1,401 matches
-
strâns-o Dumnezău, așa di mititică..!“ Ori de câte ori gândul îl poartă la ea, lăcrimează. Își aminti cum, în fiecare dimineață, cu pușca pe umăr, pleca cu îndeletnicirile lui de pădurar, și, seara când se întorcea acasă, toți copiii, nerăbdători, se strângeau ciorchine în jurul lui și într-un glas îl rugau: - Hai, tatai... hai, povestești-ne ce-i văzut azi în pădure? și, el, cu o bucurie în ochi nespusă, le povestea, iar ei, numai fiori, ascltau cu sufletul la gură... cu toate că bănuiau
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se înveli în pătură, își sprijini capul pe șa, aruncă o ultimă privire spre barăci și vehiculele parcate în rând într-un garaj rudimentar și adormi. Zorii îl găsiră în vârful palmierului cel mai bogat în roade, aruncând la pământ ciorchini grei de curmale coapte. Umplu un sac; de asemenea umplu cu apă toate gerbele pe care le luase cu el și înșeuă mehari-ul, care protestă zgomotos, dornic să mai stea la umbră, aproape de puț. Soldații începuseră să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un sens giratoriu, pe după un polițist miniatural ce sta pe o cutie și dirija circulația, după care urcară o colină. Sub ei, Între un bloc bizar și gol și un stâlp de telegraf, domurile Moscheii Albastre se ridicau ca un ciorchine de bule de săpun azurii. Domnul Stein Încă nu se simțea prea În largul lui. — E bine pentru o fată, repetă el. Și În ultima vreme firma mi-a ocupat tot timpul. Dar când vânzarea asta se va fi Încheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din țară să se ascundă. 5. Și aceștia, ca măgarii sălbatici din pustie ies dimineața la lucru să caute hrană și în pustie trebuie să caute pîinea pentru copiii lor. 6. Taie nutrețul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit. 7. Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
subsol. Buze și obraji se Încheagă, se descompun Într-o singură secundă, În lumina alba de magneziu care trădează pînă și fisurile unui fir de păr, pînă și coridoarele Înguste ale pupilei, unde pătrunde ziua mărunțită-n fibre, pînă și ciorchinii mici ai glandelor În care se testuiesc lacrima și sperma, pînă și rasele albe sau negre plutind În nacela unei gene rătăcite. Nimic din realitatea imediată nu poate fi atît de clar și atît de necunoscut. Și asta te sperie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
viol, „trage-i-o pînă-n gît, paștele măsii de curvă!“ Își aude unul, cu tuleiele abia mijite, vocea Înfundată În beregată și ploaia Începe să se deșire, cnuturi lovesc În dreapta și-n stînga. Trupurile se ridică, recad, se rostogolesc ca ciorchinii de struguri. Prin pînza de apă umbre, țipete, rîsete, fluierături. Nisipul se Învolbură, apoi rămîne mut, neclintit, cum dintotdeauna deșertul. Și deodată singură, atît de singură Încît simți În tine cum se mișcă diavolul, cum ți se umflă glandele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce stație să coboare, alungată de acasă de fiii ei, tatăl sobru care Înainte de a pleca la servici și-a violat fata pentru că semăna leit cu maică-sa Îngropată acum o lună, blonda aceea În sînul căreia se umflă euforic ciorchinii cancerului, tînărul care plănuiește În cele mai mici amănunte un atentat, o femeie de cincizeci de ani frumoasă ca un star de cinema, o fată de nouăsprezece cu un picior de lemn, un copil cu ochi albaștri care visează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
voi, povestitorilor, de mediocritatea competițiilor voastre, voi care nevăzînd nimic vă grăbiți să demonstrați. Ei bine, imaginați-vă acum, vă rog, Încercați să vedeți un havuz Într-un scuar dintr-o mică așezare răsăriteană, o calmă oră de seară cu ciorchini de glicină și acolo sub zvîcnirea vioaie a apei o fată goală; Încercați să simțiți răcoarea parfumată a pielii ei, acel trup oval și lunecos sub stropii zglobii ca și cînd zilele de mult s-ar fi Întors cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răgaz pe cei doi copii, un băiat mai răsărit și o fată de opt ani, care o ajutau la treabă. Gospodarului îi plăcea să mănînce bine, ziua dormea iar, cînd înnopta, pleca la slujbă. Primăvara lega la vie. Toamna mustuia ciorchinii. Atunci obrazul lui roș se făcea blajin. Mintea îi era greoaie și, neștiind să întrețină o conversație, punea doar întrebări. Rîgîia, plimbîndu-și trupul mare prin ogradă și abia aștepta să treacă cineva pe uliță ca să-l întrebe: - Da’ un’ te
