2,111 matches
-
a-i imita nevoințele, Archebius le-a lăsat coliba sa cu tot ce era în ea, ,,născocind o minciună caritabilă”, cum că ar vrea să părăsească acele locuri, însă reîntorcându-se după câteva zile pentru a-și construi o altă colibă. Acesta este prezentat ca un model de statornicie, având în vedere cei peste 50 de ani de viață călugărească în același loc. Tot aici, Cassian și Gherman au vizitat pe Avva Piamun și pe Avva Avraam doi mari anahoreți cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
senine de primăvară / mă salut cu "un salve" și mă duc la plimbare". Alteori, el e Napoleon ori Socrate, însă transferul de personalitate nu se oprește aici. "Alcibiade, mă mustru, nu fi nătărău, / dacă mai zbieri se trezește întregul Țicău" (Coliba). Nici vorbă de identitate fermă ni se spune într-o Odă pronominală: Cine este acela ce poartă ferocele nume de Eu (...) / Cine-i acela purtând cu trufie / numele Tu? Cine-i acela ce poartă sălbaticul nume de El?". El, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lor statui impunătoare, altădată divinizate, erau doborâte de pe socluri. Năpădite de buruieni și furnici, nuduri de Venus și Afrodita erau furate de hoți mărunți. Nu pentru a le venera pe ascuns, ci pentru a se împăuna și a-și pavoaza colibele. Această epocă a răposat în cele din urmă, iar peste ea a fost trasă încet lespedea grea de mormânt. Încercuită de barbari, sub loviturile lor, trupul sleit și grav vătămat al Europei antice s-a prăbușit în iarbă. Mișcări haotice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înverșunat încât au slujit, în războaie asupra noastră, ca joldunari sau chiar cătane la vrăjmași. Ne sculam dimineața de vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și zvonul de gîlgîit dulce al izvorașelor. Rătăcea prin codru și se urca pe creasta dealului, către Hrișcani, pe locul cel mai înalt numit de el "Stînca stearpă"9, de pe care, peste vîrfurile copacilor, vedea în vale satul împrăștiat, cu colibele de paie. Pe creasta aceea, datorită bogatei lui imaginații, el se credea pe vîrf de munte, și chiar "munte" i-a zis în versurile pe care le-a făcut puțin mai tîrziu. De acolo, mergea nu departe, tot prin cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apoi a început poezia Pădure și salon, căreia, pe parcurs, i-a modificat titlul în Codru și salon și în sfîrșit Un roman 81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mutări să nu poată fi intuit. Pe parcurs, în capitolul 16, voi vorbi în detaliu despre modelele de concesii. O fabulă despre A cere mai mult decât crezi că vei primi Au fost odată doi bătrâni care trăiau într-o colibă de stuf dărăpănată pe o insulă îndepărtată din Pacific. Într-o zi, un uragan le-a distrus casa. Din cauză că erau mult prea bătrâni și săraci pentru a o reconstrui, cei doi s-au mutat cu fiica și ginerele lor. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Într-o zi, un uragan le-a distrus casa. Din cauză că erau mult prea bătrâni și săraci pentru a o reconstrui, cei doi s-au mutat cu fiica și ginerele lor. Acest aranjament a stârnit o situație neplăcută în familie, doarece coliba fiicei nu era îndeajuns de mare nici măcar pentru ea, soțul ei și cei patru copii, darămite și pentru socrii. Fiica s-a dus la înțeleptul satului, i-a explicat problema și l-a întrebat „Oare ce să facem?” Înțeleptul a
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
dus la înțeleptul satului, i-a explicat problema și l-a întrebat „Oare ce să facem?” Înțeleptul a tras încet din pipă și a răspuns „Aveți găini, nu-i așa?” „Da”, răspunse ea. „Avem 10 găini.” „Atunci adu-le în colibă.” Fiicei i s-a părut ridicol, dar a urmat sfatul înțeleptului. Acestă mișcare a înrăutățir situația și totul a devenit curând de nesuportat, cu pene și cuvinte ostile care zburau prin colibă. Fiica s-a întors la înțelept, cerând din
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ea. „Avem 10 găini.” „Atunci adu-le în colibă.” Fiicei i s-a părut ridicol, dar a urmat sfatul înțeleptului. Acestă mișcare a înrăutățir situația și totul a devenit curând de nesuportat, cu pene și cuvinte ostile care zburau prin colibă. Fiica s-a întors la înțelept, cerând din nou sfatul său. „Aveți porci, nu-i așa?” „Da, avem 3 porci” „Atunci trebuie să îi aduci și pe ei în colibă.” Părea un sfat ridicol, dar să te îndoiești de înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de nesuportat, cu pene și cuvinte ostile care zburau prin colibă. Fiica s-a întors la înțelept, cerând din nou sfatul său. „Aveți porci, nu-i așa?” „Da, avem 3 porci” „Atunci trebuie să îi aduci și pe ei în colibă.” Părea un sfat ridicol, dar să te îndoiești de înțelept era de neconceput, așa că a adus porcii în colibă. Acum traiul părea imposibil, cu opt oameni, zece găini și trei porci care împărțeau o colibă mică și gălăgioasă. Soțul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
nou sfatul său. „Aveți porci, nu-i așa?” „Da, avem 3 porci” „Atunci trebuie să îi aduci și pe ei în colibă.” Părea un sfat ridicol, dar să te îndoiești de înțelept era de neconceput, așa că a adus porcii în colibă. Acum traiul părea imposibil, cu opt oameni, zece găini și trei porci care împărțeau o colibă mică și gălăgioasă. Soțul ei se plângea că nu mai aude la radio din cauza gălăgiei. În ziua următoare, fiica, care se temea pentru sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
aduci și pe ei în colibă.” Părea un sfat ridicol, dar să te îndoiești de înțelept era de neconceput, așa că a adus porcii în colibă. Acum traiul părea imposibil, cu opt oameni, zece găini și trei porci care împărțeau o colibă mică și gălăgioasă. Soțul ei se plângea că nu mai aude la radio din cauza gălăgiei. În ziua următoare, fiica, care se temea pentru sănătatea mintală a familiei ei, îl abordă pe înțelept cu o ultimă rugăminte. „Te rog”, plânse ea
