9,031 matches
-
de fapt e o lunca - de mărimea unui teren de fotbal - care unește cei doi versanți printre care străbate East Rio Verde. La un anumit punct, de pe pod se poate vedea printr-o gaură prăpastia ce se deschide dedesubt. Aici, coaja stâncii pe care călci are doar o jumătare de metru grosime Pe versantul din dreapta coboară o cărare în serpentine până la buza văii. Pe versantul din stanga accesul a fost interzis datorită prăpastiei prea abrupte. În zona trăiesc lupi, urși, viezuri și
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
vine, Îngerul iubirii pe care Dumnezeu i-a semănat în inimă sângele lui Adam Nu mai pot da înapoi căci dragostea A fost stârnită prin darea în vileag a adevăratului ei nume. Confidentul înălțimilor Ca lama unui cuțit ascuțit sub coaja unei nuci verzi Descopăr însemnele toamnei ce vine Pauza unui perfect simplu numără inspirații Cu pleoape de mere coapte, o iubire mă chiuamă, În vis, la judecată Excitându-mi urechile cu mirosul frunzelor de aramă, Un guguștuc își învață puiul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
cât mai dreaptă. Deodată, furia naturii dezlănțuite rupse o parte din catarg care căzu peste cârmă și câmaci. Acesta aproape mort, zăcea imobilizat sub greutatea arborelui. Totul părea că se scufundă în adâncuri. Rămasă fără control, corabia sălta ca o coajă de nucă pe valurile imense. Se făcu beznă, deoarece puterea sălbaticului uragan întunecase și soarele. Marea vuia și se zbătea ca o fiară prinsă în capcană. Apoi, încet-încet totul se liniști și veni adevărata noapte. O tăcere ciudată se contopi
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Duh Sfânt, ca să am bucuria Fericirii-n pribegia-mi pe pământ și să port în suflet surâsul din raze de soare cu lumini, în viața mea de călător, în casa de lut, printre străini... Ca un pui de porumbel în coaja de ou, mă rog lui Dumnezeu, ca să fiu gata de plecare, când ziua hărăzită va sosi în zare... Mă rog ca mirabila sămânță să aducă roade-n sufletul meu și-n credința sfântă să fie ancorate, ca să le am la
VREMURI GRELE ŞI RELE de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342502_a_343831]
-
Martin Heidegger-Brief uber den Humanismus în Wegmarken,Frankfurt am Main,1967,p.160),în pofida elanului umanist care îl inspiră aprioric.Nostalgia după esența anistorică a omului provinde și din sentimentul de teamă pe care filosoful îl ridică,învăluindu-l în coaja angoasei,la rangul de stare metafizică esențială.Frica nu este un sentiment elementar, empiric, limitat, care intervine la apariția unui pericol concret,ci,spune filosoful,este o tulburătoare stare sufletească indeterminată,care semnalizează omului,la nivel metafizic, că în societatea
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
ar putea fi numită pasărea care a ales să-și clădească sub streașină de suflet, cuibul râvnit pentru viitorii puișori? Puișori de cuvinte, fără doar și poate. Proteguită de distinsul poet din Canada George Filip, sub aripa căruia a ciocnit coaja oului și a ieșit teafără în căutarea luminii, tânăra speranță Ana Maria Gîbu, a dat de multe ori proba unui talent precoce în aproape toate domeniile artei, și a unei râvne de invidiat în asumarea destinului literar, încă din zorii
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
modest dar care ne-a oferit o hrană ca la mama acasă. De aici îmi vine supărarea... țară săracă, mâncare bună, cel puțin atunci. România, țară supermarketizată, mâncare egal gunoi. Voi începe cu pîinea neagră. Erau vreo patru feluri, cu coajă groasă, crăpată așa cum era cea care o dădeau pe vremuri românii la porci. Ce bună ar fi acum, când pâinea neagră reprezintă o masă colorată cu coaja subțire ca hârtia. Dacă vreți să cumpărați o pâine autentică, fiți atenți la
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
mâncare egal gunoi. Voi începe cu pîinea neagră. Erau vreo patru feluri, cu coajă groasă, crăpată așa cum era cea care o dădeau pe vremuri românii la porci. Ce bună ar fi acum, când pâinea neagră reprezintă o masă colorată cu coaja subțire ca hârtia. Dacă vreți să cumpărați o pâine autentică, fiți atenți la coaja ei. Asta dacă aveți de unde alege! Din grija nemaipomenită pentru sănătatea românilor (vai, vai ce emoționantă grijă!!!!!!!!!) pâinea noastră este sufocată în pungi de plastic, iar
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
