2,055 matches
-
alegerilor parlamentare din 1992 și 1996. Din contră, partidele care nu s-au încadrat în această dimensiune esențială nu au beneficiat de sprijin electoral, exceptând partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului. Caracterul tranzițional al clivajului pare să fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a fost modificat radical, de vreme ce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului. Caracterul tranzițional al clivajului pare să fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a fost modificat radical, de vreme ce două partide noi (Uniunea Liberală și Noua Uniune) au intrat în parlament, iar două partide
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pragul electoral. În plus, dezvoltarea recentă a vieții politice în Lituania arată că "noii veniți" au destule șanse, în ciuda constrângerilor instituționale, să intre în Parlament la apropiatele alegeri. Chiar dacă se susține adesea că partidele ar putea readuce pe scena politică clivajul care este în declin din punct de vedere social, așa cum s-a întâmplat în Ungaria și în Polonia cu ocazia alegerilor din 1997, avem suficiente motive să credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
s-a întâmplat în Ungaria și în Polonia cu ocazia alegerilor din 1997, avem suficiente motive să credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând ca punct de sprijin perspectiva rokkaniană asupra formării istorice a clivajelor, considerăm că emergența noilor clivaje în țările postcomuniste e puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și în Polonia cu ocazia alegerilor din 1997, avem suficiente motive să credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând ca punct de sprijin perspectiva rokkaniană asupra formării istorice a clivajelor, considerăm că emergența noilor clivaje în țările postcomuniste e puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Metamorphosis of the Communist Party of Lithuania", in A. Bozoki și J.T. Ishiyama (ed.), The Communist Succesor Parties of Central and Eastern Europe, M.E. Sharpe, Armonk, New York, London, England, 2002, pp. 224-239. 17 A. Ramonaité, op. cit. Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios în șapte dintre țările Europei Centrale și Orientale ALAR KILP Cercetarea academică asupra religiei și politicii în țările postcomuniste este precară, mai ales în privința țărilor ex-sovietice, precum Estonia, Letonia și Lituania. Situația țărilor de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) e mai bună, dar tendința e aceea de a privilegia studiul de caz. Cercetarea comparativă în domeniul religiei și politicii tratează preferințele electorale, identificarea cu partidele și atitudinea morală a practicanților religioși, partidele religioase și clivajele religioase în rândul sistemului de partide. Se consideră drept ceva de necontestat faptul că diferențele confesionale cântăresc asupra influenței religiei în politică. Cea mai mare parte a studiilor comparative ignoră rolul Bisericii în formarea clivajelor politice religioase. Judecând, prin comparație
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
practicanților religioși, partidele religioase și clivajele religioase în rândul sistemului de partide. Se consideră drept ceva de necontestat faptul că diferențele confesionale cântăresc asupra influenței religiei în politică. Cea mai mare parte a studiilor comparative ignoră rolul Bisericii în formarea clivajelor politice religioase. Judecând, prin comparație, activitatea politică a Bisericii în șapte țări europene postcomuniste (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), această influență este incontestabilă. Chiar dacă activitatea Bisericii e limitată de doctrina ei, de resursele disponibile și de contextul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de doctrina ei, de resursele disponibile și de contextul cultural, aceasta nu acționează mai puțin rațional în calitate de instituție pe piața religioasă și utilizează mijloacele care-i servesc cel mai bine scopurile. Impactul alegerilor tactice ale Bisericii e evaluat cu ajutorul modelului clivajului religios, care e modificat de teoria pieței religioase și de folosirea metodei comparative. Activitatea Bisericii a influențat dezvoltarea clivajului politic religios în diverse moduri insistarea asupra radicalismului creștin (în Polonia), asupra atitudinilor morale depășite (în Lituania) sau asupra unui singur
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
piața religioasă și utilizează mijloacele care-i servesc cel mai bine scopurile. Impactul alegerilor tactice ale Bisericii e evaluat cu ajutorul modelului clivajului religios, care e modificat de teoria pieței religioase și de folosirea metodei comparative. Activitatea Bisericii a influențat dezvoltarea clivajului politic religios în diverse moduri insistarea asupra radicalismului creștin (în Polonia), asupra atitudinilor morale depășite (în Lituania) sau asupra unui singur partid politic (în Cehia) au diminuat importanța clivajului religios, în timp ce faptul de a acționa ca o forță prodemocratică (în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
religioase și de folosirea metodei comparative. Activitatea Bisericii a influențat dezvoltarea clivajului politic religios în diverse moduri insistarea asupra radicalismului creștin (în Polonia), asupra atitudinilor morale depășite (în Lituania) sau asupra unui singur partid politic (în Cehia) au diminuat importanța clivajului religios, în timp ce faptul de a acționa ca o forță prodemocratică (în Slovacia), de a abandona radicalismul creștin în favoarea democrației creștine (în Ungaria) și de a lupta împotriva corupției politice (în Letonia) au argumentat pertinența clivajului religios pe scena politică. 1
