1,413 matches
-
editată în 1825. Romanticii care au lucrat alături de Kogălniceanu au folosit o metodă asemănătoare. Bălcescu, de exemplu, citează cronicile lui Nicolae Costin (1660-1712) și pe cea a lui Neculce, care prezintă perioada 1661-1763. Cercetarea izvoarelor scrise, publicarea și analiza lor comentată, care dezvăluie de la un izvor la altul fascicole de influențe, au reprezentat punctul esențial al istoriilor care s-au constituit, în continuarea moștenirii romantice a secolului XIX și apoi XX, în referințe. Istoricul Panaitescu, cel care publică la București, în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
complicată a unei existențe conține, asemenea hologramei, detaliul precis al conexiunii dintre parte și întreg. Volumul are în centrul său un nucleu de semnificații ce se regăsesc, în variate forme, în fiecare povestire. Probabil cea mai evidentă (și cea mai comentată) dintre posibilele interpretări pornește de la termenul pe care scriitorul însuși îl indică drept cardinal - paralizia. Asociată unei inerții ce funcționează precum o forță universală, paralizia e cuprinsă în spectrele neputinței, ale fricii, deznădejdii și tristeții, fie că e asociată spaimelor
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
regulile, realitatea, Ed. Wolters Kluwer, București, 2008. Popescu D.A., Contractul de societate, Curs de drept comercial, vol. I, Ed. Gh.I.T. Badea, București, 1946. Prescure T., Registrul Comerțului, Ed. All Beck, București, 1997. Șcheaua M., Legea societăților comerciale nr. 31/1990, comentată și adnotată, Ed. All Beck, București, 2000. Scheau I., Prescure T., Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, București, 2007. Șandru D., Societățile comerciale în Uniunea Europeană, Ed. Universitară, București, 2006. Turcu I., Teoria și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
definiția și caracteristicile societății comerciale", în R.D.C., nr. 4/2003, pp. 75 și urm. 24 A se vedea și I. Bălan, "Natura juridică a societății comerciale", în Dreptul, nr. 11/200, p. 36, M. Scheaua, Legea societăților comerciale, nr. 31/1990, comentată și adnotată, Ed. All Beck, București, 2000, pp. 21 și urm. 25 O. Căpățînă, "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991, p. 46; D. Gibirila, Droit de sociétés, Ed. Elipses, Paris, 1997, p. 5. 26
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
52. Adesea numele celor doi savanți francezi sînt alăturate, dar e limpede că, după mărturisirea lui Allport, "dintre cărțile de psihologie socială care s-au scris vreodată, cea mai mare influență a avut-o Psihologia mulțimilor". O carte imediat reluată, comentată, criticată și evident plagiată. Ea formează în mare parte sursa de inspirație și materia celor două prime manuale de psihologie socială: cel al englezului McDougall 53 și cel al americanului Ron, iar influența ei se prelungește încă. Mă număr printre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dintre familie și societate; orientarea „comportamentalistă”, preocupată de fenomenele și interacțiunile (de rol) din interiorul familiei; orientarea „acționalistă”, urmărind studierea comportamentelor familiale față de evenimente și situații date. În acest context și-a elaborat Talcott Parsons (1955) teza - atât de viu comentată și în parte infirmată - a „izolării structurale a familiei nucleare”. Sintetic, ideea lui Parsons este că procesul industrializării a fragmentat familia lărgită, a scos cuplul conjugal din rețeaua de parentalitate, a redus până aproape la inexistență funcțiile productive, politice, religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
