257,333 matches
-
dl Constantinescu însuși cu onestitatea) și situația din Kosovo? De cînd apelul la descentralizare economică și administrativă (pentru că aceasta e semnificația reală și unică a petecului de hîrtie) constituie, pentru un om normal, instigare la ură interetnică și la război civil? Dacă nu mă înșel, chiar din primul rînd e vorba de declarația unor români, maghiari și germani ce se situează pe poziții identice, exasperați de centralismul insuportabil pe care stă cocoțata actuala putere discreționara a regimului Constantinescu. Ce legătură există
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
unui scaun electric. Zece ani de istorie liberă ne-au demonstrat că râul României provine din interior, si nu din exterior. Sigur că e mult mai ușor să dai vină pe străinătate și în același timp să asmuți la războaie civile (cum s-a întâmplat la Târgu-Mureș, cum au făcut de cinci-șase ori, la București, minerii, cum procedează românii când dau foc satelor de țigani). Din păcate, toate acestea se contabilizează. Nu e obligatoriu că străinătatea să aibă o memorie la fel de
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic, Rilke afirma că nu poate fi conceput un singur gest al acestuia care să nu aibă un tîlc creator, că pînă și o ciornă a sa se încadrează în operă: "Nu va exista nimic în afară de el (artistul-zeu)... Dacă
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
dau seama că sînt într-un vis, dar asta nu-mi oferă ușurare. Creierul meu pare deposedat de ideea că din vis se poate ieși, ori că visul se poate termina". Starea fantomală e, la rîndul său, înscrisă în starea civilă a sufletului ce se regalează "cu fapte al căror echivoc e tot mai mare", cu simțămîntul ațîțător al unui "final de-nceput de lume". Oamenii adormiți sînt asimilați unor morți ce deambulează printre noi: Dacă printre noi circulă astfel de
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
ca membru, ani în șir, al Consiliului Național al Fundației pentru o Societate Deschisă, am susținut cu entuziasm - uneori de pe poziții numeric minoritare, et pour cause! - acordarea unor ajutoare financiare revistei, în care vedeam unul din centrele vitale ale societății civile românești. Ba chiar și după ce am părăsit "boardul" Fundației, în toamna lui 1999 am rugat noua conducere să includă, alături de revistele culturale, și revista "22" între publicațiile care ar fi urmat să fie finanțate. Nu pot fi, așadar, bănuit de
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
un interlocutor. Dar ce să discute cu țarul liberalismului rusesc? Dedesubtul țarului existau și în Rusia nemulțumiri. Nemulțumiri mai ales ale armatei și ale nostalgicilor marii puteri sovietice al căror vârf de lance era generalul Lebed. Or, e îndoielnic că civilul Ion Iliescu visa la un telefon direct cu Kremlinul în așteptarea momentului când ar fi avut un alt interlocutor, la celălalt capăt al firului. Totuși, aceste tratative foarte avansate s-au prăbușit brusc, deși rușii au adus în România, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
una. Poate încă mai gravă: a întors, ciocoiește, spatele tuturor celor care ar fi putut contribui substanțial la schimbarea societății românești. Odată proclamat câștigător, el s-a refugiat la Cotroceni ca într-o cazemată inexpugnabilă, tăind orice dialog cu societatea civilă - principala susținătoare în campania din 1996. Prost sfătuit ori incapabil să vadă dincolo de lungul nasului, dl. Constantinescu a devenit, în timp record, aproape la fel de antipatic precum Iliescu. Mica trupă de profitori din jurul său, nepotismul sfidător (ilustrat de aducerea la Cotroceni
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
individul, oricât de teribile s-ar dovedi chinurile acestuia. Genocidul se mai păstrează așadar doar ca o amintire persistentă, iar personajele se vor bucura de o subînțeleasă bunăstare postbelică. Tocmai prin acest contrast micile răutăți domestice, încapsulate în evenimentul pașnic, civil, devin vizibile în capacitatea lor nelimitată de a inflama o situație. Între cele două contexte există totuși o legătură de principiu: "...ideea că războiul recent terminat nu fusese un eveniment geopolitic, nici unul istoric, ci o mulțime, aproape o infinitate de
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
întâmpla în răsărit, e adevărat. Cu o precizare: după ce a trecut Soljenițân pe la Paris. Când am aflat despre oroarea care a putut să apară în Atac la persoană, fără să primească o replică pe măsură din partea autorităților și a societății civile românești, am scris că toți ar trebui să strigăm: în cazul acesta și noi vrem să fim săpun virtual! și noi suntem evrei! Acum, când aflu, nu dintr-o foaie de scandal, ci din Les temps modernes și din Le
