1,437 matches
-
Niculae Manolescu, Mircea Ionescu-Quintus, Sp.Sp. Ștefănescu. Eseurile și cronicile aparțin lui Mircea Ionescu-Quintus, Costin Monea, Mihail Crăciunescu, Octavian S. Mărculescu, Ion Tobor, Gheorghe Axente. La „Cronica literară”, Niculae Manolescu analizează, cu gust și discernământ critic, aparițiile editoriale curente, autorii comentați fiind Cezar Petrescu, V. Voiculescu (Urcuș), Dan Petrașincu (Monstrul), Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Mircea Gesticone, Haig Acterian (Shakespeare), Al. O. Teodoreanu, G. Tutoveanu, G. Banea, Aron Cotruș, Damian Stănoiu, B. Jordan, Gaby Michăilescu. Revista cultivă duelul epigramistic (Mircea Ionescu-Quintus, Leonida
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
1952, cu o căsătorie), Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca. Tot acum (1945), reușește să publice în „Revista Fundațiilor Regale” piesa Preludiu la Electra, cu note autobiografice, și scrie altă piesă, Greșala sau Procurorul tiranului, rămasă în manuscris, comentată favorabil de Petru Comarnescu în „Universul literar”. În 1946, publică, în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”, un ciclu de șapte poeme. Poemele sunt însoțite de o prezentare elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
o prezență discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
tip naturalist în sens superior, adică o analiză sufletească a individului, îndeosebi a femeii, ființă aspirând la mai mult decât îi oferă mediul social citadin și, uneori, ereditatea tulbure. Este o imagine ieșită din realitatea cotidiană cunoscută direct de autoare, comentată, interpretată cu noi modalități de investigație. Un fel de variante feminine ale eroilor lui Camil Petrescu, personajele trăiesc drame, nefericiri, căutând absolutul în iubire, imposibil de realizat în luptă cu adversitățile exterioare și, mai ales, cu „lașitatea bărbaților”. Scriitoarea valorifică
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
printr-o grilă modernă, fără însă a fi neglijată paradigma epocii respective. În această categorie se inserează volumul I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei (1995), studiu dedicat poeziei originale a scriitorului pașoptist, și eseul, urmat de o antologie de texte comentate, Eminescu după Eminescu (2000), în care se face, edificator, demonstrația modernității poeziei eminesciene prin elementele sale simboliste, raportate la poezia lui Baudelaire, Rimbaud și Mallarmé. Cartea cea mai reprezentativă a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion, cu un prim
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion, cu un prim volum, Poezia anilor ’70 (2001), ce analizează un important segment de istorie literară contemporană. Autorul se referă la o a doua promoție („val”) a unei generații ilustre, mai puțin comentată, deși cuprinde nume precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu interpretat de..., București, 1984; Liviu Rebreanu interpretat de..., București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul Dugneanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1981, 19; Pompiliu Marcea, Un debut critic promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu, 5 argumente în favoarea valorii, LCF, 1981, 52; N. Ciobanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1982, 18; Nicolae
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
cea franceză a secolului XIX și este greșit să crezi, cum iar s-a Întmplat la noi, că, bătrîn, criticul ar fi devenit postmodern (În ciuda acelei La Chambre claire in 1980 și mai ales acum, după publicarea ultimelor sale cursuri comentate cu aplicare de Antoine Compagnon Într-un număr recent din Critique: Barthes apare aici un tradiționalist, nostalgic după o literatură elitară, după galaxia Gutenberg, etc.). Postmoderniștii americani și noii romancieri francezi au evoluat paralel, atît pentru că estetica lor avea presupoziții
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
patru volume de versuri: Țintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranței (1987) și antologia de autor Alter ego (2001). Romanul Porțile verii (1989), eseurile critice din Partea și întregul (1999) întregesc aria activității lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator al sintaxei poetice - ceva din C. pare să fi însoțit răsucirile interioare ale lui Blaga, dar și sunetele de final arghezian. Puțin și tendențios comentate, deloc republicate până la ediția din 1991 a lui Alexandru Ruja, poemele ample apărute în preajma sau la începutul celui de-al doilea război mondial, inegale valoric atât între ele, cât și fiecare în interiorul său, prelungesc și împing la cote maxime lirismul
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
onestitate intelectuală absolută: dacă a „greșit” în unele verdicte, a făcut-o în deplină sinceritate, și nu din spirit de coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
lui - echidistantă față de platitudinea pedanteriei fastidioase și de histrionismul „efectelor” căutate - comportă expresivitate și eleganță. Cronicile încep de regulă printr-o rapidă dar precisă raportare la context, la perspectiva tabloului de ansamblu, ori printr-o scurtă prezentare sintetică a scriitorului comentat (operată în chip agreabil, uneori, ca la E. Lovinescu, cu recurs la anecdotă ori cu scurte digresiuni eseistice pline de „culoare”), după care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice și sigure, cu apel ponderat (dar oportun) la detalii, cu o folosire generoasă (mai ales când e vorba de poezie) a citatelor comentate. În final, o concluzie relevantă, rareori convențională ori de circumstanță, readuce discuția pe palierul sistemului de valori. E vorba, desigur, de o „schemă” de principiu, deloc rigidă, iar suplețea cu care discursul critic se adaptează la obiect previne orice monotonie
