2,440 matches
-
li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin întindere sunt uneori veritabile studii în domeniu. Printre semnatari se numără nume prestigioase ale școlii lingvistice clujene, precum și reputați colaboratori externi, români sau străini: Sextil Pușcariu, Al. Procopovici, Vasile Bogrea, Th. Capidan, Emil Petrovici, G. Giuglea, Silviu Dragomir, Nicolae Drăganu, Constantin Lacea, Sever Pop, Ștefan Pașca, Ion Mușlea, N. Georgescu-Tistu, Dimitrie Macrea, Ion I. Russu, Ion Pătruț
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
urmate de alte trei la Școala Normală din Cluj, devenind învățător în Albac. În 1937, în baza unor examene de diferență, își trece bacalaureatul la Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj. Urmează, între 1939 și 1946, Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea clujeană, Academia Pedagogică și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Va fi subinspector și inspector școlar la Cluj, va deține funcții didactice și administrative la Universitate (1948-1953). Stabilit din 1954 la Brașov, activează în învățământ și în cadrul teatrului
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
În 1968 și în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford și Birmingham. Își dă doctoratul în 1979, cu o teză despre romanul simbolic al lui Herman Melville și Thomas Wolfe. Debutase ca traducător și eseist în timpul studiilor universitare, în revistele clujene „Steaua” și „Tribuna”. Între 1968 și 1983 este asistent, lector, conferențiar la Catedra de engleză a Universității din Timișoara. În 1983, beneficiind de o bursă Fulbright, s-a stabilit în SUA și a predat literatura engleză și teoria literaturii la
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
II.1926, Oradea - 12.IX.1977, Cluj-Napoca), teoretician, critic și istoric literar. Este fiul Claudiei (n. Popa) și al lui Sabin Cotruș. Urmează liceul la Oradea și Arad, absolvindu-l în 1944, apoi Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității clujene (1944-1948). Este membru al Cercului Literar de la Sibiu. Victimă a proceselor politice din anii ’50, este condamnat și închis până în 1964. Din 1965 până în 1972 este redactor la revista „Familia”. Cariera literară îi este curmată înainte de vreme din cauza unei maladii
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
de zile la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, apoi la Combinatul Industria Sârmei din Câmpia Turzii și în cele din urmă se înscrie la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj, după terminarea căreia își va exersa profesia în câteva uzine clujene. Cu toate că începutul adolescentin fusese promițător, C. părea că a abandonat preocupările literare și nu mai publică decât sporadic. Abia după 1989 începe să-și adune scrierile în volume pe care le scoate la lumină grăbit, unele după altele. Sunt plachete
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
la Cluj, unde a urmat Facultatea de Filosofie și Litere (1945-1948). În 1975, și-a susținut examenul de doctorat cu teza Tragicul senin, sub îndrumarea lui Liviu Rusu. A funcționat ca profesor de psihologie, logică și literatură română în licee clujene (1949-1954), secretar literar la Teatrul Național din Cluj (1959), economist la Întreprinderea de Utilaje de Transport Cluj (1959-1965), director al filialei Fondului Plastic din Cluj (1965-1969). A făcut parte din redacțiile revistelor „Luceafărul” (Timișoara), „Tinerețea”, „Generația de mâine” (Oravița) și
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
o teză despre al patrulea discurs al lui Demostene. Membru al Școlii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
ia bacalaureatul la Liceul Romano-Catolic din Timișoara (1948), își începe studiile superioare de filosofie-psihologie la Universitatea din București, pe care însă le-a absolvit la Cluj în 1965. Este o vreme redactor la „Romániai Magyar Szó” (1947-1949), apoi la ziarul clujean „Igazság” (1949-1950) și la revista „Utunk” (1951-1966). Din 1967, este șeful secției pentru naționalități conlocuitoare a Editurii pentru Literatură din București. Între anii 1970 și 1979, coordonează emisiunile de limbă maghiară și germană ale Televiziunii Române, emisiuni care au contribuit la
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele sudice, de regulă dunărene (Ialomița, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Raymonde. 1985. Țesături și alesături, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Frumos, Luciana și Iacob, Luminița. 2002. Noi/ei românii clivaje în reprezentarea etno-identitară, în Neculau, Adrian (coord). Noi și Europa. Iași: Editura Polirom. Frunză, Mălina și Voicu, Bogdan. (1997). Statul și țăranul român. Un studiu de caz. Revista de cercetări
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Arhitectura populară, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Pop, Lucian și Rughiniș, Cosima. 2000. Capital social și dezvoltare comunitară. Studiu de caz, în Zamfir, Elena și Preda, Marian (coord.). Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
D.P., Robinson, F.G. (1981), Învățarea În școală. O introducere În psihologia pedagogică (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Babanski, I.K. (1979), Optimizarea procesului de Învățământ (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Bacoș, M. (2002), Instruire interactivă, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană. Bates, T. (1999), Technology, Open Learning and Distance Education, D. Keegan (ed.), Routhledge. Baylan, Ch., Mignot, X. (1999), La communication, ed. a II-a, Paris, Editura Nathan, Her. Băjenescu, T.I. (2002), Power of Multimedia Communication, Cluj-Napoca, Editura Albastră. Bellenger, L.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Press de l’UNESCO. Huizinga, Johan (1977), Homo ludens (trad.), București, Editura Univers. Hunkins, Francis P. (1966), „Using questions to foster pupils thinking”, În Education, nr. 2, Indianapolis. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative În predare și Învățare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Ionescu, M., Radu, I. (1995), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Istrate, O. (2000), Educația la distanță, Botoșani, Editura Agata. Iucu, R.B. (2001), Instruirea școlară. Perspective teoretice și practice, Iași, Editura Polirom. Jalobeanu, M. (2001), WWW În Învățământ - Instruirea prin Internet