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
pe înțelept cu o ultimă rugăminte. „Te rog”, plânse ea, „Spune-mi ce să fac și voi face, dar te rog ajută-ne” De data aceasta, sfatul înțeleptului a fost încâlcit, dar ușor de urmat. „Scoate găinile și porcii din colibă.” Repede, ea a îndepărtat toate animalele și întreaga familie a trăit fericită împreună tot restul vieții. Morala este că orice înțelegere arată mai bine după ce o anumită parte a fost îndepărtată. Cere mai mult decât te aștepți să primești. Pare
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de frontieră îl reprezintă condițiile de trai ale muncitorilor. Majoritatea locuiesc în comunități care și-au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ocupându-l o perioadă de timp și care de obicei sunt numite aici colonias. Ele sunt alcătuite din colibe de lemn, fiare vechi, cartoane de ambalaje și chirpici. Deseori, aceste comunități sunt situate în locuri altminteri indezirabile, cum ar fi albiile secate ale râurilor, care se inundă în mod regulat, sau zone deșertice unde este vântul puternic. Mulți nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
poruncitoare auzită în somn îi spusese: „Dacă vrei să-ți mai vezi tatăl, fie și numai în vis, pleacă de îndată spre pădurea Ikuta”. În piesă, shite nu intervine decât în partea a doua; el se ivește brusc în interiorul unei colibe a cărei pânză de la intrare fusese dată în lături. Există un puternic contrast între figura impunătoare a lui shite, îmbrăcat ca un războinic („în armură strălucitoare”, spune waki), prezent așadar în toată splendoarea unei materialități sclipitoare, și cuvintele rostite de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
astfel, într-o lume a alterității primejdioase, într-un spațiu-limită unde își va afla moartea (va muri devorat de un urs), dar unde va triumfa și viața: fetița părăsită va fi găsită de un păstor care o va adăposti în coliba lui și o va crește ca pe o fiică. De-a lungul întregii scene (scena 3, actul III), viața și moartea își dau mâna într-o relație comună cu supranaturalul, cu unele puteri potrivnice sau protectoare ce depășesc oricum umanul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
familiei, a carierei profesionale. Este alegoria creațiilor și a realizărilor omului. În funcție de dificultate, de complexitate și de soliditate, construcția dezvăluie valoarea eforturilor și a rezultatelor. La fel ca în povestea celor trei purceluși, este vorba fie de menajarea forțelor (cabană, colibă) sau, dimpotrivă, de a nu-ți cruța eforturile (casă, castel). Protecția și profitul obținute nu sunt totuși aceleași, lucru revelat de poveste în defavoarea primilor doi purceluși. Șantierele reprezintă, pe de o parte, dezordinea și haosul («ca un șantier!Ă) ce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
3); cameră (3); cărămidă (3); construcție (3); dragoste (3); frumos (3); geam (3); mamă (3); pat (3); părinte (3); de piatră (3); prag (3); proprietate (3); relaxare (3); bani (2); baștină (2); bătrînească (2); bine (2); camere (2); cîine (2); colibă (2); construcție (2); copii (2); cuib (2); dorință (2); ferestre (2); flori (2); mașină (2); mea (2); nouă (2); odihnă (2); patrie (2); părăsită (2); piatră (2); sat (2); sfînt (2); singurătate (2); somn (2); acoperiș deasupra capului; alinare; amanet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plasă; plută; plutire; post; primăvară; priveghi; religie; salvat; sărac; sărbătoare; scăpare; secuiesc; semicerc; sfînt; ceva sfînt; singur; spart; speranță; sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță (31); locuință (24); cioban (23); paie (23); pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13); cocioabă (13); lemn (12); cort (11); sărac (11); deal (10); sat (10); mică (9); cîine (8); pasăre (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curat; aer proaspăt; agricultură; alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate; cal; casa părintească; casă de vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș; limită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 204. 51 Gaston Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. v. Cap. Întâi, Casa. De la pivniță la pod. Sensul colibei (pp.35-67). 52 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. v. Arhitectura.Tipuri de locuință.Organizarea interioarelor (pp.322-325). 53 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
explicit - mai ales de către personaje, în creațiile epice și dramatice - sau sunt implicite, conținute în structura de profunzime a textului literar. Astfel, cugetarea din incipitul nuvelei Moara cu noroc de I. Slavici, atribuită bătrânei, exprimă ideea că valorile familiei (liniștea colibei tale) sunt mai presus decât valorile materiale, în timp ce cugetarea finală face trimitere la conceptul de predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă semnificație a operei literare, ideeaforță care unifică palierele de semnificare ale textului, sintetizând temele, motivele, simbolurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa lea fost data. Narațiunea este astfel construită în „rama“ cugetărilor bătrânei. Aceasta reprezintă o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa lea fost data. Narațiunea este astfel construită în „rama“ cugetărilor bătrânei. Aceasta reprezintă o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]