10,776 matches
-
pentru mecanismul de redresare și reziliență, precum și ale Regulamentului specific Politicii de coeziune, poate duce la aplicarea de măsuri sancționatoare cum ar fi suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României, atât în cadrul Politicii de coeziune, cât și în cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Se învederează că în anul 2024, din bugetul de stat urmează să fie finanțate o serie de cheltuieli publice pentru asigurarea unor drepturi suplimentare pentru beneficiarii sistemului public de pensii, pentru
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
de măsuri prompte și eficiente pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență și Politica de coeziune, inclusiv de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice și de reducere a deficitului bugetar. Se arată, de asemenea, că în contextul în care beneficiile digitalizării administrațiilor fiscale și vamale sunt larg recunoscute în Uniunea Europeană și de către
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
Programul Sănătate (PS) - componenta de cercetare, cu atât mai mult cu cât România a reușit îndeplinirea condiției favorizante „Buna guvernanță a strategiei naționale și regionale de specializare inteligentă“ care era necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din trei programe de coeziune - Programul Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare, cele opt programe regionale și Programul Sănătate; condiția favorizantă a fost considerată îndeplinită de către Comisia Europeană prin adresa COM C (2024) 5527 din 25 iulie 2024. Dintre programele prioritare menționăm, lista urmând
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
obținut în cadrul NATO, precum și promovarea priorităților strategice ale României în cadrul Alianței, prin îndeplinirea obligațiilor care revin țării noastre, asigurarea de contribuții în plan conceptual și participarea la misiunile și operațiile aliate; ... – Întărirea flancului estic, inclusiv din perspectiva coeziunii sale, și implementarea măsurilor decise de către aliați în cadrul Summitului NATO din 2021 pe linia consolidării posturii NATO, de descurajare și apărare, cu impact direct pentru România, mai ales în ceea ce privește sporirea securității la Marea Neagră, ca
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
industria energetică pentru schimbul de cunoștințe și inovație. ... MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE – Gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri structurale și alte fonduri nerambursabile; ... – Până la finalul anului 2028 vom realiza toate plățile aferente programelor 2021-2027 finanțate din Politica de coeziune și un grad de absorbție al fondurilor primite de la Comisia Europeană de 90%, din alocarea totală de 31,35 miliarde de euro. ... – Până la finalul anului 2026 vom realiza implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul național de redresare și
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
în România a materiilor prime necesare proiectelor de infrastructură. Crearea unor noi axe de finanțare și crearea unor noi organisme intermediare (OI) în acest sens; • Simplificarea regulilor de acordare a ajutorului de stat, în special pentru obiective legate de promovarea coeziunii. Guvernul va solicita Comisiei Europene simplificarea modalităților de acordare a ajutorului de stat, în baza prerogativelor exclusive pe care Comisia le are, în sensul flexibilizării regulilor de acordare pentru asigurarea competitivității, atât la nivel intern, cât și european. • Simplificarea regulilor
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
Creșterea capacității de analiză tehnico-financiară la nivelul autorităților de management; • Îmbunătățirea serviciilor de helpdesk-suport și asistență pentru beneficiari; • Înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european. ... – Noul cadru financiar multianual: • Se va susține că Politica de coeziune este un element fundamental al pieței interne, cu o contribuție majoră la creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să se asigure o alocare adecvată pentru România, în acord cu nevoile de finanțare și de recuperare a decalajelor de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
planurile de dezvoltare pentru perioada 2028-2034 la nivel regional și național. Această sarcină îi revine guvernului și agențiilor de dezvoltare, însă este nevoie de o consultare extinsă pentru a evalua nevoile autorităților locale. • Menținerea principiului managementului partajat în politica de coeziune. În discuțiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 și, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova, ca o linie roșie pentru România, principiul managementului partajat în politica de coeziune. Potrivit acestui principiu, responsabilitatea gestionării unui program cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