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
radiografia unui scandal publictc "4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui scandal public" În 1999, un manual „alternativ” de istorie pentru clasa a XII-a, publicat de Editura Sigma și elaborat de un grup de istorici clujeni coordonați de conf. univ. dr. Sorin Mitu, a produs o emoție și o dezbatere publică pe care puțini le așteptau de la un astfel de eveniment publicistic. Dezbaterea a fost declanșată de o interpelare în Parlament a senatorului Sergiu Nicolaescu, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sănătății publice. Critici dure de felul celei a lui Babeș nu erau neobișnuite În anii de după război. Propuneri similare referitoare la crearea unei infrastructuri de stat coerente veneau și din alte părți ale țării, În mod special din cercurile intelectuale clujene, unde Moldovan contribuise la reorganizarea instituțiilor destinate asistenței medicale după unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 19186. În cei doi ani petrecuți la conducerea Serviciului de Sănătate și Ocrotire Socială din cadrul Consiliului Dirigent, Moldovan promovase crearea unei infrastructuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
on Race and Sexuality in Socialist Czechoslovakia, 1972-1989”, lucrare prezentată la Convenția anuală a AAASS, Boca Raton, Fla., septembrie 1998. 27. Achim, Țiganii În istoria României, p. 62. 28. Hugo Strauss, „Iuliu Moldovan”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1, Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca, 1980, pp. 31-46. 29. Strauss, „Iuliu Moldovan”, p. 38. 30. Gáll, Sociologia burgheză, pp. 206-215. 31. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 32. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 33. Brătescu, „Viziunea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
The Destruction of Jews and Gypsies under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago 2000. Ioanid, Radu, The Sword of the Archangel, Columbia University Press, East European Monographs, Boulder, Colo., 1989. Izsak, Samuel (ed.), Cetatea de medicină și farmacie clujeană, Cluj, 1983. Janos, Andrew C., „Modernization and Decay in Historical Perspective: The Case of Romania”, În Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation (pp. 72-116), University of California Press, Berkeley, 1978
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Minerva, București, 1981. Stepan, Nancy Leys, „The Hour of Eugenics”: Race, Gender and Nation in Latin America, Cornell University Press, Ithaca, 1991. Strauss, Hugo, „Iuliu Moldovan”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1 (pp. 20-46), Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț. Strauss, Hugo, „Salvator Cupcea”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 2 (pp. 108-115, Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca, ș1980ț. Tismăneanu, Vladimir, Fantasies of Salvation: Democracy
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
America, Cornell University Press, Ithaca, 1991. Strauss, Hugo, „Iuliu Moldovan”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1 (pp. 20-46), Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț. Strauss, Hugo, „Salvator Cupcea”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 2 (pp. 108-115, Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca, ș1980ț. Tismăneanu, Vladimir, Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth, În Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, 1998. Turner, Henry Ashby, Jr., „Fascism and Modernization”, World Politics, vol. 24, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth, În Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, 1998. Turner, Henry Ashby, Jr., „Fascism and Modernization”, World Politics, vol. 24, nr. 4, iulie 1972. Vlaicu, Roman, „Iuliu Hațieganu”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1 (pp. 1-19), Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț. Volovici, Leon, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991. Vulcănescu, Mircea et al. (eds.), Dimitrie Gusti și Școala Sociologică dela
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Berkeley, 1987. Weiss, Sheila Faith, „The Race Hygiene Movement in Germany, 1904-1945”, În Mark B. Adams (ed.), The Wellborn Science: Eugenics in Germany, France, Brazil, and Russia (pp. 8-68), Oxford University Press, New York, 1990. *** Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, 2 vol., Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher Kulturrat” (Consiliul de Cultură Germană din Est), ocupându-se de apariția periodicelor „Der gemeinsame Weg
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
Participă la luptele de la Mărășești, unde este rănit. Între 1914 și 1940, funcționează, cu intermitențe, ca angajat la Ministerul Instrucțiunii și la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. După primul război mondial, poetul se întoarce în Ardeal, implicându-se în viața literară clujeană, mai întâi ca redactor-șef al gazetei „Glasul libertății” și apoi ca simplu redactor la ziarul „Voința”. În 1921 este numit director al Casei cercuale a asigurărilor sociale din Târgu Mureș, unde editează ziarul „Mureșul”, iar între 1927 și 1928
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
fost afectate de deportare, și Jill Massino, „Humanizing Imprisonment: Religion, Community and Gender Identity in the Narratives of Women Prisoners in Communist Romania”, in Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău, Condiția femeii În România În secolul XX: studii de caz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și Eugenia Huntingdon, The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literară și artistică”, dar abia în 1928-1929 colaborează mai asiduu, cu versuri și proză umoristică, la „Universul literar” și „Dimineața copiilor”. O piesă în trei acte, intitulată Nu zice vorbă mare, i se joacă în 1928 pe scena Teatrului Național clujean și tot atunci, la București, comitetul de lectură îi examinează comedia Omul fără identitate, citită și în cenaclul Sburătorul. Considerată inițial nereprezentabilă, piesa e pusă în scenă în 1931 de compania teatrală Masca a lui G.M. Zamfirescu, apoi la Teatrul
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]