4,982 matches
-
acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un drum de pârâu pietros. Am constatat că nu eram singuri în parchet, mai sus de noi, chiar spre creastă, apăruse un grup
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
când l-o lauda, Ori de l-onjura, tot aia i s-o părea.. Poi, când se duce la cele 'leșești, E atât de rece că prea te prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și face,El foliile șuncilor cam prea le coace.. Ba, le respectă și cu mai multă bere, Și-apoi fericit face cam
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și face,El foliile șuncilor cam prea le coace.. Ba, le respectă și cu mai multă bere, Și-apoi fericit face cam multe echere, Că și-așa cam merge dezechilibrat, La câte kile are și-i c. pre’crăcănat.. Mai se laudă că cine-i el, de-ai apuca
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
Mai strigau și: Hai la Brâu, la Brâu, la Brâu și la secerat de grâu! Însă jucătorii de-atunci erau niște mucaliți rafinați, din neamul lui Păcală. De aceea mai strigau: -I-auzi Brâul, i-auzi Brâul! I-auzi cum se coace grâul! A-haa! Și făceau mutre de prostovani mirați, ducând mâna la ureche. Uite-așa jucau până noaptea târziu, când obosea și noaptea, privindu-i mirată, cu luna și toate stelele.. Dar ei nu oboseau. Erau superbi!.. Îmi aduc aminte când
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să confecționeze mărțișoare. Lucrează în pastă modelatoare sau „Cernit” pe care o modelează, o coace la cuptor și o pigmentează. Mărțișoarele sunt realizate într-o varietate de forme: florale, animăluțe, acadea, cercei, broșe, medalioane, abstracte, de inspirație indiană sau japoneză. Munteanu Bianca (București), funcționar public, de 3 ani lucrează mărțișoare din piele naturală ștanțată, aurită
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
cruciulițe, musculițe și flori din zona Alimpești, județul Gorj, motive naționale preluate de pe costume populare din zona Horezu și Recea de Costești, județul Argeș, motive geometrice existente pe prosoape, ștergare, fețe de pernă. Mărțișoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la cuptor. În expoziția dumneaei sunt prezente și mărțișoare din flori naturale, presate și uscate, puse în rășină, felicitări pictate și felicitări cu flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul Vâlcea) participă pentru a doua oară la Târgul de la Muzeul Țăranului
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
târziu Lui Nichita Ninge cu cerbi peste sate, bătrâne nuntă de vișini se rânduie-n cer ca un priveghi pe altare străbune se tânguie ochiul geruind lerui-ler clopot de iarbă părelnic mai bate din'spre harfe de lut, bunăoară fântâni satul coace plămadă de-azur în cetate amirosind neostoite asprele mâini rupi maică pâinea, ulcica o umpli și țeși din iubire o pânză de in ce fulgere albe luminară pământul ? soldații de plumb ce spun ? nu mai vin ? s-ascunde noaptea-n
COLIND TÂRZIU... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354192_a_355521]
-
acel amurg de toamnă, Cu dulceața reveriei. Să privesc trecutul că pe o carte ilustrata Și să-mi revăd poveștile de iubire cu “A fost odată”. Mai lasă-mă timpule Să adulmec mireasma florilor din curtea bunicii Și a merelor coapte pe sobă. Să mai trag cu ochiul pe geamul ciobit al ferestrei tale prăfuite Și să-mi închipui că mai sunt La vârsta primei iubiri pierdute. Poarta-ma în zbor pe cărarea vieții mele Și lasă-mă să cred că
CALEIDOSCOP DE TOAMNA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354265_a_355594]
-
DE OAMENI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului cruce de pâini cruce de oameni cruce de câmpuri flămânde de taină cina se deschide se închide pe scări trepte răsună pâini coapte în nori vernisajul continuă cozile cresc lifturi coboară urcă împletesc viețile sure vieți colorate câmpul hrănește câmpul doboară în plin vânt cântecul prelungește și el bucuria pâinii în cruce rebel mireanul se închină cerului curat Tatălui Nostru cel adevărat plin
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
chiar până în ultima clipă, dar mai cu seamă am remușcarea că nu i-am spus niciodată “tu” privind-o în ochii aceia mirifici, pe care i-a confiscat Doamna moarte. Inima mă doare la propriu, ca un buboi care se coace. Numai dacă voi apucă să scriu despre cărțile ei, mă voi simți poate izbăvita. Referință Bibliografica: Un tu doar în scris / Mirela Borchin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
Autorului LUMINOSUL Mitică tot timpul era fericit, ori de câte ori mergea cu părinții la țară. Acolo se bucura de o mai mare libertate, dar și de atenția specială a bunicii, care îl răsfăța cu mâncăruri deosebite. Îl aștepta cu pulpe de pui, cocea pâine proaspătă, în plus de dragul lui, mai pregătea și plăcinte cu prune. Dar când bunicul îl striga: Dumitru! - atunci el lăsa totul în baltă, eventual păstra pulpa într-o mână, iar pâinea în cealaltă și așa alerga afară. Mă strigă
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
o rază de soare. Îți dăruiesc un infinit, Ca neaua, care s-a topit, Și se termină într-un vis Născut și el din Paradis. Rămîne doar alt vis cu mere, Prea nărăvite, de muiere - Căzute-n iarbă, dulci, zemoase, Coapte în vara între coapse, Și îți mai dau o nouă viață, Într-o grădină cu verdeața, În care ne-am trezit căzuți, Din timpu-n care am fost rupți ! VOEUX DE FEMMES Je vous donne mon cœur Né d'une étoile
