1,303 matches
-
de asemenea, să ajungă la cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne”, „femeii burgheze”, „cochetei”. Lecția de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa simplu cum e, cu timidele lui încercări de modernizare, cu transformările ce le suferă mereu, e drept nu tocmai în ritmul vremii, și mai cu seamă acel salt îndrăzneț făcut [nu] de multă vreme, municipalizarea, Bacăul e un oraș cochet atrăgător, deosebit de simpatic. E farmecul acela provincial, lipsa de tunet amețitor (excluzînd centrul), aerul mai curat, mai limpede, soarele parcă mai vesel și mai dispus, atmosfera întreagă mai vioaie, mai dulce, mai arzătoare. [...] Dar în Bacău găsești și orașul mare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva”. (Pagini
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
27 : „Du-te la puica și-i spune Să nu se mai poarte bine, Că mi-a rupt inima-n mine. Să se poarte mai vlăvioasă, Să-mi mai văd și eu de casă.” îndemn la decență și schimbarea atitudinii cochete ce stârnește dorințele, ispitește chiar bărbații cu familie; 98 p. 175, r. 12 13 : „Bată-l focu de urât! Urâtu-i posomorât.” lipsa calităților fizice atrage cu sine și o stare de spirit anostă, posomorâtă, spre deosebire de frumusețe, care merge în tandem
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
complexă, alegorie a Binelui și Râului, valorii și antivalorii, având în același timp cele două chipuri: al Mamei devotate și al Amantei perfide. "Între acești poli clar definiți se vor contura o serie de figuri ambigue, jalnice, detestabile, păcătoase, victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu toate combinațiile posibile. În tradiția literară franceză, dragostea ilegitima se impune sub două forme: una tragică (mitul lui Tristan și Isolda 217), în paralel cu o tradiție comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este descendentul ambelor tradiții, astfel încât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja cunoscută 395. Pariziana, care are la dispoziție ultimele invenții ale modei, încearcă să le aplice pentru înlesnirea proiectelor sale. Alegerea și elaborarea toaletei modelează imaginea unei ființe senzuale, rafinate, cochete și frivole: "comme elles șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe Beatrice, sau în demnitatea ei castă, cum ni se arată Laura, ci <<la umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Troilus și Cresida a fost scris, ceața nu dispăruse complet, și personajele, deși complete în execuție și în concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intre într-un altul (indicat de către ceilalți participanți la activitate); de exemplu, un bătrân cu baston trece strada, un copil neatent trece strada, un orb ajutat de câinele său trece strada, un domn foarte sobru trece strada, o domnișoară foarte cochetă, care dorește să atragă atenția persoanelor din jurul ei, trece strada etc.; varianta (2): i se indică persoanei rolul pe care trebuie să-l joace: o pisică leneșă, care se întinde 23 sau care cade în picioare de pe pervazul geamului, un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Olvido avea avantaje profesionale: e drept că Închidea unele uși, dar deschidea altele cu talentul ei deosebit de a trezi instinctul de ocrotire, admirația și vanitatea bărbaților. Și profita de el. Ca la Jafji, În primul război din Golf, când un cochet colonel saudit nu numai că le dăduse voie să dea târcoale pe-acolo (sosiseră fără permis de la Dahran, ascunși Într-un vehicul cu Însemne militare aliate), dar le și oferise cafea pe la jumătatea luptei, apoi o Întrebase pe Olvido unde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris mai Înainte două versuri sceptice: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc.’’ După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
familia poeților Întemeietori, dar În linie morală”; este „cel dintîi care aduce În literatură imaginea unei conjugalități degradante: Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă”. Remarcabile, sînt și generalizările, concluziile, eseului: „După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A. Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar (care făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic precum acela eminescian: " Dacă femeia e cochetă și ușoară constată ideologul socialist -, apoi vina este că se potrivește prea mult idealului ce și-a creat el însuși, ideal numai de sărutări și îmbrățoșări, ba prin codri, ba pe marea"132. Abia o dată cu generația următoare, la începutul noului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce au generat o adevărată febră a diamantelor începând cu secolul XVIII și continuând cu secolul XIX. Este un oraș montan care se apropie de 50.000 locuitori, situat la peste 1000m altitudine, cu multe străduțe în pantă, dar extrem de cochete. Construcțiile dovedesc ingeniozitatea omului de a se adapta la condiții de mediu caracterizate printr-o topografie dificilă, relevând o arhitectură colonială, cu un colorit viu și revigorant. Aici s-a născut unul din foștii președinți ai Braziliei, Juscelino Kubitschek, cel
