7,569 matches
-
răsăritul soarelui. Adormise ca un sac și a rostit prin somn câteva cuvinte pe care nu le-am înțeles. Se auzeau din când în când loviturile unui tun, dar fără convingere, doar pentru a aminti că este acolo, ca un clopot al răului. Nu am îndrăznit să mă întorc în cameră. Mi-era teamă să nu fac zgomot și să nu o trezesc pe Clămence. M-am așezat în fotoliu, pe care încă-l am și care adesea mă duce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
găsim locul în marele mozaic al hazardului. Apoi, fără să ne dăm seama, cuvintele ne-au dus către copilăria noastră, către miresmele pajiștilor pe care ne jucam de-a baba oarba, temerile comune, cântecele, apa de izvor. Amiaza a bătut clopotul, dar noi nu mai știam dacă era o amiază din copilăria noastră sau una din timpul prezent, cel aspru și deja ruginit. Când a plecat, Josăphine m-a sărutat pe ambii obraji. Nu mai făcuse asta înainte. Mi-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de furnici se mișcau acum grăbite, ca niște fantome subțiratice, intrând și ieșind din prim-plan. Clădirile gotice și chiliile erau infinit mai misterioase, așa cum se iveau brusc din pâclă, conturată fiecare de nenumărate pătrățele de lumină gălbuie. Nedefinit, un clopot a bătut de undeva sfertul de oră și Amory, oprindu-se În dreptul cadranului solar, s-a Întins cât era de lung În iarba udă. Răcoarea Îi scălda ochii și Încetinea zborul timpului - timpul care se scursese atât de insidios În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spus sec. Profesorul a luat curios foaia, În timp ce Amory a ieșit grăbit pe ușă. Iată ce scrisese: „Cântece În vremuri de ordine Ne-ai lăsat de cântat, Dovezi cu centre excluse, Răspunsuri rimate pentru viață, Chei ale temnicerului Și străvechi clopote de bătut, Timpul era sfârșitul ghicitorilor Noi eram sfârșitul timpului... Erau aici domestice oceane Și-un cer pe care l-am fi putut atinge, Tunuri și granițe păzite, Mănuși - dar nu de aruncat, Mii de emoții vechi. O platitudine pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
asemenea celelalte până la mușchiul Îngălbenit ce le năpădea. Mult după miezul nopții, turnurile și turlele din Princeton au devenit vizibile, cu câte o lumină Întârziată arzând ici și colo și din limpezimea Întunericului s-a auzit brusc un dangăt de clopot. Clopotele au continuat să răsune ca un vis nesfârșit: spiritul trecutului veghind asupra noii generații, tineretul ales din lumea haotică, nedisciplinată, hrănindu-se Încă din greșelile și visele pe jumătate uitate ale politicienilor și poeților morți. Acum venise aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
celelalte până la mușchiul Îngălbenit ce le năpădea. Mult după miezul nopții, turnurile și turlele din Princeton au devenit vizibile, cu câte o lumină Întârziată arzând ici și colo și din limpezimea Întunericului s-a auzit brusc un dangăt de clopot. Clopotele au continuat să răsune ca un vis nesfârșit: spiritul trecutului veghind asupra noii generații, tineretul ales din lumea haotică, nedisciplinată, hrănindu-se Încă din greșelile și visele pe jumătate uitate ale politicienilor și poeților morți. Acum venise aici o generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sufoce, era dinamită în aer, mai ales că Gonța o ținea pe a lui, nu punea neam două vorbe una lângă alta și, în tăcerea dinaintea râsului devastator, îl auzim pe Brancomir informându-se la Hudac cu glasul lui de clopot de catedrală: ― Monșer, s-a bâlbâit? Am fugit care încotro, au rămas Beligan cu Brancomir în scenă. ― Ce i-a apucat, monșer? întreabă Brancomir. ― Nene, se prăbușește dracului imperiul și noi stăm să ne întrebăm ce e cu ăia? Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
