ciparu / 117 Cipolloni, Ulderic / 161, 165, 177, 186-188, 199, 205 Cisar, Alexandru Theodor / 111, 134-135, 142-143, 152, 155-156, 172, 174, 193, 198-199, 225, 232-237, 260-261, 263, 268 Ciulești / 115 Cleja / 186 Clement XIII / 62 Cluj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1930, 7,9% din populația țării erau credincioși greco-catolici (aproximativ 1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151) Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Israel) Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" ”32. Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" era un erudit În religia evreiască și cioplitor de meserie, de fapt un maestru, care a lucrat din fragedă tinerețe la cimitir, la pregătirea pietrelor funerare, pe care cioplea În idiș și ebraică, În afară de textul funerar obișnuit, și calitățile și faptele bune ale decedatului, după tradiția evreilor așkenazi (europeni). Exemple ale lucrărilor sale pot fi văzute În cimitirul evreiesc din Iași și În zilele noastre. Israel Rotman XE "Rotman
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]