1,814 matches
-
că tot istoria este cea care ne va relevă dacă Cvartetul pentru Orientul Mijlociu va găsi resursele necesare punerii în aplicare a ceea ce reprezintă a sa raison d'etre, respectiv un tratat de pace israeliano-palestinian care să conducă în final la coexistența pașnică a Israelului cu Palestina, dar și cu celelalte state arabe din regiune. 5.1.3. Inițiativa Arabă de Pace Prima decadă și jumătate a secolului actual a evidențiat un proces de pace oscilant în Orientul Mijlociu, probat prin faptul că
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nici nu va oferi garanții privind securitatea părților, viziunea arabă asupra păcii are în vedere punerea în practică, pe termen lung, a trei interese strategice, vitale chiar pentru părțile implicate în conflictul din Orientul Mijlociu: securitatea, recunoașterea identității naționale și mutuala coexistența în regiune a tuturor statelor. Scenariul propus prevede în primul rând acceptarea de către Israel a unui stat palestinian independent, cu capitala în Ierusalimul de Est și reglementarea 996 justă a situației refugiaților palestinieni în concordanță cu Rezoluția Adunării Generale a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
considerăm că ar fi posibil ca și în cazul conflictului israeliano-palestinian să asistăm în timp la o recunoaștere simbolică, dar și formală a celor două comunități etnoculturale principale, respectiv a unor drepturi specifice armonizate care să se traducă într-o coexistența pașnică și mutual acceptată și agreată. B. Detensionarea regiunii orientale are șanse să se realizeze dacă vor fi îndeplinite câteva condiții obligatorii, ca de exemplu: o mai mare implicare a liderilor israelieni și palestinieni în negocieri directe, schimbarea mentalității 1092
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a coloniilor, în special în Ierusalimul de Est. Înaltul Reprezentant a atras atenția asupra concluziilor Consiliului din decembrie 2009 și a reamintit că înființarea de colonii contravine, reprezintă un obstacol în calea păcii și amenință să compromită soluția bazată pe coexistența a două state. Înaltul Reprezentant a subliniat că UE va continua să colaboreze cu Cvartetul Internațional în vederea obținerii unui rezultat pozitiv al negocierilor, în cazul în care acestea vor fi reluate. Miniștrii au declarat că sunt în continuare preocupați de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
însă, pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
specialiștii din științele umane, comunicarea este un mijloc folosit de oameni pentru a stabili contacte între ei, pentru a crea și întreține legături între membrii unui grup. Mass-media extinde aceste legături la întreaga societate, iar telecomunicațiile sunt un mijloc de coexistența la distanță. În timp,instituțiile mass-media au ajuns să ocupe un loc bine determinat în societate, iar actualmente se bucură de autonomie deplină.Din acest motiv,jurnalistul a trecut de la stadiul de observator ocazional al evenimentelor,la cel de analist
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 25 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
specialiștii din științele umane, comunicarea este un mijloc folosit de oameni pentru a stabili contacte între ei, pentru a crea și întreține legături între membrii unui grup. Mass-media extinde aceste legături la întreaga societate, iar telecomunicațiile sunt un mijloc de coexistența la distanță. În timp,instituțiile mass-media au ajuns să ocupe un loc bine determinat în societate, iar actualmente se bucură de autonomie deplină.Din acest motiv,jurnalistul a trecut de la stadiul de observator ocazional al evenimentelor,la cel de analist
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
a unei epoci internaționale în care se regăsesc componente ale lumii medievale. Similitudinile între viitorul politicii internaționale (așa cum era el gândit de Bull la momentul scrierii cărții) și Evul Mediu se concentrează în jurul următoarelor repere: existența și amplificarea integrării regionale, coexistența unor loialități supranaționale și subnaționale (în Evul Mediu: Biserica Catolică, dar și ducatul, comitatul, regiunea; astăzi: Uniunea Europeană, dar și regiunea vezi cazurile cunoscute ale Scoției, Cataloniei); tendința de dezintegrare statală (dezintegrarea imperiilor în Evul Mediu și a monarhiilor importante, la
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