după cum bine observă M. Segalen (1987). Este vorba de faptul că, decupând prin cercetările concrete doar respectivele raporturi, alte relații din spațiul mai larg al parentalității rămân nesesizate, deși ele sunt prezente activ în viața socială. Dintre ele, relația părinți-copii-bunici, comentată deja, este neîndoielnic cea mai importantă. De altfel, în prezent, studiile referitoare la procesele de întrajutorare familială au în vedere cel puțin trei generații (Hogan et al., 1993). Alături de acestea, și relațiile familiei conjugale cu familiile fraților, unchilor, mătușilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cadrul Republicii Moldova, poate și de starea lamentabilă a economiei. În sfârșit, pe site-urile administrate de cercurile procomuniste de la Chișinău, circulă în ultima vreme următoarea lozincă: „6 secole de luptă împotriva româno-fascismului”. Absurditatea acestei formulări nu cred că mai trebuie comentată. Se pune întrebarea, întrucât adepții comunismului din Republica Moldova acuză minoritatea românească că ar dori să românizeze majoritatea moldovenească, cum se poate realiza românizarea unui popor pentru care până și cei mai acerbi apărători ai specificului acestuia mărturisesc că vorbesc limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu băuturi tari, ca să se poată strecura neobservată în codru, spre a-și preveni fratele asupra primejdiei ce îl așteaptă. Miu nu se sperie și plănuiește, la rându-i, atragerea domnului, prin viclenie, într-o cursă și pedepsirea lui. Îndelung comentat este episodul travestirii haiducului în cioban, motiv larg răspândit în literatura populară balcanică. Haiducul așteaptă la răspântia drumului sosirea alaiului domnesc. Acțiunea se precipită, intervine nota senzațională, menită să stârnească interesul crescând al ascultătorilor. Întâlnirea dintre domn și Miu este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
căutării și afirmării, stil constructivist format. • Prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de întrebări și ipoteze formulate în timpul studiului sau al experiențelor, observații și interpretări multiple, analize critice redactate, scheme sau rețele cognitive restructurate, fișe de muncă independentă comentate, proiecte sau scenarii elaborate, matrice de analiză criteriale. • Prin corelarea experienței formale-nonformale-informale. Metode pentru luarea de decizii: • Hotărâri pentru soluționarea finală a problemelor, • Pentru raționarea asupra modului de construire, alegere a soluției optime, • Prin analize multiple: de sarcină, a contextului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a construcției învățării. Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Mozaic de gânduri: aforisme și reflecții, Casa editurii Eolia, București, 1994. Garter, Moses, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. Gibran, Kahlil, Profetul, Editura Orion, București, 1991. Goethe, Johann Wolfgang, Maxime și reflecții, Editura Univers, București, 1972. Golescu, Iordachi, Proverbe comentate, Editura Albatros, București, 1973. Helvétius, Claude Adrien, Texte pedagogice alese, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964. Hințescu, I.C., Proverbele românilor, Editura Cloșius, Sibiu, 1877. Ionescu, Eugen, Eu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionescu, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. șerban, Geo, Idei trăite. Carte de Înțelepciune, Editura Tineretului, București, 1968. Vauvenargues, Luc. de, Maxime și reflecții, Editura Minerva, București, 1973. Vianu, Elena, Moraliștii francezi, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. Vianu, Tudor, Dicționar de maxime comentat, Editura științifică, București, 1962. Voltaire, Maxime și cugetări, Editura Albatros, București, 1974. Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor, vol. I-X, București, 1895-1903. Zărnescu, C-tin, Aforismele și textele lui Brâncuși, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1930.
