1,732 matches
-
în turnir pentru dragostea unei preafrumoase doamne. Aș zice că această preafrumoasă doamnă te-a ales pe tine la un moment dat, dar ai fost mult prea greoi pentru ea și te-a lăsat, alegîndu-mă pe mine în loc. Eu sînt comod. Femeilor le place să mă ajute. Tu ești dintr-un aluat mai dur, și de aceea sînt aici. — Rogu-te, spune-mi ce dorești. — Doresc să nu-ți mai plîngi de milă și să te dai jos din pat. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
umăr: - Moartea nu e niciodată un fel de a te lupta. Eroii câștigă războaiele altora, niciodată pe ale lor. De aceea e ingrat să fii conducător. O dată ce ai responsabilități precum dinastia sau moștenirea călugărilor augustinieni, nu mai poți alege calea comodă și simplă a eroismului. Abatele zâmbi stins. - Vorbe mari, împărate. Frazele tale au cuvinte puține și înțelesuri multe. E semn că ți se apropie moartea. Râseră amândoi ca de o glumă. Kasser se trase lângă Abate, făcând ca genunchii lor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întins pe splendida canapea pe care o vedea în stânga; ori poate în picioare, pe terasă, în același loc unde se găsea comandantul său. Ajunsese la Arelate cu o seară mai înainte, după șase zile de galop pe drumuri nu întotdeauna comode, și îl revedea doar acum pe Magister, după mai mult de două luni; cu toate acestea, trecând peste prima euforie, pe care și-o ținuse cu greu în frâu, începea deja să simtă mușcătura deziluziei. Etius îi venise în întâmpinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
realitate, o înjghebare mizeră, desfăcută toată din încheieturi, ce fusese alcătuită din trestii și ramuri mici, legate laolaltă cu noroi uscat. Oprindu-și calul, Metronius întrebă: — Și vrei să spui că în noaptea asta dormim aici? Divicone încuviință: — E destul de comodă, nu chiar atât de urâtă pe cât se vede de aici. Eu am dormit în ea de multe ori și, oricum, e singurul loc acoperit pe care-l putem găsi pe o întindere de multe mile; doar dacă nu vreți cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întăritoare, așteptând cu nerăbdare să primească salutul stăpânei casei. 7 în marea sală a tricliniului, banchetul se apropia de sfârșit. Curând, invitații aveau să-și ia rămas bun, unul după altul, de la gazda lor și să se întoarcă, în lecticile comode, fiecare la casa lui, escortați de trena lungă și tăcută a servitorilor atenți să le lumineze drumul cu felinarele. Ziua se pierdea într-o înserare caldă, abia răcorită de o briză ce cobora dinspre dealurile învecinate să mângâie frunzișul pomilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
centrul micului burg, Balamber dădu semnalul de oprire și imediat războinicii se grăbiră să pună mâna pe orice construcție ce ar fi putut oferi un acoperiș. Servitorii săi o ocupară, fără să stea prea mult pe gânduri, pe cea mai comodă dintre cocioabele acelea; aranjară cât se putu de bine adăpostul, apoi începură să dea jos din bagaje, să hrănească și să lege animalele. Cât despre el, înainte de a descăleca, se hotărî să verifice la ce distanță se găseau oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cele internaționale de la 0,08 în 1990 la 0,84 în 1992 și la 0,77 în 1993. Trebuie amintit că telefonia a fost un concurent puternic, care a făcut să scadă volumul de corespondență. Fiind cel mai rapid și comod mijloc de comunicare, numărul abonaților a crescut permanent. La Fălticeni după ce s-a dat în folosință centrala telefonică automată tip 7 D(2.000 linii), iar în anul următor a fost conectată la rețeaua interurbană automată, numărul abonaților a crescut
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
termină banii? Mergem frumos acasă, ce altceva am putea face? Uff ! n-am să Îndrăznesc să-ți cer mai mult de o Înghețată pe zi...vezi tu ce copil Înțelegător ai? Andreea râdea puțin forțat de situația lor financiară deloc comodă. Doar te-am crescut eu dragă, nici nu poți să fii altfel... zâmbise trist mama. Hai să lăsăm fleacurile, de fapt am venit să ne bronzăm, mai ales tu care vrei să te invidieze colegele la școală. După cum vezi, ambițiile
