2,405 matches
-
-și construise un indian bordeiul. Dar acum indianul nu mai era acolo. Asta fusese Înainte. CÎnd era posibil. Înainte să dispară păsĂrile. Fusese În anul de dinaintea celui cu curcanul. Anul În care văzuseră curcanul fusese Înainte de cel cu șarpele de clopoței. În anul Ăla, de dinaintea șarpelui cu clopoței, Îl văzuseră pe indian, cum punea stîlpii bordeiului, și văzuseră țapul de la intrare, cu gîtul și pieptul albe, cu picioarele delicate și cu copite În formă de inimă Întinse, cu capul cu coarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
indianul nu mai era acolo. Asta fusese Înainte. CÎnd era posibil. Înainte să dispară păsĂrile. Fusese În anul de dinaintea celui cu curcanul. Anul În care văzuseră curcanul fusese Înainte de cel cu șarpele de clopoței. În anul Ăla, de dinaintea șarpelui cu clopoței, Îl văzuseră pe indian, cum punea stîlpii bordeiului, și văzuseră țapul de la intrare, cu gîtul și pieptul albe, cu picioarele delicate și cu copite În formă de inimă Întinse, cu capul cu coarne frumoase, miniaturale, Întors către indian. Opriseră mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
acționară ca o Înghițitură de alcool asupra cuiva care se apucă să bea după o lungă abstinență. Îmi trecui o mână pe frunte, și un bătrân Îmi oferi un agogõ, un mic instrument aurit, un fel de trianglu cu niște clopoței, În care băteai cu o baghețică. „Urcați-vă pe scenă”, zise, „cântați, o să vă facă bine”. Era un fel de Înțelepciune homeopatică În sfatul acela. Băteam În agogõ, și Încet, Încet Începeam să mă implic În eveniment, participând la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de pildă, cazul De Gubernatis. Peste vreo lună, În timp ce pensionarul nostru e măcinat de neliniște, un telefon al domnului Garamond Îl invită la cină Împreună cu alți scriitori. Întâlnire la un restaurant arab, foarte rezervat, fără firmă exterioară: suni dintr-un clopoțel și-ți spui numele În fața unui vizor. Interior luxos, lumini difuze, muzică exotică. Garamond dă mâna cu maître, Îi tutuiește pe chelneri și trimite sticlele Înapoi pentru că data Înscrisă pe etichetă nu-l convinge sau zice «scuză-mă, dragă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
maci și săltată generos peste ombilic, la o oarecare distanță față de betelia pantalonului-șorțuleț liliachiu, încrețit, care îi reliefa posesoarei formele curgătoare, curbe, extraordinar de ademenitoare. În picioare, mirabila Lili avea șlapi de polistiren, o brățară de aur, la modă, cu clopoței, la subțirimea gleznei stângi, bașca inele șerpuite de argint, pentru degetele mari, ale căror unghii lătărețe erau pictate identic cu cele ale restului degetelor plantare, cu un lac nediluat și mâlos, albăstrui-sângeriu, presărat din belșug cu paiete! În mâini, voluptuoasa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se desfășura în centrul satului și unde desigur erau prezenți oamenii de frunte ai comunității: preotul, primarul și învățătorul. De Anul Noucel mai frecvent obicei întâlnit în mai toate regiunile țării este obiceiul "uratului",practicat îndeosebi de copii. Însoțiți de clopoței, ei umblă din casă în casă și doresc gazdelor sănătate, belșug, bucurii, prosperitate. Ultimul eveniment care încheie șirul sărbătorilor de iarnă este Boboteaza, cănd gospodinele pun boabe de porumb sub scaunul preotului pentru că vară să stea cloștele. Reportaj realizat de
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
emblema Muntenilor de Sus. Este dansat de o formație de 14 băieți, acompaniați de un trișcar. Costumul specific este alcătuit din ițari, bocanci, cămașă, curele bătute cu nasturi de metal, pluover de lână, bariz, fustă, brâu cu ciucuri, la picioare clopoței iar în cap o căciulă de oaie impodobită cu mărgele colorate sau flori. Este un dans ritualic bărbătesc cu caracter magic, mișcările de rotire ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru a intra în atmosfera sărbătorilor, m-
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
ca niște oi speriate, servitoare în costume țărănești ungurești, soldați pirpirii, vagi domnișoare foarte fardate, trăgând cu ochiul la toți bărbații, ucenici și elevi de liceu hîrjonindu-se și izbindu-se de oameni și de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopoței de alamă, turci cu acadele... În vreme ce trăsura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga, ca totdeauna când sosea de la țară în București, privea furnicarul de oameni de pe străzile zgomotoase cu un simțământ de sfială. După viața molcomă de la moșie, forfoteala