național. Această sarcină îi revine guvernului și agențiilor de dezvoltare, însă este nevoie de o consultare extinsă pentru a evalua nevoile autorităților locale. • Menținerea principiului managementului partajat în politica de coeziune. În discuțiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 și, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova, ca o linie roșie pentru România, principiul managementului partajat în politica de coeziune. Potrivit acestui principiu, responsabilitatea gestionării unui program cu finanțare europeană este împărțită între Comisia Europeană și autoritățile naționale
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
locale. • Menținerea principiului managementului partajat în politica de coeziune. În discuțiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 și, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova, ca o linie roșie pentru România, principiul managementului partajat în politica de coeziune. Potrivit acestui principiu, responsabilitatea gestionării unui program cu finanțare europeană este împărțită între Comisia Europeană și autoritățile naționale din țările UE, astfel încât 70% din programele UE să fie guvernate de acest principiu. • Asigurarea unor alocări financiare specifice statelor membre
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
țările UE, astfel încât 70% din programele UE să fie guvernate de acest principiu. • Asigurarea unor alocări financiare specifice statelor membre, cu o conectivitate redusă și infrastructură de bază insuficient dezvoltată. În discuțiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 și, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova introducerea unor alocări specifice, similare Fondului de coeziune actual, pentru statele membre cu infrastructură de transport și infrastructură de bază (apă și apă uzată), insuficient dezvoltate pentru a putea susține o
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
financiare specifice statelor membre, cu o conectivitate redusă și infrastructură de bază insuficient dezvoltată. În discuțiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 și, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova introducerea unor alocări specifice, similare Fondului de coeziune actual, pentru statele membre cu infrastructură de transport și infrastructură de bază (apă și apă uzată), insuficient dezvoltate pentru a putea susține o economie competitivă. ... AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT Infrastructură sportivă – Finalizarea cu prioritate a investițiilor în infrastructura sportivă (săli
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
încheia contracte de muncă, astfel încât să fie plătiți corespunzător, să beneficieze de vechime în muncă, concediu medical și alte drepturi fundamentale; ... – Susținerea culturii românești în comunitățile de români din afara țării, inclusiv în parteneriat cu biserica, pentru a întări coeziunea socială și convergența culturală a românilor din diaspora și comunitățile istorice; ... – Modificarea legislației pentru punerea în acord cu decizia CJUE privind eliminarea diferențelor de tratament pentru cetățenii care solicită pașapoarte CRDS; ... – Stimularea reîntoarcerii în țară prin măsuri specifice: primă de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
economia națională revizuită, CCUS - captarea, utilizarea și stocarea carbonului, C&D/ CDI - cercetare, dezvoltare și inovare, DG Grow - Directoratul General al Comisiei Europene pentru Piața Internă, Industrie și Antreprenoriat, ETS - sistemul UE de tranzacționare al certificatelor de emisii, FC - Fondul de coeziune, FEDR - Fondul european de dezvoltare regională, FSE+ - Fondul social european Plus, FTJ - Fondul pentru o tranziție justă, GES - gaze cu efect de seră, ICT/IT - tehnologia informațiilor și comunicațiilor, IMM - întreprinderi mici și mijlocii, INS - Institutul Național de Statistică, IPCEI - proiecte
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
măsurile de stocare a gazelor naturale, măsurile de decarbonizare a industriei, măsuri pentru captarea, utilizarea și stocarea CO_2. Producția industrială are o influență majoră asupra prosperității economice a unei țări, asupra calității și cantității locurilor de muncă, contribuind astfel la coeziunea socială. Această importanță este cu atât mai mare pentru o țară precum România, cu o tradiție industrială importantă și cu o bază însemnată de materii prime și surse de energie/resurse minerale. Pe planul literaturii de specialitate, economiștii acordă de câțiva
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
transport, produse inovatoare obținute din reutilizarea deșeurilor reciclate ș.a. *47) https://proiecte.pnrr.gov.ro/#/home Tabelul 7: Obiective individuale (ținte) din PNRR care contribuie la dezvoltarea sectorului industrial Nr Măsura conexă Denumire Obiectiv Calendar Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice. Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare 249 I2.1 Instrumente financiare pentru sectorul
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
10. INSTITUȚII RESPONSABILE Instituțiile responsabile pentru implementarea Strategiei industriale a României 20242030 sunt: – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de coordonator, inclusiv prin Comitetul Interministerial pentru Competitivitate; ... – Ministerul Energiei; ... – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin finanțarea din politica de coeziune și PNRR; ... – Ministerul Educației; ... – Ministerul Muncii și Protecției Sociale; ... – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; ... – Agențiile de Dezvoltare Regională. ... ... 11. IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE Sursele de finanțare disponibile pentru perioada 2024-2030, destinate implementării Strategiei industriale a României, furnizează un