JURAMINTUL UNEI FEMEI de CRISTINA LILA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357080_a_358409]
-
MI-E NOAPTE, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 451 din 26 martie 2012. Cristina LILA MĂ ÎNTREB DE CE MI-E NOAPTE Mă întreb de ce mi-e noapte Și de ce mi-e ziua gri, Cînd nu mai am visuri coapte De care a ma-ngriji! Îmi rămîn ades mai multe Visuri nevisate încă - Incantații vagi, oculte, Prebusite peste frunte! Și de îmi rămîn vapoare Ancorate într-un vis, Pot pluti la întîmplare ... Citește mai mult Cristina LILAMA ÎNTREB DE CE MI-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
o rază de soare. Îți dăruiesc un infinit, Ca neaua, care s-a topit, Și se termină într-un vis Născut și el din Paradis. Rămîne doar alt vis cu mere, Prea nărăvite, de muiere - Căzute-n iarbă, dulci, zemoase, Coapte în vara între coapse, Și îți mai dau o nouă viață, Într-o grădină cu verdeața, În care ne-am trezit căzuți, Din timpu-n care am fost rupți ! VOEUX DE FEMMES Je vous donne mon cœur Né d'une étoile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
mareCălare pe-o rază de soare.Îți dăruiesc un infinit, Ca neaua, care s-a topit,Si se termină într-un visNăscut și el din Paradis.Rămîne doar alt vis cu mere,Prea nărăvite, de muiere -Căzute-n iarbă, dulci, zemoase,Coapte în vara între coapse,Și îți mai dau o nouă viață,Într-o grădină cu verdeața,În care ne-am trezit căzuți,Din timpu-n care am fost rupți !VOEUX DE FEMMESJe vous donne mon cœurNé d'une étoile dans la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATE Pe străzile pavate cu frunze uscate Vin îngerii și ne cîntă noapte de noapte Și florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează Și trecem prin zile și nopți că eroii Striviți de amploarea fecunda a ploii Iar pasărea zboară că un fulg de zăpadă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
că un fulg de zăpadă Cînd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă ! Citește mai mult PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATEPe străzile pavate cu frunze uscateVin îngerii și ne cîntă noapte de noapteși florile cad de niciunde suaveCînd se coc în adîncuri schelete de naveObstacole vagi se înșiră-n amiazăCînd luna e pură și ne lumineazăși trecem prin zile și nopți că eroiiStriviți de amploarea fecunda a ploiiIar pasărea zboară că un fulg de zăpadăCînd îngerii vin, bieți circari, să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
o bucătărie pentru vară, tot cu plită și cuptor. Vara, în mijlocul camerei agățau un felinar care ne lumina până terminam cina, după care ne continuam ospățul în casă, în fața luminii galbene și palide a lămpii cu gaz, fie cu floricele coapte din porumbul rămas cu un an în urmă, fie cu câte o cană cu lapte cald. În fiecare seară, mamaie mă spăla și mă îmbrăca în pijama, mă culca învelindu-mă de teamă să nu răcesc sau să nu mă
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
-și nasul și ștergându-și ochii de fumul care îi intrase, se văicărea de mama focului. -Ce o să zică țața Susana, când se duce acasă? -Să nu-i spui, fa, că ai ars rochia de la țigare. Îi spui că am copt porumb și ți-a sărit jar în poală. Eram prea necăjită pentru rochie, sau mai bine spus pentru a doua rochie pierdută în mai puțin de câteva ore, că nici nu vroiam să aud ce îmi spunea Mia. Eram convinsă
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
mea consolare era frica lui Mia la gândul că aveam să spun adevărul acasă. Din acest motiv devenise dintr-o dată foarte atentă cu mine și ca să-mi uit găurile din rochie, s-a oferit să facă foc și să-mi coacă porumb. Era mai plăcut jos, decât cocoțate pe scândurile din prumul înalt, care, după cum spunea tataie, în loc să facă fructe, se înalța ca un salcâm în fiecare an. Îl țineau mai mult pentru umbra de la capătul locului și ca punct de
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
dau aere și să cred în superioritatea pe care mi-o dădea cuvântul de “orășeancă”. Așa că, fără nici o jenă, m-am așezat pe un preș sub prun și, cum le consideram vinovate de a doua nenorocire, le-am lăsat să coacă porumbul singure și să mă servească. Numai seara, când am întratât în curte, mi-am amintit că pe mamaie nu o impresiona domiciliul meu și riscam să mă certe pentru rochie, așa că, fără să mă vadă, m-am strecurat în
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
și le modela după spiritul și sufletul său minunat cu cântecele lui. Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
lacrimi de bătaia luată, mai mult pe nedrept, după părerea mea. Mă gândeam la Nicu. Poate mă văzuse scuturându-mă mamaia. Tataie nu se vedea. M-am urcat repede în prunul în care aveam patul de unde păzeam via când se cocea și l-am zărit tocmai în celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CITEȘTE ȘI VEI VEDEA CĂ POEȚII SUNT,DAR NU EXISTĂ Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului CITEȘTE ȘI VEI VEDEA CĂ POEȚII SUNT, DAR NU EXISTĂ Poetul, copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]