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
specialist. în cuprinsul ei figurează numai poeme semnificative, selectate cu bun-gust din cele treisprezece volume ale autorului: Turnul înclinat, 1966, Antù, 1968, 13 iluzii, 1971, Arheopterix, 1973, întrebați fumul, 1975, De neatins de neatins, 1978, Jurnal de noapte, 1980, Un civil în secolul douăzeci, 1980, Fericit prin corespondență, 1982, Degetul de gheață, 1984, Arma anatomică, 1985, Mașina de uitat, 1990, Binemuritorul, 1996. Textele, așezate în ordine cronologică, după anul de apariție al volumelor, au o valoare în sine și, în același
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Mircea Mihăieș Într-o serie de articole din "22", profesorul Livius Ciocârlie lansează intelectualilor și societății civile un mesaj pe cât de necesar, pe atât de tulburător. Constatând ascensiunea fără precedent a stângii demagogice, a neocomuniștilor și naționaliștilor care au ruinat, între 1990 și 1996, țara, dl. Ciocârlie îi îndeamnă pe cei care, după victoria C.D.R., au pus
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
adevărații, profunzii patrioți precum dl. Ciocârlie și banda de nenorociți care s-au cățărat de zece ani în cele mai importante fotolii ale puterii nu e nici o legătură! Părăsirea C.D.R.-ului de către sprijinitori nu este imputabilă, în nici un fel, societății civile și intelectualității. Ci duplicitarismului, lăcomiei deșănțate și perpetuării unui etatism tragic pentru țară. Potentații de azi au călcat în picioare cu cinism promisiunile în numele cărora partea luminată a populației i-a sprijinit cu entuziasm. Drept urmare, cei la care face apel
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
dramatic dintre scenarii: ajungem, de frică, să-i sprijinim "pe-ai noștri", fără să ne întrebăm dacă, la rândul nostru, "suntem ai lor"! N-ar fi normal ca lucrurile să stea invers: și anume, ca politicienii să se adreseze societății civile și intelectualilor, pentru a le cere ajutorul? Evident, după ce vor prezenta explicații limpezi privind comportamentul incalificabil atât față de noi, cât și față de electoratul pe care - asta e situația! - l-am indus împreună în eroare. Și, evident, după ce vor cădea câteva
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
într-un punct esențial: sprijinirea actualilor guvernanți trebuie condiționată de o mare masă rotundă națională și de oferirea, de către politicieni, a unor garanții solide (există precedentul istoric al "Solidarității", într-un moment egal de dramatic pentru soarta Poloniei.) Altminteri, societatea civilă și intelectualii pe care încearcă dl. Ciocârlie să-i readucă pe scenă nu vor fi decât o pătură imorală de codoși, niște iresponsabili, abili, poate, în mânuirea condeiului, dar totalmente lipsiți de onoare. Oricât de mare ar fi spaima de
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
Ion Iliescu i-a etichetat insolent pe oamenii de cultură ai nației drept Golani. Transformînd România într-o țară a violenței și a eclipsei civice, Ion Iliescu a făcut imposibilă normalitatea chiar ca ipoteză imaginară, azvîrlind cinic în obrazul societății civile o etichetă infamantă - abia puțin mai lustruită decît cea de huligani, pentru care Ceaușescu a plătit finalmente cu viața. E incredibil ce ușor se uită și ce puțin se spune că, de fapt, în Piața Universității, cei ce urmau să
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
Seară după seară, am văzut adunîndu-se acolo elevi și pensionari, gospodine și mici meseriași, liberi profesioniști sau funcționari de toate tipurile, muncitori, ba chiar și țărani (unii dintre ei sosiți de foarte departe). Într-un cuvînt, un embrion al comunității civile, responsabile și creatoare de bunuri - mai mult sau mai puțin simbolice. Ion Iliescu n-a putut să înțeleagă asta atunci și nu e de mirare că nu poate nici azi. Produs al comunismului, care l-a (de)format fără speranță
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
tipuri de mentalități, de logici, de atitudini și de reacții - polare și simptomatic însemnate de timp. Cu un an în urmă, după Costești, șeful statului a declarat prompt starea de urgență a mobilizat eficient forțele de ordine ca să apere societatea civilă și țara, împotriva unei potențiale situații de haos, dacă nu chiar a unei lovituri de stat. O decizie trădînd un mod de gîndire modern, european, responsabil. În lunile care au urmat evenimentului, am văzut pe micul ecran în Olanda reportaje