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la fugă, Bej la fel. Stai pe loc, urla securistul școlii. Bej s-a oprit, Însă numai după ce a ajuns În budă și s-a proptit cu spatele-n ușă. Pârvu Împingea ușa cu umărul, lovea cu picioarele, noi eram ciorchine În spatele lui. Până la urmă a reușit să străpungă baricada, a intrat peste Bej. N-a reușit să-i facă mare lucru, a ratat cea mai mare parte din lovituri. Bej a reușit să se strecoare afară, pe hol, unde eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Înmuiată Într-o zeamă cafenie care te ardea până În creștet când o puneai pe limbă și care tare mult ne-a plăcut. Cele mai gustoase, Însă, au fost ouăle crude de tăuni, din cele ce cresc pe sub pielea caprelor, precum ciorchinii. Femeile le-au scos din carnea caprelor vii chiar sub ochii noștri și le-au tăvălit bine prin sare Înainte să le arunce pe pietre Încinse, de unde trebuia să și le ia fiecare, fierbinți și sfârâitoare, ca să le zdrobească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ele de pe tot globul, împăcându-se de minune cu cele indigene. Se cultivă aici, de exemplu, tomate arbust, un soi de ardei capia Îgros pimentă, varză și pătrunjel de China; ananasul, cocosul, licia, papaya, fructul pasiunii, citrice. Foarte spectaculos este ciorchinele cu banane foarte mici. Sunt la ele acasă piperul, de diverse culori, coreandrul, canelul, scorțișoara ș.a. - unele fiind folosite ca aromatice, altele drept condimente într-o bucătărie locală specifică. Fauna din Réunion nu face excepție. Și ea este parte importantă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
alteori umblau În grupuri de doi sau trei - veșnic de veghe la miezul nopții În orașe, măsurînd de la un capăt la altul trotuarele goale ale străzilor mohorîte, trecînd prin fața palidelor manechine de ceară din vitrinele magazinelor de confecții, trecînd pe sub ciorchinii de lumină albă, dură, trecînd prin fața a sute de magazine Întunecate, oprindu-sc În cele din urmă Într-o bodegă mică să trăncănească și să flecărească alene, să-și vîre botul, buzele și fălcile gălbejite În adîncurile pătate ale unei cești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sălbatice zburând spre țările calde. Nopțile se făceau tot mai scurte. Vântul șuiera în horn. Dacă îi strângea la pântece, ieșeau pe prispă, ridicau poalele cămășii de noapte și făceau de sus caca și pipi pe butucul viței-de-vie. Toamna viitoare ciorchinii erau iar grei ca un uger de vacă. Nea Miluță n-a mai avut niciodată succesul pe care i-l asiguraseră poeziile dedicate partidului și secerișului. Niciodată n-a mai făcut turnee de recitare în țară; niciodată n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-ți rupi gâtu’? își începu Sabina ziua. - Băi, Sabinî, băi, am zîs că-i păcat sî lăsăm di izbeliști nucili șî strugurii aiștia. Dacă tot îi drăguță duduia Caty, am zis să fașim puțîn must. Deci pusese gând rău și ciorchinilor ălora piperniciți care spânzurau din via agățată de trupul blocului; iar duduia Caty aia probabil că găsise momentul să se răzbune pentru că patul nostru scârțâia după miezul nopții. C XXI Nu se mai rade în cap, vrea să-și lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
între picioare, capii de familie făceau tranzacții cu acțiuni Steaua: unul dădea o gambă de Paraschiv pe un genunchi de Goian, altul schimba o ureche de-a lui Rădoi pe ambele degete mari de la picioarele lui Bănel. În fața blocului, adunați ciorchine pe banca de la intrarea în scară, femeile și copiii așteptau cu înfrigurare rezultatele tranzacțiilor. Mahării afacerilor cu acțiuni Noua Generație erau doi vecini de-ai lui, Safta și Fănel, care dețineau acțiuni la cluburi italiene. Ăștia se lăudau că stăpâneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sorb, nu are nimic comun cu abstracția cuprinsă de cuvântul „timp“. Ar putea să numească somn toate acestea, dar, cum singurătatea nu cere cuvinte, cum și așa există prea multe față de nevoile noastre... Despre mirosul alb și Înalt al acestor ciorchini de insecte zumzăitoare pe care le punem să PRODUCĂ ceva pentru noi este mult mai bine să se tacă. Să nu se rostească nici un cuvânt! Revine deci pe același drum (trei ore mai târziu - dacă timpul contează), se desprinde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