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Este un critic - întâmplător, tânăr - care scrie cu egală atenție despre literatura unor scriitori din toate generațiile. În volumul Concert de deschidere - organizat pe secțiuni: poezie, proză, critică și istorie literară, eseu și publicistică, jurnale, memorii, corespondență etc. -, lista autorilor comentați merge de la Geo Dumitrescu și Ștefan Aug. Doinaș până la Daniel Bănulescu și Marius Ianuș (la secțiunea de poezie) și de la Marin Preda și Titus Popovici până la Horia Gârbea și Ioana Drăgan (la cea de proză), cuprinzând, evident, numeroși șaizeciști și
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
printr-un sine, printr-un eu reflexiv care să fie nucleul inițiativei, a atitudinii active și a raportării la sine. Motivația este trecută și ea în planul doi. Tema conștiinței, a libertății de acțiune, a capacității de autodeterminare nu e comentată. Relațiile interpersonale sunt invocate, dar fără o schiță de sistematizare a lor - așa cum face totuși circumplexul interpersonal. Problema morală nu e abordată explicit. Pe primul plan se afirmă problema etichetării. Motivația este, de asemenea, trecută în planul al doilea, în favoarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele din DSM-IV, și cea agresiv-sadică, masochistă și negativistă (pasiv-agresivăă. Concepția lui Millon privitoare la tulburările de personalitate e una eclectică, pe care autorul o plasează într-o înțelegere „evoluționistă” a personologiei. Tulburările de personalitate s-ar cere înțelese și comentate nu din perspectiva unei unice teorii sau doctrine rigide, ci în cadrul unui „program de cercetare” asupra personalității, deschis mai multor conceptualizări. Millon recomandă să se folosească nu doar definiții operaționale, care vizează entități ce se cer măsurate, ci și „concepte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
certăreață, iritabilă, brutală față de cunoștințele mai noi; precipitează apariția exasperării și a furiei la ceilalți prin testarea continuă a loialității și o preocupare intruzivă și inchizitorie față de eventualele motive ascunseă. Într-un mod asemănător cu disfuncția relațiilor interpersonale ar trebui comentate - susține Millon - și alte aspecte, cum ar fi afectivitatea, percepția, gândirea, controlul impulsurilor etc. De fapt, autorul pledează pentru descrierea unor „tipuri ideale” cât mai pure și orientative. Căci, susține el, oricum aceste tipuri sau prototipuri trebuiesc completate cu subtipuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se pune și în ce măsură consumul de alcool și substanță nu au un efect recursiv, direct toxic și prin favorizarea unor comportamente agresive ce conduc la microleziuni cerebrale repetate. Efectul psihozelor și mai ales al schizofreniei asupra personalității este de asemenea comentat. Încă din anii `70 HUBER a descris un defect de personalitate - schizoid - după episoade schizofrene, distinct de defectul ce constă în persistența simptomelor specifice sau de cel energetic. Și în cazul episoadelor depresive repetate s-a comentat de asemenea un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deschiderii spre posibil și imaginar poate fi anormală, ca în varianta paranoicului. Duplicitatea umană se desfășoară și în plan suprapersonal, socio-politic, ca de exemplu în nesinceritatea propagandei și diplomației. E un aspect similar cu celelalte direcții de comportamente anetice deja comentate. Egoismul și negenerozitatea. Manipularea, chinuirea, ignorarea, duplicitatea sunt comportamente interpersonale - și sociale - particulare ce pot avea valoare amorală sau imorală. Subiectul cu tulburare de personalitate are, cel mai des, o raportare la sine egocentrică. El este egofil, uneori cu o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei teologice „în context literar” vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe a abisului, deschisă în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la numeroși prozatori contemporani - e ilustrat cu mijloace narative nu deosebit de originale. Cărțile se articulează din șiruri de confesiuni, de monologuri și, mai ales, de ample dialoguri, de introspecții „raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții; se poate presupune că acestea sunt tonul și viziunea autoarei. Tonul e unul sapient-glumeț, convențional „isteț” și pe alocuri prea „săltăreț”, marcat de o sprinteneală
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un spor cert
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
cu articolul Despre arta parodiei în literatura română („Steaua”, 1957). Colaborează la „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul”, „Cronica politică”, „Parlamentul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Debutul său editorial l-a reprezentat antologia comentată Pionierii romanului românesc (1962). Preocupat constant de opera lui I.L. Caragiale și remarcându-se ca un bun specialist în materie, i-a consacrat mai multe lucrări: Caragiale. Universul comic (1967), Nu numai Caragiale (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
drept un câmp de manifestare a „marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. Experimentul continuă cu corpusul de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993), lucrare colectivă prin care se impune la noi genul epistolei literare și memorialistice comentate, care poate constitui „o reprezentare epică a timpului” (Ion Vlad), „o gingașă operație de sondaj în adâncimi nepătrunse” (Șerban Cioculescu). Hermeneutica epistolară ca instrument al arheologiei istorico-literare l-a condus pe C. la regăsirea unor scriitori romantici ardeleni de la mijlocul
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
de sociologia literară, de biografism și istorism, pentru ca ulterior să cultive un impresionism superficial, derivat mai degrabă din temperament decât din convingere. Traseul critic de parcurs este, aproape întotdeauna, același: notarea impresiilor de lectură în vederea identificării trăsăturilor definitorii ale scriitorului comentat și emiterea unei judecăți de valoare, subminată deseori de subiectivism. Judecățile de valoare, oricât de personale în esență, au întotdeauna în sprijin analize și comentarii atente, adică argumente. C. pare a se conduce după regula de a-l legitima pe
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]