7,311 matches
-
O altă față a necunoscutului, dincolo de transformarea prezentului în cunoaștere, o identificăm în durată: „Cine știe câte pagini / Va avea cartea vieții ce-o trăim” („Pagină”). În acest sistem de referință, alcătuit din necunoscute, se acceptă introducerea unui criteriu de evaluare privind coerența și coeziunea: „viața e ca un volum”. Existența are o unitate în raport cu care se poate schița un profil existențial. Decodifiarea sensului vieții poate avea loc în cadrul unei lecturi sistemice: în paginile trecutului și ale prezentului se găsesc întotdeauna elementele fundamentale
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
impunere, autoarea vădește în demersul său o foarte bună cunoaștere a bibliografiei fundamentale a domeniului și capacitatea de a o domina prin asimilare într-un discurs cu nuanțe personale. Scrisă într-un stil specific lucrărilor de factură științifică, volumul captează coerența argumentării și prin eleganța și cursivitatea formulării, fiind și prin aceasta remarcabil. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
ar dori cu tot dinadinsul, cel de-al doilea n-ar putea să compară natural în ordinea lucrurilor ce stârnește lumina existenței celui dintâi: „Nu l-a prevestit nicio aură/nu-l urmează nicio coadă de cometă”. În speță, o coerență benefică face ca o așteptare, de obicei frustrată, să dobândească un corelativ de confirmare. Articularea omului cu poetul este non-conflictuală. Eul liric nu poate spune „eu sunt altul”, nici eu sunt același. Nici nu poate garanta pentru eu sunt eu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
singurătatea, scrisul, simțurile. „Unelte de dormit” este unul din cele mai consistente volume de poezie ale ultimilor ani. Pe de o parte, aici capătă convergență volumele de autor anterioare, iar pe de alta se investighează noi teritorii și curbe sufletești. Coerența ontologică este dublată de o continuitate a limbajului. Găsim ca antologice și memorabile poeme precum: „când eram mic, visam să fiu și mai mic...”, „o, cât aș dori acum să mă rog, dar în loc de asta...”, „de vreo trei luni, mâna
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
identități diferite. Va constata că identitatea este unică, unitară, coezivă și coerentă. Adam consideră întoarcerea lui Anne în România drept un lucru „strict necesar și obligatoriu”, „o formă de terapie” pentru a „ieși din blocaj” (p. 126). Astfel, în realizarea coerenței interioare, în unificarea de sine, Anne vine în România „să se caute pe sine”, revine pentru a-și „regla conturile cu trecutul” (p. 159), pentru „recuperarea” anilor de viață petrecuți în România. În fond, ceea ce face Anne este de a
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
se ofere, să se arate disponibil: „De nu dai de la tine-un bun/Nu poți fi bun./ Și bunătate de-i avea,/Și nu vei da mereu din ea,/Te vei usca” („Rost”). Darul din dar este regulă oricărei civilizații coerențe și coezive, a unei lumi bazată pe valori: „Am dat un dar unei femei bătrâne,/ Care cântă în strana de demult./(...)/ Și parcă în viața ei nu a primit/Un dar mai scump” („Darul”). Marele dar, cel mai puțin costisitor
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p.
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
O altă față a necunoscutului, dincolo de transformarea prezentului în cunoaștere, o identificăm în durată: „Cine știe câte pagini / Va avea cartea vieții ce-o trăim” („Pagină”). În acest sistem de referință, alcătuit din necunoscute, se acceptă introducerea unui criteriu de evaluare privind coerența și coeziunea: „viața e ca un volum”. Existența are o unitate în raport cu care se poate schița un profil existențial. Decodifiarea sensului vieții poate avea loc în cadrul unei lecturi sistemice: în paginile trecutului și ale prezentului se găsesc întotdeauna elementele fundamentale
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
dintâi dintre forțele care conduc lumea este minciuna”. Două sunt elementele ce traversează cartea și formează stilul călătoriei: textualitatea și aventura. Am zice că, per ansamblu, jurnalul lui Constantin M. Popa proiectează sfiala și devoțiunea în textualizarea aventurii. Acestea asigură coerența cărții. Întregul jurnal se gândește în termenii textualității: „aproape tiranic mi se impune textul” (p. 13) și locul „reclamă un text” (p. 51). De asemenea, se desfășoară în „orizontul aventurii”. Se deschide cu obligația de a înțelege călătoria sub iradiația
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
bine definite, care îl face ecranizabil. Apoi, atrage agenția capacitatea naratorului de a intra cu înțelegere în aerul lumii pe care o imaginează. Finalmente, plăcerea lecturii și surplusul de expresivitate derivă din suveranitatea descrierii exacte, acuratețea conexării cuvintelor, eleganța și coerența frapării. Interesantă și benefică această direcție evenimențial-metafizică a prozei pe care se înscrie Stelian Țurlea, el fiind printre puținii care ar putea-o continua și perfecționa. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
din diegeza operelor o realitate de lectură, o lume imaginară. Fiecare citește „așa cum trăiește”. „Edificiul lecturii” este o lume funcțională în mediul lecturii. Mircea Cărtărescu îi menționează incidental pe Dostoievski, Góngora, Rabelais, Swift, Joyce, Kafka. Convergența (nucleară) a contribuitorilor și coerența volumului se conturează pe două rute. Primul nucleu în jurul căruia „gravitează” opiniile acestor personalități ce vin din zări diferite este unul temporal. Intervalul fixării coordonatelor fundamentale ale „omului ce va fi” este acela al copilăriei și adolescenței. Este vremea impregnării
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
investite cu semnificații reflexive, precum niște pauze pentru intervenția gândirii. Conflictele, intrigile sunt rare, căci mișcarea este supravegheată de sus și de departe. Prozatorul este un bun constructor de imagini în mișcare. Sigur, curgând pe trei brațe, volumul nu are coerență și coeziune decât la nivelul instanței narative, dar lectura nu este afectată de fragmentarism. Se observă o lipsă de aperență pentru descriere și discursivitate în favoarea unei plăceri elegante a povestirii ce caută, dincolo de aparențe, sensuri și semnificații profunde ale existenței