groasă, crăpată așa cum era cea care o dădeau pe vremuri românii la porci. Ce bună ar fi acum, când pâinea neagră reprezintă o masă colorată cu coaja subțire ca hârtia. Dacă vreți să cumpărați o pâine autentică, fiți atenți la coaja ei. Asta dacă aveți de unde alege! Din grija nemaipomenită pentru sănătatea românilor (vai, vai ce emoționantă grijă!!!!!!!!!) pâinea noastră este sufocată în pungi de plastic, iar din coaja ei se alege praful, un praf umed și lipicios. Cât despre unt
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
ca hârtia. Dacă vreți să cumpărați o pâine autentică, fiți atenți la coaja ei. Asta dacă aveți de unde alege! Din grija nemaipomenită pentru sănătatea românilor (vai, vai ce emoționantă grijă!!!!!!!!!) pâinea noastră este sufocată în pungi de plastic, iar din coaja ei se alege praful, un praf umed și lipicios. Cât despre unt, oameni buni, atunci, în 2003 la Chișiniu am dorit să uit gustul untului nostru. Numai unt nu este ceea ce mâncăm noi. Unt mănâncă românii din Republica Moldova! Dacă nu
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
Guinee, dar și în zonele mai calde din America . Pulpa fructului este galbenă cu variații de roz și roșu, are gustul că un grapefruit dulce. Este cel mai mare fruct dintre citrice,ajungand uneori pana la dimensiunile unui pepene uriaș. Coaja galben-verzuie este moale și groasă și poate fi folosită la prepararea marmeladei. În Chină coaja este folosită și la prăjituri. În Vietnam florile șunt folosite pentru prepararea parfumurilor. În general se consumă fructul pur și simplu. Pomelo este bogat în
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
de roz și roșu, are gustul că un grapefruit dulce. Este cel mai mare fruct dintre citrice,ajungand uneori pana la dimensiunile unui pepene uriaș. Coaja galben-verzuie este moale și groasă și poate fi folosită la prepararea marmeladei. În Chină coaja este folosită și la prăjituri. În Vietnam florile șunt folosite pentru prepararea parfumurilor. În general se consumă fructul pur și simplu. Pomelo este bogat în vitamina C. Conține luteina, betacaroten, potasiu, fier, magneziu și calciu. Să nu uităm vitaminele B1
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
În Vietnam florile șunt folosite pentru prepararea parfumurilor. În general se consumă fructul pur și simplu. Pomelo este bogat în vitamina C. Conține luteina, betacaroten, potasiu, fier, magneziu și calciu. Să nu uităm vitaminele B1, B2, B3, B5 și B9. Coaja poate fi folosită pentru tratarea rănilor pielii. Pomelo poate fi consumat pentru pentru prevenirea și tratarea răcelilor și gripelor. Stimulează sistemul imunitar. Ajuta în divere boli printre care cancerul, bolile aparatului circulator, varicele, hemoroizii, durerile de articulații. Pomelo are proprietăți
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
în pază, că bun și înțelept mai era. Îți mai aduci aminte cum întărâtam câinele coanei Anica, vecina de peste drum, iar tu râdeai și-i spuneai: „Azorică, te iei în gură cu noi?...” După ce-l necăjeam îndejuns, îi aruncam cîte-o coajă de mălai pe care o prindea în gură printr-o săritură atletică, apoi se așeza cu botul pe labe, mârâia și ne privea cu niște ochi sticloși, că ne apuca frica și o rupeam la fugă să batem băteam mingea
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
În marțea a treia după Paștele ortodox, încă din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se adunau, făceau o păpușă de lut, un om mic, pe care îl împodobeau cu panglici, cârpe colorate, iar pe cap îi puneau o coajă de ou roșu, păstrată de la Paști. Acesta se numește Caloianu. Îl puneau pe o scândurică sau într-un sicriu mic, bine încleiat și i se simula înmormântarea și pomana. Era trimis în cer pentru a cere pornirea apelor. Fetele formau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
auzea de parcă dădea mama morcovi pe răzătoare, hârști-hârști-hârști, pielea frunții se mișca în sus și în jos arătând liniile albe... Sub sprâncenele drepte odihneau două pete verzi cu nervuri maronii, nasul era proeminent, pomeții reliefați, arși de soare ca două coji de pâine prea coaptă, o barbă rară dar aspră, tata se bărbierea numai duminica dimineața, când mama era plecată la biserică, îmbrăcată în haine negre, cu pantofi negri, lustruiți de soră-mea cu o cârpă, tata stătea în curte, pe
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
