2,321 matches
-
1 Foto; - Biroul 2 Desen Tehnic; - Biroul 3 Zincografie; - Biroul 4 Tipografie; - Laboratorul tehnic. Secția a X-a Radio sau Transmisiuni, cu misiunea de a asigura legăturile radio ale întregului serviciu din țară și din străinătate, de a descoperi posturile clandestine și de a asculta emisiunile radio și convorbirile telefonice. Secția a fost condusă de maiorul Luca, „un ofițer bun cunoscător al meseriei lui, muncitor, devotat Serviciului și discret”. În compunerea acestei secții intrau: - un Birou Transmisiuni și - un Laborator Radio
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și funcționare a CFR-ului. Orice șef de unitate a CFR-ului trebuia să cunoască starea de spirit a subordonaților, acțiunile periculoase ce puteau periclita traficul, acțiunile organizațiilor extremei stângi sau ale extremei drepte. III. 4. Structuri Informative neoficiale sau clandestine în perioada 1939-1945 III. 4. a. Serviciul de Informații al Casei Regale A fost constituit imediat după intrarea României în război, ca replică la Serviciul Special de Informații (organizat deja în 1940 și subordonat Conducătorului Statului, generalul Ion Antonescu). Existența
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
zbucium”. Corespondentul Agenției Tass primise între timp misiunea de a întocmi liste nominale cu victimele care rezultaseră în urma agresiunilor, acordându-se o „deosebită atenție evreilor”. Este cunoscut faptul că Moscova trimitea agenți în România pe două căi: parașutare și treceri clandestine peste granițe. Prin orice modalități, se urmărea ca membrii Partidului Comunist „să fie înarmați”, pentru a putea controla și spațiul românesc. După cum reiese dintr-o notă informativă, Kremlinul cerea Legației de la București toate „punctele de frontieră unde controlul autorităților este
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
constituirea lor intrau asociațiile feminine, instituțiile economice, financiare, agricole etc, având sarcina de a asigura asistență și aprovizionare. În momentele de necesitate făceau și protecție armată, iar mijloacele erau din timp puse la dispoziție pe diferite căi (curieri, parașutiști, depozite clandestine etc.) „de către oficine anume pregătite în Ungaria”. Legația maghiară, prin Serviciul său special și „după îndrumările de la Budapesta”, ca „și pe baza aprecierilor de situație” asigura prin directive și instrucțiuni declanșarea și derularea acțiunilor. Comunicarea trebuia să se facă printr-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a avea o funcție politică, după repetate eforturi și dovezi de loialitate, Mihail Moruzov a reușit să intre în grațiile regelui și Camarilei de la Palat, iar ca șef al acestei importante structuri informativă-contrainformativă a statului, prin „dinamica ei subterană sau clandestină” și prin „manevrele de culise”, a stimulat perseverența ambițiosului monarh și i-a dat concursul spre o conducerea excesivă și absolută în stat. Sub direcția lui Moruzov, Serviciul Secret de Informații funcționa ca un sprijin pentru Carol al II-lea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în perioada conflictului mondial, și anume configurația sa dublă: a) organisme informative legale sau oficiale care din punct de vedere al organizării și al finanțării aparțineau și erau subordonate statului și b) organisme sau structuri informative așa-zis neoficiale sau clandestine, ce acționau pentru diverse asociații, organizații și partide politice ori diverse grupuri de interese, situate de cele mai multe ori pe poziții de adversitate (cum ar fi acele structuri informative al unor partide, al Casei Regale etc.). Transformările suportate de România, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
editură, într-un canal de televiziune, într-un post de radio sau revistă, aparent anodine, "obiective" sau de divertisment. De aceea ar trebui ca marea masă să aibă acces la mijloacele de a repune în discuție înseși bazele acestei persuasiuni clandestine, fondată pe o prezentare parțială a faptelor, în ceea ce privește informația, și pe o falsificare constantă a istoriei pentru ca lumea să se lămurească. Terorismul intelectual servește la crearea unei filosofii a lumii și a vieții pentru marea masă. El devine în acest
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de măsuri care trebuiau luate: • boicotarea școlilor (școala fiind creuzetul unde se formează personalitatea viitorilor membri ai societății de consum); • luptele pentru revendicări studențești; • întreruperea cursurilor; • injurii în locul argumentelor; • ocuparea clădirilor administrative; • manifestații în fața domiciliului personalităților; • baricade în campus; • presa clandestină, dar cu vînzare liberă, ca Helix la Seattle în statul Washington sau Kaleidoscope la Madison în Wisconsin; • lupta împotriva forțelor de poliție; • atacuri urmate de maltratări corporale împotriva studenților care se opun acestei linii de conduită. Totuși, deși universitățile erau
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