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
serie de spații tradiționale, adevărate “pietre prețioase ascunse” ce atrag în egală măsură turiștii. Printre cele mai importante stațiuni se numără: Blanes, Tossa de Mar, Lloret de Mare. Este o destinație preferată a turiștilor din Europa nordică. Blanes este un cochet orășel turistic situat la 60km NE de Barcelona, ce numără 38.368 locuitori (2007). Pe cca.4km țărm se înșiruie diverse tipuri de plaje, unele joase și nisipoase, altele cu faleze stâncoase. Renumite sunt plajele Blanes și S’Abanell. Alături de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Construcția degajă o impresie de monumentalitate, efect la care concură masivitatea, volumul amplu, dar și maniera de decorare a fațadelor, prin utilizarea ancadramentelor și frontoanelor triangulare la ferestre. Edificiul a fost refăcut în anul 1880, ocazie cu care, odată cu amenajarea cochetei grădini publice dinspre bulevard, se punea punct epocii zarzavagiilor bulgari din centrul orașului. Până la apariția acestei grădini, locul, nefiind împrejmuit, a fost închiriat de către consiliul comunal pentru vânzătorii și producătorii de ceapă, usturoi, sfeclă, salată etc. În anul 1896 clădirea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puțin întemeiate și apoi demascare, chef, lăutari, radio, cor, Keren Kajemet. Dimineața, oleu de ricină, capsule contra durerilor de cap, ventuze care nu prind, sistem Moritz-Lux. (...) O listă discretă de măștile din seara de Purim. D-l Avram Avram purta cochet costumul cu care boxează Carnera. Membrele Societății Materna au arborat deliciosul costum al doicelor diplomate, (...) iar doamnele de la Asociația Culturală a Femeilor Evree în costume orientale. D-l Poldy Filderman se fălea cu un costum de muncitor, d-l avocat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecute, prezente și viitoare, o fată bătrână și nebună, care-și închipuiește că nebunește pe toți bărbații și socoate că nu-i poți zice bună-dimineața fără să-i faci o declarație de amor. Când rea și nesuferită, când simtimentală și cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sezon rece, și paiul canotierei. Nimic. Nici o modificare. E ca acum treizeci, patruzeci de ani, cînd era teribil de arătos (și-acum, la optzeci, oho!...): fotografia lui făcea, ea însăși, competitivă vitrina studioului fotografic de pe... cum dracu se numea străduța cocheta, pariziana, ieșeana străduță ceva cu ov, nume dat de kominterniștii locali, Kakov, Pullov, Dimitrov... așa ceva, pentru că acum, pe locul acela e ditamai mastodontul cu zece etaje, tot de tovi ridicat, trecerea lui pe Lăpușneanu era spectacol vivant, aceeași pălărie, pălăria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș, Groza, Niculi, dar și... dar și... Sadoveanu, Parhon, apoi figurile sinistre și obscure din anturaj (acompaniate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
forță, pictînd la șevalet, asistat de Henriette, frumoasa lui soție (și model permanent), în acel atelier care nouă, ăstora de azi, ni se pare de o vetustețe de iatac, deși, iată, din acest interior bătrînicios a pornit juna modernitate. Evident, cochetul Matiz e doar o glumiță pe lîngă prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai tolerant spirit liberal, îi respect pe acești adolescenți orientali care într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Santa Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate roșu, albastru. Cine-o fi stînd în casele astea, unele din ele palate dintr-un pigmentat coșmar, altele doar cochete maghernițe, toate însă conviețuind, imemorial, cu apa, într-o osmoză inimaginabilă în altă parte a globului? Cine? Pentru că, se știe, orașul demografic e foarte bătrîn. Tineretul micii comunități, numită azi Veneția, trăiește departe de părinți, în orașele vecine, cu dinamică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]