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
că rubrica „Vis à vis” este o rubrică nu istorică, ci mentalitară. Venită dintr-o rubrică de revistă, cartea este argument ca rubrica să meargă înainte. Fluxul de cuvinte, textul la care Dan Perjovschi spune că muncește mult, are expresivitate, coerență, coeziune și izbutește să transmită un mesaj mentalitar limpede. Am zice că acest stil fermecător merită efortul. Mai mult, această conștiință a luptei cu cuvântul și calitatea de a avea ceva de spus fac din Dan Perjovschi un scriitor în fața
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
ar dori cu tot dinadinsul, cel de-al doilea n-ar putea să compară natural în ordinea lucrurilor ce stârnește lumina existenței celui dintâi: „Nu l-a prevestit nicio aură/nu-l urmează nicio coadă de cometă”. În speță, o coerență benefică face ca o așteptare, de obicei frustrată, să dobândească un corelativ de confirmare. Articularea omului cu poetul este non-conflictuală. Eul liric nu poate spune „eu sunt altul”, nici eu sunt același. Nici nu poate garanta pentru eu sunt eu
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
identități diferite. Va constata că identitatea este unică, unitară, coezivă și coerentă. Adam consideră întoarcerea lui Anne în România drept un lucru „strict necesar și obligatoriu”, „o formă de terapie” pentru a „ieși din blocaj” (p. 126). Astfel, în realizarea coerenței interioare, în unificarea de sine, Anne vine în România „să se caute pe sine”, revine pentru a-și „regla conturile cu trecutul” (p. 159), pentru „recuperarea” anilor de viață petrecuți în România. În fond, ceea ce face Anne este de a
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
nu-mi trecea că aș putea să revăd în 2016 o confruntare Iliescu-CV Tudor gen, unde? În prima țară a lumii. Schimbând tot ce e de schimbat, Donald Trump are aceeași stilistică shocking ca Vadim Tudor. Nu-l interesează adevărul, coerența, noncontradicția, decența a ceea ce spune; vrea să facă impresie cu orice preț americanilor cu discernământ redus - și nu sunt puțini. Ideile lui sunt scurte, clare și rudimentare. CV Tudor își exprima credința în mitralieră ca mijloc de rezolvare a problemelor
Trump-Vadim vs. Clinton-Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/339131_a_340460]
-
puțin absolvenți în domenii pentru care este căutare și multi absolvenți pentru domenii pentru care nu mai este căutare deloc sau foarte puțină, fapt care inerent crește șomajul în rândul tinerilor) lipsa de interes al autorităților în dezvoltarea unor strategii coerențe de dezvoltare economică a regiunii inexistentă unui spirit de cooperare între mediul de business, mediul universitar, societatea civilă și administrația locală scăderea demografică și migrarea unor profesioniști către occident lipsa de viziune pe termen lung a autorităților locale și carențe
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea () [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
5: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor antitrafic Cooperarea la nivel teritorial și regional între autorități și organizații trebuie să fie instituționalizată sub instituția Prefectului, pentru asigurarea coerenței și eficacității în transpunerea politicilor antitrafic de la nivel național. Echipele interinstituționale anti-trafic județene vor fi în măsură să răspundă într-o manieră coordonată și directă provocărilor locale și teritoriale privind traficul de persoane. Coordonarea și intervenția rapidă și centrată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
tarifelor utilizate de unitățile reparatoare și de practica acestora de a cumpăra dreptul de creanță al persoanelor prejudiciate. Asupra acestei chestiuni de drept, argumentele părților au fost în continuă formare și cizelare, doar în ultimul timp acestea căpătând o anumită coerență juridică, motiv pentru care nici practica instanțelor nu poate fi considerată ca stabilă, bine conturată și cristalizată. ... 26. De asemenea, s-a reținut că nu a existat o pronunțare anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
de identificare a rezultatelor învățării profesionale, pentru orice sistem de educație și formare profesională; ... b) dezvoltarea unui cadru unitar de scriere și utilizare a rezultatelor învățării profesionale, respectiv în modul de realizare a standardelor bazate pe rezultatele învățării; ... c) asigurarea coerenței dintre formularea competențelor profesionale relevante definite de cererea de calificări din piața forței de muncă și evaluarea rezultatelor învățării; ... d) recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în contexte nonformale și informale în baza procesului de validare și certificare a rezultatelor învățării. ... Articolul
METODOLOGIE din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301261]
-
pentru fiecare rezultat al învățării; ... e) dimensiunea verticală a enunțurilor privind rezultatele învățării privește nivelul de calificare și complexitatea învățării, cu accent pe autonomie și responsabilitate; ... f) nivelurile bazate pe rezultatele învățării pot fi utilizate ca etalon pentru a asigura coerența între instituții și programe; ... g) dimensiunea orizontală a enunțurilor privind rezultatele învățării se referă la amploarea învățării intenționate, în special prin specificarea limitelor domeniilor de învățare abordate și concentrarea pe cunoștințele teoretice sau pe abilitățile practice sau analitice; ... h) scrierea
METODOLOGIE din 29 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301261]
-
sau Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, sau Hotărârea
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012). Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerența cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigențelor constituționale referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la principiul securității juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite. Astfel, respectarea art.
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]