decât dacă aveai o pietricică în ei asupra căreia să te concentrezi. Să ai o mulțime de bani și nici o garanție de bun-gust nu poate decât să facă lipsa acestuia și mai evidentă. — Telefon nu ai? bubui ea ca un clopot de ceață prin fumul de țigară. I-am auzit chicotitul în timp ce adăugă: — Cred că dumneata trebuie să fi fost cândva funcționar la strângerea impozitelor și taxelor sau ceva de genu’ ăsta. Apoi, dându-și seama ce spusese, își duse mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un tip ambițios și, de vreme ce eu efectiv îi ofeream mijloacele de distrugere a unui dușman sub forma lui Weisthor, nu aveam nici o alternativă reală decât să mă pun pe mine însumi și informațiile mele în albele-i mâini ucigașe. Micul clopot de biserică din turnul cu ceas bătea miezul nopții când am condus Mercedesul până la marginea esplanadei și, dincolo de ea, pe podul care se curba în stânga peste șanțul gol dinspre poarta castelului. Un soldat SS ieși dintr-o gheretă de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Speranța Elena Marin Alexe (ție, Gelucu, fratele meu drag) În noaptea ce-n taină dospește minuni, Destinul vieții se leagă ușor, Sub clopotul iernii se cern rugăciuni, Perdele de stele se-aprind, apoi mor. E-o pace în aer ce murmură lin, Departe de ură dispreț și păcat, Iar ochii tăi caută sprijin divin, La Cel ce pe cruce senin a urcat. Când
Speran?a by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83354_a_84679]
-
mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi. TIMBRU Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune - cum? ... n-ar fi decât pentru a vă da ideea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mântuit azur,/ Tăind pe înecarea cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joc secund, mai pur.// Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi./ Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea./ Meduzele când plimbă sub clopotele verzi... " reprezintă arta poetică a liricului: Poezia este o ieșire din contingent în pură gratuitate, joc secund, nadir latent, adică o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin retorsiune. Din aceste experiențe, care au avut o largă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
zare. Am venit pe lume... s-ascult privighetoarea, să văd pădurea foșnitoare si macii îndrăgostiți de propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în porți de paradis... Din negura vremilor, bat clopote grele, O, mă iau la întrecere cu strălucirea unei stele. Am venit pe lume să vad soarele trecând peste bariera sorții și voi cânta...cânta-voi Lumina Chiar și în clipa morții. Referință Bibliografică: Menire / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364501_a_365830]
-
fiind de aceeași talie să aibă loc și o remiză. Cheful de la Otel Moldova începe de cu seară până la unu trecute după miezul nopții, când, mai mulți conspiratori, printre care se numără și Stan Popescu, aud mult așteptatele dangăte de clopot prin care cauza sfântă a poporului îi cheamă pe câmpul de onoare. Era ceasul acțiunii. Ca la comandă, această adunătură de lumpeni, se ridică cu figurile lor îndârjite și pornesc grămadă prin gangul otelului spre obor. „La 2 și jumătate
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
pun de-a curmezișul - Bogat și sincer fie secerișul. Îmbracă limbă veche nouă haină, Colindă universuri mari de taină, Popas cât să ascult o rapsodie Și buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune niciodată. Eterne melopeicile valuri, Vapoare rătăcind cu idealuri, Un far torcând tristețea lui amară, Iar marea se frământă solitară. Și gândurile se succed mulțime - Izvoare de demult, din străvechime, Podgorii hăulind autumnale
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
Acasă > Versuri > Farmec > LĂSAȚI STRĂINII SĂ VĂ TREACĂ PRAGUL Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lăsați străinii să vă treacă pragul Coboară neaua albă, viscolesc troieni Și clopotele bat a sărbătoare E lumea creștineasca în picioare Că ceasul a bătut în Bethleem. Sosit-a clipă menită să se nască Iubitul fiu, sortit a pătimi De cei pe care-avea a-i mântui Pe urmele credinței de vor ca să pășească
LĂSAŢI STRĂINII SĂ VĂ TREACĂ PRAGUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361368_a_362697]
-