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu acoperișuri de țiglă. Pe poarta deschisă larg, tocmai atunci ieșea un bărbat cu fața prăjită de soare, uscat, vioi și energic, cu o pălărie veche, într-o haină scurtă de piele, cizme cu turecii moi și înalți. Când auzi clopoțeii și văzu brișca de la Amara, se opri pe podețul dinaintea porții și salută ceremonios și respectuos: ― Să trăiești, coane Grigoriță!... Bine te-ai întors și cu noroc! Iuga răspunse rece, ridicând pălăria. ― Arendașul? șopti Titu cu ochii la omul de pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
porumbei albi se drăgosteau gângurind melancolic. Parcul cu aleile erau răvășite, ca și când ar fi trecut cirezi de vite sălbăticite. Altfel, însă, liniștea era așa de mare, că din uliță se auzi căscatul prelung al birjarului, urmat de o scuturare de clopoței a unui cal care-și destindea osteneala. Zidurile rămase în picioare din castelul cel nou se profilau mai negre pe cerul albastru-vînăt al înserării. Grigore privea cu băgare de seamă, ca un cercetător străin, întorcînd capul când încoace, când încolo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
devenit multipartidist”Ă, nici starea socială precară a românului care trebuie să meargă în străinătate pentru a se înstări: (Capitolul „Tălângă”Ă. Tălângă era porecla unui elev, fiu de cioban, care a salvat clasa, aducând la școală o talangă, după ce clopoțelul a dispărut fără să i se dea de urmă. Același „Tălângă” a plecat prin lume, unde, după ani de zile, a trăit o tregedie: soția, împreună cu copiii lorau ars de vii, după care fostul elev a revenit în țară, unde
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
deschis fără să-mi fie rușine. Cum s-a ajuns de la Ciobanu la Tălângă, vă puneți întrebarea. Iată cum. Era la sfârșitul anului, pe când eram în clasa a doua și în ajunul Crăciunului și al Anului Nou când a dispărut clopoțelul, obiect indispensabil într-o școală. S-a făcut anchetă în școală, dar clopoțelul nu a fost găsit. Dumneavoastră nu erați venit la școala noastră. Deci, trebuia un clopoțel la școală pentru a se suna de intrare și de ieșire de la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Tălângă, vă puneți întrebarea. Iată cum. Era la sfârșitul anului, pe când eram în clasa a doua și în ajunul Crăciunului și al Anului Nou când a dispărut clopoțelul, obiect indispensabil într-o școală. S-a făcut anchetă în școală, dar clopoțelul nu a fost găsit. Dumneavoastră nu erați venit la școala noastră. Deci, trebuia un clopoțel la școală pentru a se suna de intrare și de ieșire de la ore. Învățătoarea clasei mele a întrebat dacă vreunul din noi avem acasă un
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
doua și în ajunul Crăciunului și al Anului Nou când a dispărut clopoțelul, obiect indispensabil într-o școală. S-a făcut anchetă în școală, dar clopoțelul nu a fost găsit. Dumneavoastră nu erați venit la școala noastră. Deci, trebuia un clopoțel la școală pentru a se suna de intrare și de ieșire de la ore. Învățătoarea clasei mele a întrebat dacă vreunul din noi avem acasă un clopoțel ca să-l aducă până ce conducerea școlii va face rost de un altul. Atunci eu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu a fost găsit. Dumneavoastră nu erați venit la școala noastră. Deci, trebuia un clopoțel la școală pentru a se suna de intrare și de ieșire de la ore. Învățătoarea clasei mele a întrebat dacă vreunul din noi avem acasă un clopoțel ca să-l aducă până ce conducerea școlii va face rost de un altul. Atunci eu am ridicat mâna și am spus că voi aduce eu o tălângă, adică o talancă, dar tata spunea mereu la acel clopot de la gâtul oilor tălângă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe care îi ținea într-un borcan, pe rumeguș. Apoi mi-a venit în minte cea mai veche amintire a mea: aveam cel mult doi ani și părinții mei locuiau pe Silistra. Proprietarul, care se numea Catana, îmi dăruise un clopoțel, îmi amintesc și azi cu o limpezime perfectă cum arn ieșit din curtea casei și am intrat cu ghetuțele într-o mare băltoacă tulbure, întinsă pe stradă. Acolo am dat drumul clopoțelului în apă și, deși am tot pipăit cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Proprietarul, care se numea Catana, îmi dăruise un clopoțel, îmi amintesc și azi cu o limpezime perfectă cum arn ieșit din curtea casei și am intrat cu ghetuțele într-o mare băltoacă tulbure, întinsă pe stradă. Acolo am dat drumul clopoțelului în apă și, deși am tot pipăit cu minutele