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în Cehia) au diminuat importanța clivajului religios, în timp ce faptul de a acționa ca o forță prodemocratică (în Slovacia), de a abandona radicalismul creștin în favoarea democrației creștine (în Ungaria) și de a lupta împotriva corupției politice (în Letonia) au argumentat pertinența clivajului religios pe scena politică. 1. Impactul politic al Bisericilor în momentul căderii regimurilor comuniste În timpul crizelor tranziției, religia a căpătat importanță în sfera publică. Identitatea religioasă funcționează ca un mijloc de compensare a pierderilor care însoțesc restructurarea societății, ceea ce dă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asemenea putere (cum e cazul Poloniei), s-a lansat un proiect de recreștinare a societății, opus procesului paralel de resecularizare (după modelul occidental) a societății. Așadar, actorii politici au luat poziții pro sau contra Bisericii, ceea ce a marcat debutul formării clivajului politic religios. Având resurse organizaționale și simbolice mai limitate (cum este cazul Estoniei), Biserica a ales neutralitatea politică vizavi de concurența partidelor; deci nu putem vorbi despre un clivaj religios în cazul estonian. Biserica sau Bisericile sunt pertinente să reprezinte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
luat poziții pro sau contra Bisericii, ceea ce a marcat debutul formării clivajului politic religios. Având resurse organizaționale și simbolice mai limitate (cum este cazul Estoniei), Biserica a ales neutralitatea politică vizavi de concurența partidelor; deci nu putem vorbi despre un clivaj religios în cazul estonian. Biserica sau Bisericile sunt pertinente să reprezinte din punct de vedere politic și istoric tradițiile religioase dominante în anumite țări. Bisericile neoprotestante mai mici s-au implicat și ele în activitatea politică (de exemplu Biserica Credinței
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
neoprotestante mai mici s-au implicat și ele în activitatea politică (de exemplu Biserica Credinței în Ungaria, sau Bisericile Baptistă și Penticostală în Estonia), dar având un număr foarte restrâns de membri (sub 2% din populație), impactul lor asupra formării clivajelor este mai degrabă limitat. Bisericile dominante sunt împărțite în confesiuni tradiționale diferite (în principal Bisericile Luterană, Romano Catolică, Calvină și Ortodoxă). Diferențele confesionale sunt luate în considerare, însă acestea toate sunt denumite "Biserici" (în cazul Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Lituaniei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de Biserica Catolică, iar pentru Estonia de Biserica Luterană). Atunci când există mai multe confesiuni tradiționale dominante (ca în Ungaria sau Letonia), acestea acționează ca un actor unitar pe scena politică, întrucât au privilegii legale și interese politice similare. 2. Modelul clivajului social modificat Modelul clivajului social al lui Seymour Martin Lipset și Stein Rokkan arată că formarea sistemelor de partide ale Europei Occidentale s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru Estonia de Biserica Luterană). Atunci când există mai multe confesiuni tradiționale dominante (ca în Ungaria sau Letonia), acestea acționează ca un actor unitar pe scena politică, întrucât au privilegii legale și interese politice similare. 2. Modelul clivajului social modificat Modelul clivajului social al lui Seymour Martin Lipset și Stein Rokkan arată că formarea sistemelor de partide ale Europei Occidentale s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
scena politică, întrucât au privilegii legale și interese politice similare. 2. Modelul clivajului social modificat Modelul clivajului social al lui Seymour Martin Lipset și Stein Rokkan arată că formarea sistemelor de partide ale Europei Occidentale s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Modelul clivajului social al lui Seymour Martin Lipset și Stein Rokkan arată că formarea sistemelor de partide ale Europei Occidentale s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului religios e influențată și de preferințele, resursele și alegerile Bisericilor. Modelul clivajului social al lui Rokkan și Lipset e modificat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului religios e influențată și de preferințele, resursele și alegerile Bisericilor. Modelul clivajului social al lui Rokkan și Lipset e modificat de utilizarea teoriei pieței religioase, în vederea determinării impactului alegerilor tactice făcute de Biserică în calitate de instituție. Teoria pieței religioase presupune că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului religios e influențată și de preferințele, resursele și alegerile Bisericilor. Modelul clivajului social al lui Rokkan și Lipset e modificat de utilizarea teoriei pieței religioase, în vederea determinării impactului alegerilor tactice făcute de Biserică în calitate de instituție. Teoria pieței religioase presupune că Biserica e motivată de propriile interese și acționează ca actor rațional, dar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a fost legată de mișcarea națională. Ideea de națiune ungară a fost strâns legată de catolicism și de calvinism, existând până în prezent o concurență în privința determinării religiei naționale adecvate a maghiarilor. 6. Influența Bisericii A. Polonia contând pe creștinii radicali Clivajul religios social este cel mai puternic în societatea poloneză și vizează mai ales influența Bisericii asupra politicii. Electoratul polonez este polarizat în jurul unor probleme religioase, politizate, cum ar fi educația religioasă și relația Biserică stat, avortul, relațiile sexuale premaritale și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
social este cel mai puternic în societatea poloneză și vizează mai ales influența Bisericii asupra politicii. Electoratul polonez este polarizat în jurul unor probleme religioase, politizate, cum ar fi educația religioasă și relația Biserică stat, avortul, relațiile sexuale premaritale și euthanasia. Clivajul religios în societate este aproape perfect există puțini indiferenți, majoritatea zdrobitoare a polonezilor fiind polarizată în jurul problemei susținerii valorilor sociale reprezentate de Biserica Catolică poloneză. Formarea unui clivaj politic religios puternic e foarte probabilă, Biserica Catolică fiind strâns legată de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]