sînt Weathermen sau "meteorologii". Numele li se trage dintr-o frază aparținînd unui cîntec al lui Bob Dylan Subterranean Homesick Blues "nu ai nevoie de meteorolog ca să știi din ce parte bate vîntul". Acești Weathermen constituie o asociație, mai degrabă clandestină decît secretă. Ei sînt tineri adepți ai luptei de gherilă ale căror activități se limitează, la început, la confecționarea și punerea bombelor în clădirile publice, instituții și secții de poliție. În 1970, Weathermen comite sute de atentate cu bombă împotriva
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Armata de Eliberare populară hotărăsc crearea Forțelor populare de Eliberare (Kouwat et-Tahrir ech-Cha'abiya) pentru a limita influența organizației El-Assifa și a lupta pe același teren. Este vorba despre o forță de aproximativ 2.000 de oameni compusă din unități clandestine destinate acțiunii teroriste. Totuși, în sînul a ceea ce presa internațională numește "lumea arabă unită" apar fisuri. Siria suscită propriile mișcări palestiniene. Mai întîi trupele Războiului de Eliberare populară, la sfîrșitul anului 1967 (Talai'a Harb et-Tahrir ech-Cha'abiya), care reunește
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
amicali tali da prospettare un loro status di cittadinanza nel paese ospitante, come effettivamente è accaduto dove le politiche incentrate sul multiculturalismo hanno funzionato. Quando și sono chiuse le frontiere, invece, si è alimentato îl "mercato" degli ingressi e soggiorni clandestini, che hanno contribuito alla diffusione di un'allarmante illegalità nei rapporti di lavoro, del tutto irregolari, basati sull'elusione dei vincoli normativi e contrattuali. Se și tiene conto che chiudere le frontiere non risolve îl problema e nello stesso tempo
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
arginare nuovi fenomeni di razzismo e di xenofobia, la Comunità Europea produsse una nuova risoluzione con la quale condannava la violenza contro gli immigrati e contemporaneamente ravvisava la necessità di adottare norme più restrittive al fine di limitare gli ingressi clandestini e l'aumento dei reati di questi ultimi nei paesi ospitanti. Pochi meși dopo, nel luglio del 1993, a dimostrazione di come îl fenomeno veniva ormai percepito nella sua complessità, veniva emanata un'altra risoluzione, în quanto și sentiva la
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
21 îl multiculturalismo, quale politică e forma d'inclusione sociale, è possibile sulla base di tre condizioni indispensabili: costruzione di un'opinione pubblica, che tende a venir meno se nei fatti i principali beneficiari di questa politică sono gli immigrati clandestini, i cosiddetti furbi, che non rispettano le regole; l'impatto economico percepito degli immigrati, vale a dire l'importanza che l'opinione pubblica sia consapevole che gli immigrati non percepiscono dallo stato sociale più di quanto sono în grado di
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
welfare, che ancoră oggi tanto stă facendo discutere per le risorse sempre più risicate che vi și assegnano. Îl Canada rispetto all'Italia soddisfa appieno queste tre condizioni, poiché dai dați emerge che ha îl più basso tasso d'immigrazione clandestina, mentre îl nostro Paese oltre ad avere îl più alto tasso di clandestini presenta una mancanza pressoché totale di politiche multiculturali 22. Îl successo del Canada forse è da ascrivere alla presenza di due fattori ritenuti fondamentali, così come Charles
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
risicate che vi și assegnano. Îl Canada rispetto all'Italia soddisfa appieno queste tre condizioni, poiché dai dați emerge che ha îl più basso tasso d'immigrazione clandestina, mentre îl nostro Paese oltre ad avere îl più alto tasso di clandestini presenta una mancanza pressoché totale di politiche multiculturali 22. Îl successo del Canada forse è da ascrivere alla presenza di due fattori ritenuti fondamentali, così come Charles Taylor 23 ha potuto analizzare nella sua ricerca sulle origini del multiculturalismo, e
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
equa distribuzione degli immigrati all'interno degli Stați membri. Și tratta di una strategia finalizzata ad alleggerire îl peso dell'accoglienza per Paesi - quali Italia, Grecia, Spagna e Malta - che per posizione geografică costituiscono gli approdi più facili delle rotte clandestine.32 La questione sulla quale și sono create delle discrepanze è quella dei diritti umani fondamentali. Quali diritti fondamentali? Quelli degli immigrati o quelli dei residenti ospitanti? Intanto sembra che sia lo Stato italiano ad aver violato questi diritti nei
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
numai o lună înaintea examenului, transformase reușita într-o iluzie. Părinții mei au respirat însă ușurați: misiunea lor se încheiase. 13 ani de școală era deja prea mult, deși, bursieră fiind, nu-și risipiseră banii cu mine. Psihologia, o calificare clandestină Același cenaclu și pasiunea pentru poezie m-au făcut să întrezăresc o altă cale a continuării învățăturii: facultatea de ziaristică. Exista una singură în țară. Iar înscrierile la examen se făceau nu de către candidați ci, la recomandarea ziarelor locale și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
