56,307 matches
-
-și anexa realul, cu multiplele sale înfățișări și metamorfoze. Pe de altă parte, poemele lui Emil Brumaru nu sunt altceva, la o analiză mai atentă, decât tot atâtea fragmente ale unui "discurs îndrăgostit", hrănit din fervori senzoriale și din voluptățile clipei de acum, aflată, nu de puține ori, în conjuncție cu clipa revolută, cu universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
altă parte, poemele lui Emil Brumaru nu sunt altceva, la o analiză mai atentă, decât tot atâtea fragmente ale unui "discurs îndrăgostit", hrănit din fervori senzoriale și din voluptățile clipei de acum, aflată, nu de puține ori, în conjuncție cu clipa revolută, cu universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
să mă ajungă din urmă Rotații Când nopțile somnul mi-l fură pe o petală a ferestrei deslușesc același desen cu frică îi adaug umbra mea clătinată și el crește mereu precum norii ceața și valul imaginea vieții o surpă clipa secretă o rece sudoare și orice devine posibil - pereții-mi cerșesc îndurare și-apoi își iau zborul spre marea din cer îngerul din mare Ce greu te-am găsit regăsindu-mă valul acum mă îmbie agonizând lângă diguri cu buzele
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
inscripție din alt imperiu o buclă de păr negru și o mică piatră plată părul era de culoarea pletelor lui Lu Li piatra era ca multe pietre pe care le-am zvârlit eu pe fluviul Yangtze când eram copil o clipă m-am gândit soldatul străin sunt chiar eu nu era el murise * eu spun o poveste despre o țară unde nimeni nu știa să citească acolo călugării nu au teamă nimeni nu poate vedea ce scrie despre ei * filosofii se
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
ce înscriu pe inimile îngerilor numere de deținuți, înaintînd pînă la iconul unde te-ai ascuns, Rabbi, ca un cuvînt care pătrunde pînă acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gîndurile inimii și a fost clipa cînd, iscînd embrionul de verset din matricea amniotică, egal cu tine însuți și cu plăsmuirea celui ce se înfruptă din tine, ni te-ai arătat în sfîrșit, Rabbi, gol și descoperit, cu pielea ta albă de evanghelist, cu ochii roșii
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Emil Brumaru Pătruns pînă la prăsele-n zbuciumul căutării unei posibilități de a-i găsi un post Tamarei Nikolaevna, sufletul meu nu mai zburdă printre citate, ci se răsucește nervos în carnea cea de toate clipele a umilinței și eșecului. Prețioasă frază, banal sens: n-am reușit nimic pînă acum. Doar că iau tranchilizante mai multe. Și ce n-aș da să mă plimb printre "personaje", nu pritnre oameni! * Citesc cartea despre Labiș cu picătura. Parcă
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
las mîncat de gîndaci de colorado comici și zburători de la o plantație verde la o altă plantație verde și foarte vie scurt pe doi america vechea sălbatica furioasa americă de la anul o mie cinci sute sînt eu chiar eu în clipa cînd mă rostogolesc fără frică în acest poem fără indicatoare și fără poteci scurt pe doi nu beau apă decît din niagara ei am mai spus asta o voi mai spune scurt pe doi nu mănînc trifoi decît dacă lîngă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
și îngerești și drăcești ale luminilor și-ale întunecimilor infinite surt pe doi îmi voi acoperi oricînd fără rușine spatele cu giulgiul străvechi păstrat pînă la noi al tînărului bărbat din nazaret an de an și zi de zi și clipă de clipă nemilos bătut în locul nostru în cuie pe cruce pe tăpșanul golgota scurt pe doi fulgerul va brăzda cerul mai întîi de trei ori apoi va trăzni de treizeci și trei de ori pe urmă iarăși va bubui de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
și drăcești ale luminilor și-ale întunecimilor infinite surt pe doi îmi voi acoperi oricînd fără rușine spatele cu giulgiul străvechi păstrat pînă la noi al tînărului bărbat din nazaret an de an și zi de zi și clipă de clipă nemilos bătut în locul nostru în cuie pe cruce pe tăpșanul golgota scurt pe doi fulgerul va brăzda cerul mai întîi de trei ori apoi va trăzni de treizeci și trei de ori pe urmă iarăși va bubui de o mie
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
la zei în limba lor fără cusur le va spăla apoi cu umilință înzecită gleznele agere și perucile fără de moarte și cămășile de mătase rătăcite printre pădurile de nouri zburători pe cerurile de deasupra scurt pe doi a venit poate clipa în care fîntînile din adîncime ar putea umbla dimpreună cu oamenii pe cărarea diurnă și pe cărarea nocturnă a venit vremea în care poeții vor putea locui în fîntîni vor putea dormi în miezul inimii lor cu izvoarele nesupuse și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în prima clipă douăzeci și patru iar în clipa următoare unul încălecat promițător cu celălaltul iar cinci și cu cinci fac o mie de sfinți așezați goi de gardă lîngă stăpîna peștilor trăitoare în marile lacuri ale bucureșcilor iubiți din fiu în fiu din fiică
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în prima clipă douăzeci și patru iar în clipa următoare unul încălecat promițător cu celălaltul iar cinci și cu cinci fac o mie de sfinți așezați goi de gardă lîngă stăpîna peștilor trăitoare în marile lacuri ale bucureșcilor iubiți din fiu în fiu din fiică în fiică din pirgu
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
ascult muzică. this is the road to hell. nimic din tot ce a fost nu mai este la fel. la răspîntii, mă iau după indicatoare: pe aici către dumnezeu, pe aici către soare, pe dincoace către nimic. hotărăsc în ultima clipă. trag de volan, derapez, ies în decor, încerc imposibilul, mă zdrobesc de un nor. aerul, la etajul șapte, e tare. this is the road to hell. muzica se aude, în continuare. * adevărata viață începe abia după ce ai pus punct. gata