un vânt blând de primăvară. Am simțit nevoia să merg desculț prin iarbă și am făcut-o, fără să-mi fie teamă că o să calc nici în rahat de câine, fie el nobil sau nu, nici în cioburi, nici în coji de semințe. Era liniște, aș putea spune chiar pace, erau toate condițiile să găsesc o concluzie nemaiauzită. Ceva lămuritor, scurt și inspirațional. N-am găsit. Mi-am amintit însă de un foarte bun prieten cu care vorbeam vara trecută despre
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
Nu-i de mirare că ei îl cred pe Moș un impostor. Degetele înghețate desfac îndemânatic baiera desăgii. Tata îl ajută pe Moș să ne împartă jucăriile. Eu nu îmi pot lua ochii de la mâini, de la pielea crăpată ca o coajă de copac, de la unghiile groase, altfel decât cele de om. Acele mâini, după ce termină cu jucăriile, scotocesc în desagă și ne întind o păstură din care iese la iveală un blid. E plin cu pancove, niște gogoși aproape sferice, goale
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
Băăă, trăbuie mers după cepi. Bagă-te-n gios, pe la cotețu lu Mărcuț, că îi acolo on brad căzut, are cepii buni. Am luat toporul și m-am intors cu o cârca de cepi groși că mâna, fără pic de coaja. - Oooo, a râs a dezamăgire, facuș on drac! - Păi de ce? - Is prea groși, băăă, ce drac să faci cu ahăștia, să dai foc la stana? De pildă, să pun mâna pe unul și să-l încing pe baci... - Păi nu
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
-mi zici că nici ăștia nu-s buni! A scos numai capul pe ușă și-a glăsuit, somnoros: - Nu dzâc, băăă, nu dzâc că nu-s buni! Că iei ar fi buni, da ore tu nu vezi că-s cu coaja și plini de lichieni? - Și eu ce să le fac? - Du-te, băăă, si ada unii cum trăbuie, ce drac, ca doară nu iești andicapat, dzău... Am umblat hectare de pădure să găsesc un brad căzut, cu cepi fără coaja
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
coaja și plini de lichieni? - Și eu ce să le fac? - Du-te, băăă, si ada unii cum trăbuie, ce drac, ca doară nu iești andicapat, dzău... Am umblat hectare de pădure să găsesc un brad căzut, cu cepi fără coaja și, mai ales, de grosimea potrivită. Unchiu era în fața stânii, agață o străcătoare pe culme. Cum a pus ochii pe mine, a și zis: - Țâpă-i, băăă, dă-i dracu, nu-i mai căra pân-aci! - Dar la ăștia ce vină
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
ghemuit în el, dar n-am putut închide ochii de ciuda. Își bătuse joc de mine și trebuia să mă răzbun. Unchiu s-a întors după o jumătate de oră, cu o cârca de cepi de tot soiul: și cu coaja, si groși, si uzi, si cu licheni. Ofta a dezamăgire. Îmi venea să râd, dar n-am scos un sunet. Mă prefaceam că dorm. Unchiu a așezat cepii pe vatra, tacticos, a luat o gură de țuică, și-a aprins
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
o companie specializată în procesarea lor. Când 80-85% dintre ouă vor fi fertile, se vor duce la incubator. Vârful va fi la 95-97%, alt procent de care Ovidiu e mândru. Viața puiului începe misterios, un embrion care crește ascuns în coaja oului. Oamenii trebuie să simuleze cloșca, găina‑mamă care își clocește ouăle și le oferă embrionilor exact ce le trebuie, și trebuie s‑o simuleze cât mai bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei Verificarea
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
conturul embrionului; în majoritatea se vede embrionul, o rețea fină de vinișoare ca o idee de viață țesută pe galbenul aprins, în mijloc cu un punct care pulsează. Inima puiului. Viața puiului începe misterios, un embrion care crește ascuns în coaja oului. Oamenii trebuie să simuleze cloșca, găina‑mamă care își clocește ouăle și le oferă embrionilor exact ce le trebuie, și trebuie s‑o simuleze cât mai bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei și
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Avicom, la 61 de ani, întruchiparea bunicului mucalit. „Dacă mama e bolnavă, sau bețivă, copilul va fi nesănătos. Încercăm să fim mame cât mai bune.” Eram în stația de incubație, în Solovăstru, Mureș, o clădire albă, pătrățoasă și joasă, o coajă modestă care nu‑și divulgă miezul. Acolo ajung ouăle din ferma de reproducție (nu sunt menite pentru consum), câte 30.000-45.000, în cărucioare metalice încărcate cu cofrajele lungi din plastic alb (se cheamă site), în care ouăle stau ca
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]