cel ce știe din Scriptură, Pentru credința care ne desparte Eu altor neamuri nu le-am purtat ură. La orice închinare mă voi duce, Nu-mi trece nicio umbră peste gând Și dacă cineva nu-și face cruce Când aude clopotul plângând... Genunchii ce se frâng lângă icoane Să-și mântuie în pace jertfa lor, Copil crescut pe dealuri transilvane Jignirile de orice fel mă dor... Așa m-au învățat în vremuri grele Părinții mei, părinte sunt și eu, De undeva
DUMNEZEU de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361384_a_362713]
-
V 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Zi de naștere - de atâtea lumânări nu mai văd tortul Locul II - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori - pe strada îngustă doar pomii și vântul Locul III - Doina Bogdan In coada sapei, pălăria la uscat - clopot de amiaz’ Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu c-un smoc de iarbă cosașul șterge coasa - soarele-n zenit Mențiune - Dan Norea seară de-ntâi mai - printre peturi și hârtii o păpădie Mențiune - Valeria Tamaș o cruce nouă - câinele groparului tot mai
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
plocade. - Acum să-mi pregătiți și fata, ca pe-o cadână-n prima probă ! Vânzol de căutare-mpleticită, strigăt neînțeles, semnale-n torțe și spaimă de pedeapsă, dar fata era în negăsire. Se dă alarma în tot satul adormit, cu trâmbiți, clopot și tropote de cai. Beiul sare-n șalvari și toți cată urma fetei care urca pe vărf de munte-n Cheie... Planuri de-atac cu înconjor, ca nu cumva să scape fata, înaintare-n flancuri, având în frunte pe beiul
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
înțelege credința-n cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei cu neprihănire... După-mplinirea celor de cuviință sătenii în credință tare au înfipt o cruce-n acel vârf de munte, ca să arate tuturor că cinstea n-are preț în viață... Povestea a fost uitată când
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
răde că io strigam de-acu' în gura mare să mă audă cerurile toate și să-i deie auz și umblet soră-mi.Boabe mari de lacrimi îmi țâșneau pe sub gene și când atingeau pământul strigau ca o gură de clopot. Am luat-o la fugă și nu m-am oprit decât la intrarea în sat. Sofinca îmi ieșise înainte și striga cât o ținea gura: -Ilonaaaaaaaa! Uite că fug și aud! M-am prăbușit în șanț peste iarba necosită, mirosind
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POEME CU CLOPOT Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului În poarta casei mamă știu, m-așteaptă dorul, Cum pusu-mi-ai cărare în fața mea norocul Pe Domnul în rugi calde rugași să pună obrocul Ca
POEME CU CLOPOT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361525_a_362854]
-
pe brațe Sa te așez în lutul cald și sfânt, Insă iubirea mea mereu va-ntinde ațe Pân` lângă tine și eu am să ajung, Când amândoi vom împărți iar lutul Din care plămădit fu începutul. Referință Bibliografică: Poeme cu clopot / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEME CU CLOPOT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361525_a_362854]
-
din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Destin Azi noapte am fost decapitat în vis totul e scris... Bătrânețe luată peste picior Chilie cu acoperiș din cearcăne și riduri reziduuri... La cumpănă Le dăm adesea îngerilor culoare din disperare... Big-Bang Clopot cosmic spărgând în țăndări cerul și rănind zezl... Referință Bibliografică: Haik-uri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
HAIK-URI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361530_a_362859]
-
și privirea de regină. Creionam cu-nfrigurare planuri să-i ofer o fl oare Ea timidă și confuză mă privea din depărtare. Copleșit, aveam motive, mă gândeam c-aș vrea amor, Dar în zi de primăvară orice vis e trecător Clopotul singurătății m-a trezit din reverie Căci vedeam cu ochii minții pământene peste mie! AȘTEPTÂND PRIMĂVARA Au răsărit fără veste ghiocei de-un alb aprins Bate vânt de primăvară peste-un crâng fără cuprins Soarele încremenit nici nu arde, nici
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]