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
mai vorbim de ordinea de drept amenințată, sau de felicitările expediate de un senator și totodată șef de partid asediatorilor ordinii publice. După Stoenești, mi-l pot imagina pe domnul Iliescu nu atît dezamăgit, cît consternat. Replica decisă a societății civile și cea eficientă a forțelor de ordine trebuie să-l fi bulversat serios pe fostul președinte emanat. Logica sa resentimentară de stirpe marxistă, mizînd pe ranchiună, pe instigarea la ură și la dictatura de clasă a fost atunci descalificată brutal
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
fluier, ghilimeți galbeni și bască albă! Halucinant episodul în care, împlinindu-i-se reporterului dorința de a-l vedea pe Corneliu Zelea-Codreanu, în timpul procesului de dinaintea execuției, acesta, arestat, trece pe un coridor, între doi gardieni, zărind, la capătul culuarului un civil care nu avea ce căuta acolo, dar care ar fi putut fi chiar călăul. Povestitorul gradează pașii bărbatului înalt și impozant, tot mai încordat, trecând asupra martorului o trâmbă de spaimă încrâncenată. Personaje contradictorii, precum Nicolae Iorga, au parte de
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
ani... Stilul este hașurat, astmatic, augmentativ în suita propozițiunilor, cumva în genul prozelor lui Zaharia Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate. Este perioada examenelor. Una dintre disciplinele obligatorii este sociologia. Sunt foarte mirat că se face
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
de formulă etnică evreiască, urmărind din obscure motive să discrediteze valorile culturale românești. Cum ceea ce a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă, prost plasată și prost orientată, s-a amplificat și a luat forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă în România și în străinătate, cu incontrolabilă dinamică autonomă și supralicitări înlănțuite într-o delirantă spirală a excesului, tabloul de ansamblu nu înfățișează nici învinși, nici învingători, ci doar victime, ruine, dezastre. Etichete in Două observații sînt
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
asupra începutului și a meritelor inițiatorilor G.D.S. Nu se amintește însă nicăieri că existența concretă a celor 518 episoade ale filmului (în care, dacă nu am jucat un rol, cel puțin am figurat cu toții ca "lume, soldați, popor" ai societății civile) se datorează în principal trudei a două scriitoare care au optat să lase de o parte proza de ficțiune pentru jurnalistica la zi (sau "la săptămînă"): Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Numai cine nu știe cum se face un săptămînal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
azi ale multora dintre conducătorii noștri (vezi, printre altele, radiografiile necruțătoare din cărțile recente ale unor Sorin Alexandrescu sau Alexandru George!). Mă mai gândesc și la un alt aspect: dacă norma morală a aleșilor noștri din Parlament presupune și sancționarea "civilă" (nu știu cum altfel să-i spun) a oricărui autor care aduce vreo atingere cât de mică a ceea ce se închipuie a fi intangibil, atunci, în mod sigur, categoria autorilor respinși se lărgește considerabil. Caragiale și Cioran, ca să rămânem la doar două
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
M. Beck. Zola era de părere: "Sunt pentru cea mai întinsă egalitate și pentru cea mai mare solidaritate posibilă între toate popoarele pămîntului". Lombroso socotea: Întrebarea pe care mi-o faceți Ťdacă pot fi sfătuiți românii să acorde evreilor drepturi civile și politiceť cuprinde deja în sine răspunsul pe care trebuie să-l primească de la oricine este intelectual în Europa și nu criminal sau om părtinitor, vreau să spun că egalitatea n-ar trebui să fie discutată de nimenea". Mommsen opinia
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
fie discutată de nimenea". Mommsen opinia: "În general, după părerea mea, e nedrept a lega drepturile politice de credință și mai nedrept încă de a face să depindă judecata asupra moralității de naționalitate". Clemenceau se pronunța: "Cît privește acordarea drepturilor civile tuturor cetățenilor țării nici nu înțeleg cum se poate discuta în această privință. Aceasta este astăzi prima condițiune a oricărei organizațiuni civilizate. Cît despre chestiunea drepturilor politice, principiul este tot așa de indiscutabil pentru mine." Leroy-Beaulieu considera: "România se pretinde
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]