vorba în primul rând de caracterul și conținutul legilor, care sunt numai o parte a premiselor deducției în model. în concepția marxistă, legea (chiar în sens larg) trebuie să arate mecanismul legăturii cauzale, să nu fie numai o generalizare a coexistenței anumitor fapte sau caracteristici... Explicarea acțiunilor umane este potrivit modelului explicației raționale, adică al explicației... prin reconstituirea scopurilor acțiunii”. Exemplul lui Topolski este ilustrativ mai ales în privința aplicării sale de către birocrație în planul aparițiilor editoriale, în ceea ce Mihail Bahtin numea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cât și efortul de reducere și respingere a controlului sovietic în perioada post-Stalin. Dintre toate statele socialiste, China era singura care avea vederi diferite asupra sintagmei „Uniunea Sovietică a eliberat România”. în noiembrie 1954, Apostol a preluat formula sovietică a coexistenței pașnice cu țările cu sisteme sociale diferite, dar și „valorizarea egalității și a neamestecului în treburile interne ale altui stat”, considerând-o complet aplicabilă relațiilor externe ale României, și a citat, de asemenea, manifestul sino-indian despre coexistența pașnică, ambele ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
formula sovietică a coexistenței pașnice cu țările cu sisteme sociale diferite, dar și „valorizarea egalității și a neamestecului în treburile interne ale altui stat”, considerând-o complet aplicabilă relațiilor externe ale României, și a citat, de asemenea, manifestul sino-indian despre coexistența pașnică, ambele ca principale surse ale „noului tip” de relații externe. în 1955, retragerea trupelor sovietice din China, semnarea de către cele patru mari puteri, URSS, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, a tratatului cu Austria, ca și normalizarea relațiilor sovieto-iugoslave au reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
același moment în care ambasadorul român i-a informat pe liderii chinezi, în aprilie 1964, despre mersul relațiilor româno-sovietice, ambasada chineză de la București nota în raportul trimis acasă: „Asupra unor probleme importante, ca de pildă perioada istorică, pacea și războiul, coexistența pașnică etc., România împărtășește aceleași temeiuri cu Uniunea Sovietică; contradicțiile româno-sovietice țin de contactele economice și modul de abordare al relațiilor dintre țările socialiste, în ansamblu, între partidele surori; propriile vederi revizioniste nu au arătat încă cum că s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în cazul distrugerii zonei de securitate pe care acesta o crease prin comunizarea Europei de Est. Pe de altă parte, spre deosebire de Stalin, care a văzut relația cu Vestul doar din perspectiva confruntării între sisteme, Hrușciov a crezut sincer în principiul „coexistenței pașnice”. El era convins de superioritatea sistemului socialist, astfel încât capitalismul nu mai trebuia doborât neapărat prin „exportul de revoluție”, deoarece „metoda socialistă de producție deține o superioritate hotărâtoare în fața celei capitaliste”. Revoluția ungară a fost văzută ca o tentativă a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socialist, astfel încât capitalismul nu mai trebuia doborât neapărat prin „exportul de revoluție”, deoarece „metoda socialistă de producție deține o superioritate hotărâtoare în fața celei capitaliste”. Revoluția ungară a fost văzută ca o tentativă a unor cercuri occidentale de încălcare a principiilor coexistenței, prin amestecul „neloial” în sfera de responsabilitate a URSS. înlăturarea regimului Nagy a fost semnalul unei replieri pe o poziție mai conservatoare a Moscovei, având ca element central reafirmarea valabilității doctrinei marxist-leniniste și a unității indestructibile a lagărului socialist, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altele, viziunea iugoslavă asupra evenimentelor din Ungaria, ideea divizării liderilor de partid în „staliniști” și „nestaliniști” (considerată o formă de amestec în treburile interne), identificarea lagărului socialist cu un bloc militaro-politic, reducând relațiile dintre statele socialiste „la simple reguli ale coexistenței pașnice” și scoțând din calcul internaționalismul proletar. Mai presus de toate erau acuzate încercările de a pune sub semnul întrebării unitatea lagărului socialist în frunte cu URSS, necesitatea și rolul acestuia. Potrivit cercetătorului britanic Maurice Pearton, iugoslavii au reacționat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la un nou avânt al luptei pentru pace”, „la consolidarea PCUS și a statului sovietic, la asigurarea strictei respectări a normelor leniniste ale vieții de partid, cât și la combaterea oricăror manifestări de dogmatism și revizionism”; promovarea principiilor leniniste ale coexistenței socialismului și capitalismului și întrecerii pașnice între cele două sisteme, ca bază a politicii externe a URSS și a lagărului socialist. PMR recunoștea astfel rolul conducător al PCUS în cadrul mișcării comuniste internaționale, existența unui singur model - cel sovietic - de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a) problema relațiilor dintre partidele comuniste și muncitorești - existența unui centru conducător sau a unui organism de coordonare; b) problema unității ideologice a mișcării comuniste internaționale și a devierilor de