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în atmosfera de atunci. După război părăsise fabrica și, odată cu ea, domeniul de autoritate a tatălui său asupra lui, se mutase la B. Vremurile se schimbaseră, ceva nou se făcea simțit. După toate nenorocirile, viața urma să devină ușoară și comodă, oamenii voiau să trăiască în locuințe mobilate cât mai modern, cu dotări la îndemâna oricui: în loc de butoaie fără nici o căutare, W. producea în fabrica pe care o preluase într-o stare deplorabilă plăci de lemn prefabricat, bune pentru confecționarea mobilierului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
învățase de tânăr. Fotografiile lui din Lumea Nouă, pe care le trimisese pe vremea aceea acasă, înfățișează un bărbat sigur pe sine, dar și foarte arătos, îmbrăcat după moda americană, într-un costum gri, de culoarea cimentului, a cărui jachetă comodă avea o răscroială adâncă, și purta la ea o cămașă cu guler moale neobișnuit de lat. Era de profesie anticar, lucra cu firme americane de achiziții și le-a rămas fidel din vremea aceea nu numai bunului-gust, ci și pasiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
aibă timp să-i ia la țintă. Javre fricoase și împuțite, începu să se enerveze. Mai trase o înjurătură, lăsă să-i cadă din mînă bucata de cărămidă și se puse din nou în mișcare. Ia loc și fă-te comod, îi făcu Angelina semn să se așeze în unul din fotoliile imense care ocupau aproape jumătate din sufragerie. — Sigur nu mai aveți nevoie de nici un ajutor? zise Poștașul încercînd să fie cît mai amabil. Depinde la ce te referi, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scrisese bilețelul, rămase nemișcat, sperând să nu fie băgat în seamă. Se smulse de sub privirea ei întrebătoare și se duse spre mașină. Când ajunseră la mașina închiriată, deja nu se mai putea apăra nici măcar în fața lui însuși, publicul cel mai comod. Da, se silise să se întoarcă pentru a îndrepta lucrurile cu Schluterii, pentru a se împăca iar cu sine. Dar aici, în zgomotele nopții nelocuite, în adierea ușoară a vântului pe brațul lui, sub ochii acestei femei solitare, atât de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca și cum aș fi trecut printr-un portal magic care te transportă cât ai clipi dintr-o lume în alta. Galeria fusese rece și sterilă precum o cameră de așteptare a unei clinici suedeze foarte scumpe. în schimb biroul era exuberant, comod și primitor. Mochetă verde, mobilă din mahon, o lustră din alamă, o pictură abstractă imensă pe peretele din spate în culori de galben și albastru provincial. Mai erau și niște plante mari în ghivece de alamă închise la culoare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
crainic de la știri care comunică la actualități o crimă. EFIMIȚA (explică pe ton așezat, parodie la știri TV): Azi dimineață întreaga stradă a fost viu emoționată de o sensațională dramă. Această persoană a pierdut de mult un ochi și uzul comod al mîinii drepte și a piciorului drept. Din nenorocire de astă dată amenințarea fusese mai mult decît serioasă. Cînd vine un caz ca acesta, ca să nu mai aibă cineva siguranța vieți în țara lui, cînd orice asasin plătit de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sus. — Ar trebui să pleci acasă. Sigur, de asta aveam nevoie, să mă întorc în exil. Și de-acolo, de sus, mi-a aruncat un zâmbet larg. Sabra asta sănătoasă, monumentală. Cu picioarele ei modelate de muncă, cu șortul ei comod, cu bluza fără nasturi, sfâșiată în luptă - cu zâmbetu-i binevoitor, victorios! Iar la picioarele ei jegoase, încălțate în sandale, acest... acest cum să-i zic? Acest fiu! Acest băiat! Acest bebeluș! Alexander Portnoise! Portnose! Portnoy-oy-oy-oy!2 — Uită-te la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și coadă; cerbul are niște coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și situația de conducători
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și situația de conducători ai societății. Stilul modei actuale, pentru
