17,971 matches
-
ar însemna să fi avut când semna el primar 100 de ani și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de primar, primărie, consiliu comunal după votarea, în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
100 de ani și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de primar, primărie, consiliu comunal după votarea, în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de comisia agrară sunt semnate de Artenie Drăgan, în calitate de primar, pe carel găsim în tabelul împroprietăriților între țăranii fruntași cu 4 boi. A făcut parte și din consiliul comunal, fiind semnat în această calitate pe mai multe procese-verbale. Primarul Artenie Drăgan, le fel ca alții care i-au urmat, nu șștia carte; avea un sigiliu propriu, așa cum se obișnuia pentru o samă dintre martorii actelor de vânzarecumpărare din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești. Erau răzeși cu sigilii proprii, unii știau carte, iar boierii și marii dregători aveau toți sigilii pe care le aplicau pe înscrisuri de adeverire, de hotărnicii și pe actele de stat. Potrivit legii, comuna era administrată de un consiliu comunal alesă de locuitori din patru în patru ani. Consiliul comunal alegea un primar și un ajutor de primar. Primarul era și ofițerul stării civile; semna toate actele (ar fi trebuit să le semneze!) de naștere, cununie și deces. Primarul reprezenta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierii și marii dregători aveau toți sigilii pe care le aplicau pe înscrisuri de adeverire, de hotărnicii și pe actele de stat. Potrivit legii, comuna era administrată de un consiliu comunal alesă de locuitori din patru în patru ani. Consiliul comunal alegea un primar și un ajutor de primar. Primarul era și ofițerul stării civile; semna toate actele (ar fi trebuit să le semneze!) de naștere, cununie și deces. Primarul reprezenta comuna în raporturile cu toate instituțiile statului și persoane particulare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
morile proprietarilor, la crâșmele deschise tot de ei. Comuna, fiind o unitate autonomă, își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar când a fost să fie prădat curtea lui Sterian, nimeni nu a auzit nimic. Ordinele venite de sus, de la prefectură, de la guvern, hotărârile consiliului local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfat, urmat de Constantin Mocanu, de loc din Oțelești. În perioada aceasta a fost construită noua școală pe terenul care fusese pământul bisericii, în timp cât director a fost profesorul Vasile Totolea. Lemnul de stejar a fost dat din pădurea comunală; era cioplit în grinzi de 10-12 m de meșteri din sat. Construcția a început în 1955 și a fost gata, în lini generale, în 1958. Pe un teren din jurul școlii de 2 ha s-a plantat o livadă, la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reforma administrativă din 1968 (se revine la județe și la vechea denumire de primar și primărie) primar era Ion Boghiu din Slobozia care a fost un timp și secretar de Sfat. Acum primarul cumula și funcția de secretar al comitetului comunal al PCR. Erau organizații de partid pe sate, în școli și în CAPuri. Toată activitatea din comună era subordonată comitetului comunal de partid care avea un birou executiv care se întrunea lunar sau de câte ori era nevoie. Biroul executiv aproba planul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia care a fost un timp și secretar de Sfat. Acum primarul cumula și funcția de secretar al comitetului comunal al PCR. Erau organizații de partid pe sate, în școli și în CAPuri. Toată activitatea din comună era subordonată comitetului comunal de partid care avea un birou executiv care se întrunea lunar sau de câte ori era nevoie. Biroul executiv aproba planul de producție, promova cadrele, făcea propagandă la alegerile pentru organizațiile de partid și la cele pentru Consiliile populare care numeau deputați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partid care avea un birou executiv care se întrunea lunar sau de câte ori era nevoie. Biroul executiv aproba planul de producție, promova cadrele, făcea propagandă la alegerile pentru organizațiile de partid și la cele pentru Consiliile populare care numeau deputați sătești comunali și județeni. Deputații în Consiliul popular se alegeau la doi ani, câte un deputat în fiecare circumscripție. După Ion Boghiu a fost numit - alesă Constantin Roșu, fost șef de punct agrozootehnică de la Slobozia - Filipeni (la Fermă, cum se spunea), căsătorit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte este balastat, doar 2,17 km are îmbrăcăminte asfaltică. De fapt, din dealul Godovana, de la legătura cu drumul județean Bacău - Secuieni - Izvorul Berheciului - Oncești până în satul Mărăști drumul este asfaltat (a fost plombat în lunile august septembrie 2009). Drumul comunal DC74 Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, în lungime de 5,7 km a fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată ca cea mai însemnată investiție de după revoluție, dată în folosință, care a scosă din izolare satele Valea Boțului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru oricare dintre cei care vor să facă cât mai multe pentru comuna lor, este accesarea fondurilor care, după câte se pare, se dau preferențial, ținându-se seama și de culoarea politică. Așa cum s-au obținut fonduri SAPARD pentru drumul comunal Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, tot așa se vor obține bani și pentru alte lucrări de interesă major, între care menționăm noul sediu al primăriei. Așa cum domnul primar Vasile Banu a obținut bani de la Banca Mondială pentru înzestrarea școlilor și pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în actualul mandat, chiar dacă traversăm o criză acută, activ în realizarea obiectivelor propuse. Primarul, oricare ar fi, lucrează împreună cu Consiliul Local, format din consilieri cu alte opțiuni politice decât ale primarului. În urma alegerilor din iunie 2008, pentru consiliile locale comunale, orășenești, municipale și de sector (București) componența Consiliului Local al comunei Filipeni se prezintă astfel 6: 1. Zara Edward - PNL; 2. Trandafir Andrei - PNL; 3. Zaharia Ioan - PNL; 4. Berza Mircea - PSD; 5. Năstasă Neculai - PSD; 6. Solomon Anamaria - PSD