pe fundul băltoacei care nu era mai adâncă de câțiva centimetri, nu am reușit să-l regăsesc. Țin minte cât de mirat eram din cauza asta. Din această amintire, mi-am dat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zgomot puternic și sacadat. Pe biroul de la picioarele patului, în întuneric, mașina de scris bătea singură. Automat m-am sculat, am aprins lumina și m-am aplecat asupra foii pe care tamburul mașinii o plimba cu zgomot de taste și clopoței dintr-o parte într-alta. Am citit. Degetele nevăzute luaseră povestirea mea de la început. Ajunseseră la visul cu borcanul de sticlă și tocmai scriau fraza: " Cînd am privit din nou, am observat că în peretele borcanului, care scânteia nebunește, apăruseră
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
locurile cele mai fermecătoare în care am fost vreodată. Umblam toată ziua prin pădure, ciopleam corăbioare din scoarță de molid, ne luptam și jucam fotbal. Eram împărțiți pe detașamente, după vârstă, de-o parte băieții, de alta fetele. Ele culegeau clopoței și alte flori sălbatice, își făceau coronițe din margarete, adunau fragi din iarba însorită. Noaptea, noi, băieții, ne adunam pe pervazul interior, neobișnuit de lat, al ferestrelor și acolo, pe placa de marmură, după draperii, începeam să ne spunem niște
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lung și îngust canal. Striveau cu piciorul cuiburile de ciuperci și băgau mâna în scorburi după ouă de păsări. Micul grup trecea pârâiașul și se afunda în cea mai frumoasă parte a pădurii, până ajungea la o poieniță plină de clopoței și măcriș. Acolo se așezau în cerc. Ce făceau, ce-și spuneau, iată ce aș fi vrut să aflu, îmi doream asta (nemărturisit) cu toată ființa mea, dar mă exclusesem singur de la aceste mistere. Devenisem chiar organizatorul unui alt grup
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
precizie sau cu vânzătorul de lozuri în plic. Era o viermuială ce mirosea a piele, a tutun, a cârpă, a balegă proaspătă, a mititei. Eu cu mama, îmbrăcate de oraș, luam tramvaiul, care abia putea înainta, sunând în disperare din clopoțelul său, printre căruțe și Pobede. Tramvaiele erau de lemn, cu multe rame exterioare, cu geamuri mici și un singur far în față, deasupra grătarului de metal. O dată cu ușile care se pliau scârțâind, unse din gros cu o materie neagră, de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vii! Prin bolțile largi ale crengilor se deschideau ochiuri de cer albastru. Parcă de-acolo veneau fluierăturile păsărilor care aboleau liniștea... Pe sutele de cărări care străbăteau codrul fără limite se strecurau arici și fulgerau nevăstuici. În luminișuri, urzicile și clopoțeii violeți și rodul-pământului erau umbrare pentru forfota haotică a vacilor Domnului. Pădurea mi se părea mie, o fetiță rătăcită pe cărări, singura realitate posibilă. Nu-mi mai aminteam de nimic altceva. Și nici nu simțeam că rătăcesc, încîntată de culorile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Foișorul de foc, cu ferestre prismatice, magazinul Victoria, blocurile vechi de pe Magheru, blocul Turn și, departe în zare, albăstruie și redutabilă, Casa Scânteii, în mijlocul pajiștilor înverzite. Bucureștiul ca o plasă de păianjen, pe firele căreia se cățărau încet tramvaiele cu clopoței și camioanele cu remorcă. Bucureștiul plin de schelării și macarale, cu spitale și clădiri de poștă și, minuscule, chioșcuri de ziare. Cu lacuri gri, în formă de stomacuri, dând unul într-altul. Cu parcuri și statui de bronz înnegrit, popor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alt soț, cu care să mă potrivesc, mă rog, știi cum se gândesc uneori femeile tinere după ce se mărită... Dar tristă nu eram, aveam o fire veselă-veselă, toată ziua râdeam, asta i-a plăcut mai târziu și lui Lulu, numai clopoțelul tău se aude în casă, avea obiceiul să-mi spună. Pe Ivona mi-era teamă și s-o ating cu mâna. Am fost atât de slăbită la naștere, că n-am alăptat-o, și ea, biata de ea, s-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi de incredibil un asemenea fapt, nu-i mai pasă că el abia s-a întors, după o absență atât de lungă, după un drum atât de lung, și nu mai găsește necesar să-i arunce nici măcar o privire... Iarăși clopoțelul de la intrare, iarăși pași pe scara de lemn, strigătul sacagiului, afară, imediat acoperit de zdrăngănitul roților butoiului pe piatra de râu cu care e pavată strada, tu, care odinioară luceai atât de vie, o voce de bătrân, uscată și plângăcioasă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]