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mai era Milică flăcăul ăla de la țară care făcuse o vreme pe dulgherul pe șantierele din București și pentru care postul ăsta de pedagog-supraveghetor fusese o adevărată mană cerească. Simțea nevoia să se odihnească, desigur, și de o slujbă curată, comodă, cât de cât onorabilă. S-o fi odihnit îndeajuns în ăștia șapte ani, iar de-acum o fi început să ruginească, să lâncezească, să se umple de lehamite, Milică-tată, păi, chinul și umilința, și bătaia de joc? Nimeni nu garantează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la ăsta mic, dacă mă-sa n-a catadicsit să-l învețe la oală? Și după ce au început să scârțâie rău de tot cu banii, cu ultimii cinci mii de lei din casă, în loc să cumpere pâine, lua un pamper. E comodă, n-o duce capul să se gospodărească și nici nu și-l bate prea tare, iar el, dintotdeauna, a fost de principiul că trebuie să ne ducem poverile unii altora. Barem cât ne-o mai ține spinarea, deh, cică lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cât o fi el de înțelegător și bine intenționat... Rafael o lăsă baltă. Prudență, mă rog, n-ar mai fi insistat pe metehnele madamei Ortansa, care i-ar fi mâncat sufletul, temându-se pasămite pentru slujba asta onorabilă, curată și comodă la o adică, măcar că nerodul de Milică se lipsise de bună voie... Idiotul și cretinul, mai bine nu te-ai mai gândi la el. S-a dus, a dispărut, l-ai șters... Ba nicidecum prudența, Rafaele, la o adică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Ba tocmai că bătrânul pare cumva înstrăinat, reținut, căindu-se poate că a fost cândva prea aspru cu fiică-sa, și totodată parcă l-ar intimida prezența lui Rafael, îmbiindu-l și poftindu-l, taicule, bine-ai venit, fă-te comod, și el lungește gâtul după nepotul ăsta nou, de care ia cunoștință cu întârziere. Pare să-l ceară Mirelei și ea ezită o vreme, făcându-și de lucru și foindu-se de la bucătărie în cameră cu copilul în brațe, legănându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și perna căzută lângă pat arată frământarea adusă de ciudatul vis. Își pune perna iar sub cap, o așează de mai multe ori, bătând-o cu palma, când pe laturi, când pe mijloc, încercând să găsească o poziție cât mai comodă. Nu reușește, pradă iar vechilor neliniști. Stă câteva clipe cu ochii pironiți în tavan, apoi se întoarce pe burtă, mulțumită de răcoarea și moliciunea așternuturilor proaspete, când afară aerul parcă abia își mai trage răsuflarea din cauza căldurii adunată peste zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cangrenate din cauza gerului. Cu prețul amputării picioarelor mai jos de genunchi, militarul scăpase de moarte. Dar trăind coșmarul unui viitor cel puțin îndoielnic, se putea socoti un norocos? Zigzagul gândurilor îl aruncă într-o dimineață leneșă, rătăcită în voluptatea patului comod, când simțea prin somn căldura mâinii ei odihnindu-se la mijlocul pieptului său, zâmbetul ambiguu, candid și provocator în același timp, care-l întâmpina imediat cum deschidea ochii, desenat de buzele încă acoperite cu roua sărutărilor lui pline de iubire frenetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ea, dar renunțase în fața privirii ei care degajase răceala de gheață a unei banchize polare. Coapsele pline, ademenitoare, ale fetei, se mișcă în dulci promisiuni ascunse sub austeritatea fustei cazone atunci când pune picior peste picior în căutarea unei poziții mai comode în fața mașinii de scris. Ochii lui alunecă spre pulpele bronzate și glezna subțire. O fantasmă erotică începe să prindă contur în mintea înfierbântată. "Cum ar fi să te trântesc cu picioarele în sus? Îndărătnică la început, mai mult ca sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o tânăra femeie brunetă, așezată până atunci pe bancheta capitonată din hol, se ridică cu un amestec de emoții și curiozitate în privirea ei. Arată puțin trecută de treizeci de ani, discret machiată, îmbrăcată într-o rochie albă, simplă și comodă. Înaintează câțiva pași și întinde mâna, dar bătrâna doamnă o îmbrățișează, apoi o sărută pe amândoi obrajii cu sinceră afecțiune. În sfârșit, ne întâlnim! Aproape că nici nu-mi vine să cred. Pot spune că e o adevărată minune. Aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]