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după 1965. În 1890 a fost adusă învățător în Lunca, Gheorghe Postoi. e) Conflictele dintre cetățeni au fost aplanate pe plan local. În 1832 au fost create județele sătești păstrate de Al. Ioan Cuza și înlocuite în 1876 cu judecătoriile comunale, formate din: primar, jurați și secretarul primăriei grefierul. În 1920 aceste judecătorii devin „Sfatul de împăcăciune”, mai târziu s-au numit „Comisia de împăciuire” care au funcționat până în 1989. f) în 1903 a fost adusă la Lunca Postul de Jandarmi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să intre, credeam că abația era părăsită. - Așa e. Comunitatea care locuia aici aproape că s-a stins. Ultimul abate a murit În urmă cu vreo zece ani, pe vremea lui Giano della Bella. - Așadar, cui Îi aparține acum? Secretarul comunal ridică din umeri. - E greu de spus. Ar fi trebuit să revină patrimoniului San Pietro. Dar, În practică, Învecinându-se cu casele familiei Cavalcanti, a fost anexată posesiunilor lor pe cele două străzi Învecinate. Dante Își ridică privirea spre clădirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ajutat de mechanicus. - Ascunde lada Într-un sac, zise el. Îți rămân recunoscător și, În curând, voi face În așa fel Încât munca dumitale să fie răsplătită. Nu avea nici cea mai mică idee cum avea să Îi justifice secretarului comunal acea cheltuială, dar Într-un fel sau altul avea să se descurce. Și nu Îi era clar nici ce era de făcut cu mecanismul acela misterios. Dar, din instinct, simțea că trebuia să Îl ducă altundeva. Prea multă știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Nu-i un nume banal, și e foarte frumos gravat în marmura roz a mormântului său. În parcul Castelului, un întreg regiment ar putea fi cantonat fără să se înghesuie. Este înconjurat de apă: în spate e un mic șanț comunal ce servește ca legătură între piața primăriei și portul de îmbarcare, apoi micul canal despre care am vorbit și peste care bătrânul pusese să se construiască un pod japonez văruit grosolan. Oamenii îi spun Caltaboșul, deoarece culoarea lui amintește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
micuță de unde putea zări clădirea în ruine în care locuia Fantin Marcoire. În apropierea fantei zăceau, pe jos, două praștii din lemn de alun cu elastic de cauciuc, cum își fac puștii neastâmpărați pentru a ochi păsările și fesele agentului comunal. Lângă acestea, o provizie de cuie ruginite și de șuruburi strâmbe, o bucată începută de salam, un litru de vin tulbure, pe jumătate băut, un pahar murdar. Aici își continuase tatăl meu războiul, bombardându-l cu micile bucăți de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
multor lucruri. Peste drum se află un mic magazin de mercerie. Pe niște mileuri mici sunt expuse ațe și fire de lână colorate, acele ascuțite sunt în magazin. Pătruns de problemele cotidiene, Hans intră ca o forță elementară în clădirea comunală unde locuiește împreună cu mama sa. Absentă, privirea lui trece prin doamna în vârstă și prin fiica acesteia (ambele în halate negre de lucru), care le aprovizionează pe doamnele ce lucrează la domiciliu. Și mama lui Hans lucrează la domiciliu. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nici ei asta. # Acum, după ce am văzut deja atâtea încăperi mari, încăperile mici ca asta de aici mi se par și mai mici. Dar chiar sunt mici și în realitate, spune Hans supărat și lovește cu piciorul în pereții locuinței comunale care n‑are nici o vină că e așa de mică, oricum e primitoare, fiindcă în ea se găsesc toate cele necesare traiului. Nu‑i cine știe ce, pentru că omul se descurcă și cu puțin dacă n‑are încotro. Ca atare, locuința nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o petrecere și când se întorceau, ea îi reproșa geloasă. -Toată seara te-ai uitat la tipa de lângă mine și i-ai făcut ochi dulci, armăsarule! Crezi că mai ești în tinerețe când erai necăsătorit și îți spunea lumea taur comunal? -Zău, tu vorbești care ai țopăit toată seara dansând cu prietenul meu, capră ce ești! Parcă erai o iapă în călduri! -Da ce vroiai animalule dacă tu te miști ca o gorilă? Nu vezi ce burtă ai făcut, parcă ești
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
și Ionathan. Cel care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
le dea uitării. A citit ura din privirea lui și i-a rezistat fără să clipească. „Nu mă poți atinge, urâțenia pământului! Flăcările iadului să te mănânce pentru câtă bătaie mi-ai dat, pocitania dracu’ ce ești! Mergi la baia comunală și te curățește. Îți pute gura de mizerie și ură, animalule! Prinsă ușor de cot de mâna avocatei, care o împingea cu blândețe spre ușa deschisă, Violeta a întors încet capul, dreaptă, mândră și disprețuitoare, depărtându-se cu pași egali
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013 Toate Articolele Autorului DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ "vezi cum sugi, că bou ajungi!" Prian, taur comunal, își dorea nuntă să facă, Naș îl puse pe Măgar, și-i luă nepoțica - Vacă... Ochii mari apriunși de dor și o gură feremcată, Că nu era trecător, s-o privească să nu-i placă. Făcu nuntă ca-n poveste
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]