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
2. MDLPA este organ de specialitate al administrației publice centrale care exercită între altele, atribuții cu privire la: lucrări publice, construcții, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, amenajarea spațiului maritim, mobilitate urbană, locuire, locuințe, clădiri de locuit, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-teritorială, reformă în administrația publică, atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice. Această instituție este autoritate responsabilă cu rol secundar în managementul anumitor
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
special de măsuri de protecție la inundații care adoptă și utilizează soluții naturale pentru managementul inundațiilor și oferă beneficii sociale și de mediu mai ample, pe lângă cele legate în mod specific de atenuarea a impactului inundațiilor. ... ... 2. Fondul de Coeziune al Uniunii Europene 2.1. Prezentare generală a fondului Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, înființat în 1994, ajută statele membre cu un VNB pe locuitor de mai puțin de 90% din media Uniunii Europene să reducă discrepanțele economice și sociale
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
soluții naturale pentru managementul inundațiilor și oferă beneficii sociale și de mediu mai ample, pe lângă cele legate în mod specific de atenuarea a impactului inundațiilor. ... ... 2. Fondul de Coeziune al Uniunii Europene 2.1. Prezentare generală a fondului Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, înființat în 1994, ajută statele membre cu un VNB pe locuitor de mai puțin de 90% din media Uniunii Europene să reducă discrepanțele economice și sociale, pe lângă promovarea dezvoltării durabile. Acest fond face parte din Politica
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
Uniunii Europene, înființat în 1994, ajută statele membre cu un VNB pe locuitor de mai puțin de 90% din media Uniunii Europene să reducă discrepanțele economice și sociale, pe lângă promovarea dezvoltării durabile. Acest fond face parte din Politica de Coeziune, care vizează sprijinirea mai multor proiecte din întreaga Europă, alături de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE). Cea mai recentă perioadă de finanțare, 2021-2027, oferă sprijin pentru 15 state membre și anume: Bulgaria, Croația, Cipru
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
sprijin pentru 15 state membre și anume: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia . Uniunea Europeană a alocat o sumă totală în valoare de 42,6 miliarde de euro Fondului de Coeziune (România având a doua cea mai mare alocare bugetară, după Polonia) pentru a fi utilizat în cadrul activităților din următoarele categorii: a) mediu: fondul sprijină proiecte cu privire la dezvoltarea durabilă, inclusiv trecerea la o economie cu emisii reduse de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
promovarea transportului durabil prin investiții în rețele transeuropene de transport și dezvoltarea unor sisteme de transport ecologice și cu emisii reduse de carbon în toată Europa. ... ... 2.2. Potențial de finanțare a măsurilor de management al riscului la inundații Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prioritizează finanțarea în două categorii cheie: mediu și transporturi. Categoria de mediu este vastă, deoarece acoperă o serie de activități, de la îmbunătățirea eficienței energetice până la managementul riscului în caz de dezastru. Statele membre investesc în
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
zonei de coastă, împreună cu incendii de pădure, cutremure, alunecări de teren și secetă. Cu o sumă de aproape 8 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene alocată doar adaptării la schimbările climatice și prevenirii și managementului riscurilor, politica de coeziune (inclusiv Fondul de Coeziune) este o sursă substanțială de finanțare în acest domeniu. Finanțarea poate fi utilizată pentru implementarea managementului riscului la inundații (M.R.I.) prin prioritizarea măsurilor specifice în trei mari categorii: Prevenire, Pregătire și Refacere. În ceea ce privește
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
cu incendii de pădure, cutremure, alunecări de teren și secetă. Cu o sumă de aproape 8 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene alocată doar adaptării la schimbările climatice și prevenirii și managementului riscurilor, politica de coeziune (inclusiv Fondul de Coeziune) este o sursă substanțială de finanțare în acest domeniu. Finanțarea poate fi utilizată pentru implementarea managementului riscului la inundații (M.R.I.) prin prioritizarea măsurilor specifice în trei mari categorii: Prevenire, Pregătire și Refacere. În ceea ce privește managementul riscului la inundații
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]