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
artistul o are cu lumea vizibilă a formei și culorii sau cu lumea nevăzută a pasiunii și gândirii. El nu are nevoie de cele mai bune materiale pentru a ajunge la perfecțiune În arta lui. Orice servește scopului propus.” Opera comentată poate fi, așadar, complet lipsită de interes și asta fără a dăuna totuși exercițiului critic, pentru că ea nu servește decât ca pretext: „Așa cum Gustave Flaubert a creat un roman devenit clasic și a făcut o capodoperă a stilului din amorurile
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
anii '60 a impus, în fond, pentru o vreme, o retorică a afectării și un număr de motive etico-sociale generale, care astăzi se văd cu ochiul liber"131. Alături de aceste studii, consemnăm monografia lui Iulian Boldea: Ana Blandiana. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Brașov, Editura Aula, Colecția "Canon", 2011, care, la fel ca toate monografiile acestei colecții, este constituită ca un manual analitic-descriptiv, fiind însoțită de o antologie de texte literare teoretice și de extrase de receptare critică. Valoarea acestui studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ideii criticului, atrăgând atenția, totodată, asupra distanței care se impune între biografia autorului creator și mesajul-conținut al poeziei: "De ce Antijurnal? se întreabă Ana Blandiana. Pentru că (răspunde ea) viața poetului e neimportantă în sine și "dacă jurnal înseamnă viața înregistrată și comentată, viața de la o zi la alta, atunci jurnalul unui poet este o noțiune fără sens". Și îndată: Poetul există și rămâne numai prin ceea ce reușește să nu trăiască și, netrăind, să creeze doar. Pentru că, după cum bine se știe, numai ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nete, elocvența rituoasă. Formal, poemele sunt corecte, rotunjite pe la colțuri, cu metafore cuminți, dar care păreau impresionante ("frânghiile ploii", "măduva surâsului"), rareori forțând în sensul avangardismului antebelic ("pisica moartă a ceții")". 132Lucia Simona Bumbu, Iulian Boldea, Ana Blandiana. Monografie, antologie comentată, receptare critică, în "Observator cultural", nr. 62 (2001), în format electronic la: http://www.observatorcultural.ro/Iulian-BOLDEA-Ana-Blandiana.-Monografie-antologie-comentata-receptare-critica*articleID 2787-articles details.html/accesat august 2012: "Întoarcerea la modele culturale interbelice este considerată ca binevenită, întrucât temele major-universale sunt recuperate cu nostalgie estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cea franceză a secolului XIX și este greșit să crezi, cum iar s-a Întmplat la noi, că, bătrîn, criticul ar fi devenit postmodern (În ciuda acelei La Chambre claire in 1980 și mai ales acum, după publicarea ultimelor sale cursuri comentate cu aplicare de Antoine Compagnon Într-un număr recent din Critique: Barthes apare aici un tradiționalist, nostalgic după o literatură elitară, după galaxia Gutenberg, etc.). Postmoderniștii americani și noii romancieri francezi au evoluat paralel, atît pentru că estetica lor avea presupoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ai murit când/ lumea ta, lumea noastră, abia răsăreau". Citat după Dan Grigorescu, "Direcții în poezia Secolului XX", pag. 200, Editura Univers. 2 Poeții cântă mâna ca simbol al purității, al revoluției, mâna creatoare (Rimbaud, Mallarmé, Arghezi etc.). 3 Idee comentată și exemplificată în studiul introductiv. 1 Marian Popa, "Dicționar de literatură contemporană", Editura Albatros, 1971, pag. 19. 2 Eugen Simion, "Scriitori români de azi", Cartea Românească, 1974. pag 160. 3 Mircea Martin, "Generație și creație", E. P. L., 1969, pag. 48
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în contextul realității sociale specifice. Autorii invită cercetătorii să aprofundeze anumite elemente caracteristice ale subiectelor cercetate care, în studiile prezente, nu au putut fi analizate. Este de remarcat faptul că, pentru fiecare secțiune a acestei lucrări, există atât o bibliografie comentată, cât și referințe bibliografice, elemente ce pot orienta cititorul către alte cărți de specialitate. Lucrarea se dovedește un adevărat compendiu pentru studenții și practicienii din domeniul asistenței sociale, utilă mai ales în realizarea proiectelor de cercetare calitativă în asistența socială
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și suferinzi”.1) Vezi personajele: două măști expresive dintr-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1927) de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea Bîrladului. Prin el, apoi, Valerian a ajuns
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu accese simultane de patetism și histrionism, trăind parodia cu fast și gravitatea cu nonșalanță", la "intersecția gratuității cu efuziunea metafizică și a gestului clovnesc cu cel hieratic, în registre ce nu se sabotează reciproc" (Al. Cistelecan). Bine cunoscutul, des comentatul Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican este cea mai bună dovadă în acest sens. Niciuna dintre cheile hermeneutice anunțate de uvertura peritextuală nu se regăsește în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu, Andreea Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de personaje, București, 1995; Popa, Estuar, 170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat, București, 1995; Marin Preda, DRI, IV, 247-254; Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; S. Damian, Să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]