redactor la „Viața românească”. În 1985 pleacă în Statele Unite ale Americii. Se stabilește la New York, unde este profesor în învățământul public. Debutează în 1969, la „Luceafărul”, cu povestirea Al doilea musafir, singurul său text publicat înainte de prima carte, romanul Victorie clandestină, apărut în 1977 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. În stagiunea teatrală 1979-1980 Teatrul „Al. Davila” din Pitești îi pune în scenă piesa de teatru O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă, iar la Teatrul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Pitești îi pune în scenă piesa de teatru O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă, iar la Teatrul de Stat din Sibiu i se joacă Broasca țestoasă. În 1981 cele două piese apar în volum. Masivul roman Victorie clandestină a fost considerat un debut remarcabil, după Nicolae Manolescu S. fiind „probabil singurul romancier de mare anvergură apărut în ultimii șapte-opt ani, într-o proză care a afirmat mai ales povestitori și nuveliști”. Apreciat pentru spiritul analitic și pentru capacitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
din capitală, protejat al profesorului, doctorand etc., Vancu este pe cale să își rateze șansele încercând să afle resorturile devenirii individuale. El sondează dincolo de suprafață, descoperindu-se nu numai pe sine, ci și o numeroasă galerie de caractere. Roman realist, Victorie clandestină aglomerează în final multe scene cu încărcătură simbolică. Capacitatea celor doi Norșa, tatăl și fiul, de a învinge cu orice preț este primul înțeles al sintagmei-titlu. După Mircea Zaciu, cei care „triumfă clandestin” pot fi „personajele marginale, neimplicate în marile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
fișe neprelucrate pentru un „tratat despre ratare”. În confruntarea dintre personaj și prototipul său, „creația” este superioară naturii umane, care, prin urmare, încearcă să o imite. Succesul sau ratarea, înțelegerea factorilor care determină reușita existențială erau prezente și în Victorie clandestină. În Placebo învingător este cel ce poate să sară din „bunul simț... așa cum sare o maimuță din copacul care a adăpostit-o, deși acesta are încă fructe berechet”, în vreme ce „a trăi, ca toți ceilalți [...] o viață simplă, înseamnă a pierde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
model, o „linie de plutire”. Valeriu Cristea, care recunoaște în „adolescentul” dostoievskian modelul protagonistului din Intermediarul, apreciază „ordinea cavalerească” propusă, întrucât „cavalerismul, prietenia, eroismul și, desigur, iubirea reprezintă reperele esențiale, declarate, ale câtorva din eroii principali ai cărții”. SCRIERI: Victorie clandestină, București, 1977; Tratat despre oaspeți, București, 1979; O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă. Broasca țestoasă, București, 1981; Intermediarul, București, 1983; Placebo, București, 1983; Tenișii miresei, București, 1993; Escapes and Ashes, Norcross (SUA), 2003. Repere bibliografice: Al. Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
de viață, care ajută Pariziana să suporte mai bine diversele situații și probleme. Aparentă de superficialitate disimulează gustul pentru clandestin, care este o trăsătură esențială a personalității sale164. Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, ci și cea secretă, clandestina a existenței Parizienei, se joacă teatru nu doar în fața altora, dar și din proprie plăcere. Existența ei socială este codificata și, mai mult sau mai putin, expusă. Privilegierea, în critică actuala, a unei interpretări de ansamblu a operei lui Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu dimensiunea ideală. Supraevaluarea dragostei se întâlnește tot mai rar, dragostea că sacerdoțiu s-a sfârșit 294. Femeia pariziana trăiește mai mult prin decât pentru dragoste. Existența să confortabilă este adesea teribil de monotona, incitând-o la lovituri de pasiuni clandestine, utilizând armele în puterea să, mai cu seamă cele ale seducției. Pariziana este femeia care nu mai resimte dragostea că o pasiune profundă și distrugătoare, ci că sentiment frivol și teatralizat. Descurajat de indiferență iubitei, Mariolle se întreabă dacă mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
proporțiile urbei, iar caracterul ei impasibil și indiferent determina trăirea unor drame de factură existențiala a subiecților din jur. Teatralitatea este realitatea pe care Pariziana și-o creează. Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, dar și cea secretă, clandestina a existenței sale; teatru se joacă nu doar în fața unui public, dar chiar și pentru propria plăcere. Atingând fenomenul creativității, Pariziana incarnează sensurile estetice ale timpului. Ea este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]