toată treaba asta cu colecționarea operelor de artă moderne. Hilary făcu ochii mari și preț de câteva secunde se abținu să răspundă. Întinse mâna stângă spre un bol cu fructe așezat între două sfeșnice de argint și rupse un mic ciorchine de struguri, începând să-i decojească încet boabele, introducându-și unghia lungă între coajă și pulpa vineție. — Ne-am mai întâlnit oare undeva? întrebă ea brusc. Nu, spuse Phoebe. Nu, nu cred. De ce? — Voiam doar să știu, spuse ea, terminând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
struguri, începând să-i decojească încet boabele, introducându-și unghia lungă între coajă și pulpa vineție. — Ne-am mai întâlnit oare undeva? întrebă ea brusc. Nu, spuse Phoebe. Nu, nu cred. De ce? — Voiam doar să știu, spuse ea, terminând un ciorchine și începând altul, ce te face să crezi că ai vreo idee despre părerile mele personale. — Vă propun ceva, spuse Roddy, urmărind cu atenție degetele surorii lui. Haideți să mergem în salonul de fumat și să ne facem comozi, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pictură, spuse Phoebe. Sunt asistentă medicală. Întrebați pe oricine din profesiunea mea și veți afla că toți știu ce-nseamnă să lucrezi sub tensiune. — Să-ți spun eu ce înseamnă să fii sub tensiune! Hilary era deja la al treilea ciorchine. Înseamnă să fii ținut într-un hotel nenorocit din Kent, împreună cu trei colegi și un fax și să ai de întocmit grila de toamnă pană joi dimineața. — Se poate, spuse Phoebe. Dar ești sub tensiune și când mai ai doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
s-a părut că merge greu. — Ciudat. Fiona îngenunche și începu să examineze roata din spate. Eu priveam nedumerit. — Crezi că dacă așa avea șapte viteze n-aș avea nici o problemă? Ea se uită cu mai multă atenție la un ciorchine de zimți și la îndreptarul de lanț teribil de descurajanți din centrul roții. Știi, s-ar putea să ai o casetă nepotrivită, spuse ea. Dacă e construită pentru curse, viteza e prea mare pentru dumneata. E chestie de ritm. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dispăruse-n spatele muntelui și umbra se lăsase peste toată câmpia. Mici vietăți Își căutau hrana pe lângă tabără - le privea cum ieșeau din tufișuri, aplecându-și rapid capetele și dând din coadă. Păsările nu mai stăteau pe pământ. Se adunaseră ciorchine-ntr-un copac. Acum erau mai multe. Servitorul lui stătea lângă pat. — Memsahib mers să vâneze. Vrea bwana ceva? — Nimic. Se dusese să-mpuște ceva și, știind cât Îi place lui să vadă animăluțele, se dusese cât mai departe, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de când îi pierise timiditatea de la început și începuse să vorbească deschis cu mine, Maitreyi îmi făcea impresia că se joacă. Se ridică strîngîndu-și cărțile și luă în mână o floare. ― Le-am ales pe cele mai roșii, spuse ea, privind ciorchinele glicinii. Se pregătea să plece. ― Ia-le pe amândouă, îi atrăsei eu luarea-aminte, înfundîndu-mi tutun în pipă, ca să-i arăt cât de puțin țineam la florile ei. Se întoarse și o luă și pe cealaltă, îmi mulțumi pentru lecție și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
balcon. Îmi spunea întîia oară pe nume. Mă coborâi și o zării rezemată de balustradă, numai cu un șal pe umeri, părul atîrnîndu-i negru peste brațe, printre glicine. Era o apariție legendară, de basm oriental, forma ei aproape nudă printre ciorchinele de flori, într-un balcon luminat palid de un felinar de cartier. Am privit-o fără să-i spun un cuvânt. După moleșeala brațelor abandonate peste balustradă și după resemnarea cu care își sprijinea capul pe umăr, înțelesei că nici
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de Cel de Sus - doar ca aliment „încă din prima parte a preistoriei, adică din epoca pietrei cioplite” - după cum găsim scris în cartea „Podgorii ieșene” despre care am vorbit. Și nici nu bănuiau ce minuni ascund acele bobițe îngrămădite pe ciorchine... În aceeași carte, privitor la începuturile cultivării viței de vie, găsim că: „O perioadă este acceptată de mai toți specialiștii: mileniul al IV-lea î.Hr, iar ca loc de obârșie se acceptă Orientul Apropiat și Mijlociu sau Asia Mică
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]