la „linia oficială” - revizionismul și dogmatismul; c) problema relațiilor dintre sisteme - coexistență pașnică sau confruntare; d) problema căilor de trecere de la capitalism la socialism. încă de la sosirea delegației chineze, la începutul lui noiembrie, a devenit clar că între conducerile PCC și PCUS existau neînțelegeri pe probleme ideologice, care s-au răsfrânt și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru una dintre cele două căi se ascundeau însă paradigmele politice în cadrul cărora evoluau conducerile celor două partide, stadiile diferite în care se afla construcția socialismului în cele două țări. Pentru PCUS, opțiunea pentru susținerea căii pașnice însemna opțiunea pentru coexistența pașnică a celor două lagăre și concentrarea pe plan intern pe o construcție calmă, graduală a socialismului, fără instabilitate. întrecerea pașnică între sisteme sociale diferite însemna în primul rând crearea unei atmosfere propice pentru creșterea economică, iar aceasta însemna și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
PMR. în întrevederea care a avut loc în zilele anterioare consfătuirii cu delegația poloneză, aceasta și-a precizat încă o dată punctele de vedere: respingerea spiritului proiectului de declarație, deoarece ar fi tensionat relațiile cu țările capitaliste, în loc să meargă pe linia coexistenței pașnice; opoziția la orice formă de organizare a relațiilor dintre partidele comuniste și muncitorești; respingerea propunerii de creare a unei reviste ideologice a partidelor comuniste; „denigrarea activității Cominternului și a Biroului Informativ”. Potrivit lui Chivu Stoica, membrii delegației române au respins
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care M.A. Suslov a deschis conferința, intitulată „Unele probleme ale situației internaționale și ale mișcării muncitorești internaționale”. Principalele teme abordate de reprezentantul sovietic au fost: întărirea continuă a lagărului socialist pe plan internațional și declinul imperialismului; promovarea păcii și coexistenței pașnice de către țările socialiste, în contrast cu pregătirile de război ale imperialiștilor, dornici să răstoarne regimurile comuniste și să restaureze capitalismul; progresele făcute de către partidele comuniste și muncitorești în combaterea dogmatismului și sectarismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității; decretarea revizionismului ca pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
părăsească România, care nu cunoșteau decât realitatea statului comunist fără experiența pluripartitismului. Se mai adăuga și faptul că, negăsind un exil organizat politic, nu aveau nici energia și nici resursele financiare pentru a iniția unul. De asemenea, noua politică de coexistență care intervenise în raporturile dintre cele două tabere ideologice antrenate în Războiul Rece reducea sensibil încrederea în potențialul inițiativei unei acțiuni politice în Occident care ar fi avut vreun efect în relațiile internaționale. în ceea ce privește profesia celor care alcătuiau comunitatea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin prisma factorilor istorici. Mai ales ultimul criteriu, cel al raportării la naționalism, ar merita, credem, o atenție sporită, cu atât mai mult cu cât Dan Pavel și Iulia Huiu, care identifică drept marea problemă a politicii românești de după 1989 „coexistența și clivajul legitimităților”, constată, absolut corect, că în România „naționalismul avea să fie folosit după 1989 atât de partide democratice, cât și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. în istoria CDR ș...ț partidele vor încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
instalarea lui în negație. Dictatura impersonalului colectiv generează mediocritatea. Orice superioritate este coborâtă pe tăcute și fiecare lasă pe "nimeni" să decidă pentru el, pentru că, dacă impersonalul colectiv decide, dacă "se"-ul decide, "nimeni" este cel care decide. Cufundată în coexistența {Mitsein) cu ceilalți oameni, existența omului nu poate fi decât risipire, divertisment și dizolvare în anonimatul colectivității. Noi ne aflăm în lume sub dominația impersonalului colectiv, cu prejudecățile, curiozitățile și preocupările sale frivole, care ne deturnează de la a medita sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
artificială (2004) e o lucrare compusă din zece miniroboți. Urmăriți de la distanță, miniroboții se mișcă la fel, fie că sunt plasați pe o masă, fie că sunt pe o stradă sau întrțo cameră. Microroboții lui Daniel Knorr mimează interacțiunea și coexistența armonioasă. Interacțiunea simulată aici și uniformitatea agenților sociali sunt circumscrise politic în cadrul lucrării Agenți (2004) - prezentată în numărul 18 din revista „Idea“. Roboții de pe copertă și postere, vag inspirați de forma unor tancuri, corespund celor 192 de state ale lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]