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
ca doi buni prieteni. ca și cei mai buni doi prieteni. între noi se mișca aerul într-un asemenea fel încît nu se lăsa auzit de urechile oamenilor. între noi vibra aerul ca la un cutremur devastator, imperceptibil. și, în clipa aceea, gîndacii mei din bucătărie s-au prăbușit, definitiv, în genunchi. (Fragmente dintr-un volum pe care autorii l-au trăit vreme de 15 ani și l-au scris împreună într-o iarnă)
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
putut opri! Există, în primul rând, o melodie, un murmur continuu al cuvintelor care au ceva blând, ușor stângaci, voit stângaci, în așezarea lor. Fraza cântă. Un fel de tristețe acceptată, luminoasă, o lacrimă atârnând grea de litera fericită a clipei. "Ce aer curat, spunea unchiul Rubin, a spălat Dumnezeu lumea." Această "lume spălată", strălucitoare, nesfârșit de frumoasă-n perisabilitatea ei infinitezimală, regretul ascuns într-un fel de voioșie a regionalismelor atât de artist strunite, o senzualitate difuză țesută fin în
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă, spuse înduioșat unchiul Rubin". Ce-am putea face altceva? Dar Desideriu "...descoperi, în acea trecătoare clipă a trezirii din leșin, lumea cu splendoarea ei de nimic tulburată, veșnică și nepieritoare" mai frumoasă, mai proaspătă ca oricând. "Experiențele" lui de o extremă finețe-n conturul ușor tremurat al unei sexualități virginale, al unei pudori atacate de marile
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
cărți. Dar tot așa cum n-am scris poezii al căror cuvînt nu mi-a căzut în laț, și nenumărate cărți formidabile îmi vor scăpa! Nu fiindcă nu le am sub nasul meu, nu, ci fiindcă nasul meu nu va trăi clipa de grație olfactivă! În rest, totul e lumină albă și rece de toamnă. Cafea multă, tranchilizante cu pumnul. Fetița la grădiniță. Tamara Nikolaevna la spital. Părinții luptînd cu praful de pe covoare și de pe cărți. Eu, în haină de antilopă neagră
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș, un verde în care nu se surpă verdele, nervuri unde nervurile sunt ele atotputernice, aerul nu are nimic din faianța peisajului văzut, ci coborând înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș, un verde în care nu se surpă verdele, nervuri unde nervurile sunt ele atotputernice, aerul nu are nimic din faianța peisajului văzut, ci coborând înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute cu înaltele-i catalige, se târăște
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De data asta vă scriu după masă! E clipa trei. A și trecut! Am în fața mea, pentru ora de-acum, o ceșcuță de teracotă verde cu cafea și o farfurioară, tot de teracotă verde, cu o duzină de măsline scoase anume ca să combin amarul dulce al cafelei cu săratul
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
n-au ciot ca merele, perele, gutuiele! Cum de nu am știut pănă acum? Totuși nu am vrut să mă dau de gol și am ăntrebat-o sever: Asta vă ănvață pe voi acolo, la grădiniță?" * De ce, citind capitolul ,Gheran" din Clipa lui Titel, mi-a venit, la sfărșit, să plăng? ,Bătea un vănt cald, aducănd dinspre ăntinderile de la marginea orașului, mirosul ierbii și al pămăntului reavăn. Din turnul bisericii, Gheran ăi făcu semn cu măna domnișoarei Ana... De acolo, de sus
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
Sorin Titel. O acceptare luminoasă a tristeții? Nu, asta-i altceva! Atunci ce? Banalitatea fermecătoare a vieții? Poate, mai exact, cred că ar fi de spus că Titel scrie vis-ŕ-vis de Cehov, opunănd plictisului o veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe. Ce mă face, totuși, să mă găndesc la Cehov? Sufletul, da, sufletul dureros, surăzănd, surăzănd, surăzănd în nesfărșita lepădare de strălucire, clipă de clipă, a vieții noastre cea de toate miresmele și luminile și sunetele dragi. Cineva
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
spus că Titel scrie vis-ŕ-vis de Cehov, opunănd plictisului o veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe. Ce mă face, totuși, să mă găndesc la Cehov? Sufletul, da, sufletul dureros, surăzănd, surăzănd, surăzănd în nesfărșita lepădare de strălucire, clipă de clipă, a vieții noastre cea de toate miresmele și luminile și sunetele dragi. Cineva, undeva, ăl roagă pe altcienva să-i cumpere un clopot de vacă fiindcă cel vechi s-a stricat sau s-a dogit, nu mai țin
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
Titel scrie vis-ŕ-vis de Cehov, opunănd plictisului o veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe. Ce mă face, totuși, să mă găndesc la Cehov? Sufletul, da, sufletul dureros, surăzănd, surăzănd, surăzănd în nesfărșita lepădare de strălucire, clipă de clipă, a vieții noastre cea de toate miresmele și luminile și sunetele dragi. Cineva, undeva, ăl roagă pe altcienva să-i cumpere un clopot de vacă fiindcă cel vechi s-a stricat sau s-a dogit, nu mai țin bine minte
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
îl pune la primăvară în grădină și-l are mereu. Etern, a chicotit ea. Era pentru a doua oară când pistruiata mă răsfăța cu un cuvânt imposibil de asortat, credeam, cu pistruii ei. Mai avusese și altele, chiar din primele clipe când îi făcusem loc lângă mine. La Ciulnița coborâse grăsana cu papornițe lângă care mă proptisem încă de la urcarea în tren. M-am repezit să-i iau locul. Nu aveam chef să-l cedez altuia. Era îmbulzeală și până la T.
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]