1,467 matches
-
i. e., actul său, pe scena precizată, cu instrumentarul hitlerist-în-revers, cu alte cuvinte, pe calea adevărului, autenticității, pare să își fi propus un scop "autentic și admirabil": cel al recunoașterii caracterului extrem de complex, de neechilibrat al relațiilor interumane stabilite prin mijloace comunicaționale! Dacă doar atât ar fi fost dispus și Hitler însuși să accepte ... lumea ar fi arătat cu totul diferit. Cât despre noi, cei care ne apropiem de studiul lui Kenneth Burke încercând să înțelegem realitatea a cărei experiență a avut
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
narativ în antologia sa, editorul Carl R. Burgchardt include două contribuții importante la dezvoltarea acestei abordări a criticismului retoric: prima 495 îi aparține celui care a inițiat-o, ca posibilitate nouă critico-retorică pe scena cercetării de factură calitativ-critică a fenomenelor comunicaționale, Walter R. Fisher. A doua contribuție 496 îi aparține lui William F. Lewis, care preia conceptul lui Fisher, ilustrându-l pe un foarte frumos studiu de caz. Articolul lui Lewis se intitulează Telling America's story: Narrative paradigm and the
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în acest preambul al analizei propriu-zise, faptul că, într-o contribuție ulterioară, Fisher merge mai departe, în demersul său teoretic constructiv, propunând paradigma narativă în calitatea sa de orientare filosofică menită să ofere o abordare a interpretării și evaluării fenomenelor comunicaționale. Astfel, presupoziția teoriei sale, în forma sa îmbunătățită, este că întreaga comu-nicare umană poate fi apropriată în formă narativă, cu alte cuvinte, orice act de comunicare constituie, în esență, o poveste, o interpretare a unor evenimente mundane cu caracter temporal
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
treia: președintele "intră în scenă cu o viziune despre America ce revigorează națiunea"500. Ce avea Reagan deosebit? Ce îl făcea cel mai potrivit "medicament" împotriva "maladiei naționale" descrise mai sus? Este vorba, ne lămurește Lewis urgent, despre "abilitățile sale comunicaționale și dedicația față de (câteva adăugirea mea) idei fundamentale"501, exact calitățile de care națiunea "avea nevoie"502 în momentul respectiv. Grație lui Reagan, zice Lewis, americanii au redobândit sentimentul mândriei naționale! Iată o poveste "familiară și larg acceptată, [...] care urmează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
retorica sa, William Lewis trece în revistă, succint, virtuțile paradigmei narative, concept care, ne reamintim, a fost introdus pe scena cercetării critico-retorice de Walter Fisher. Lewis estimează că încercarea lui Fisher de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
posibilele alte perspective din care poate fi apropriat fenomenul discursului. Cu alte cuvinte, Lewis vine să întărească ceea ce constatăm, împreună, în acest periplu pe care ni l-am propus, pe teritoriul complex al metodologiilor calitative și critice ce abordează fenomenele comunicaționale. Raționamentului studiului de față, Lewis îi aduce o extrem de binevenită ilustrare, întrucât concluzia sa, potrivit căreia, în ultimă instanță, criticul retoric se definește, în mod fundamental, prin perspectiva din care privește fenomenul discursului, consolidează propriul meu efort de demonstrare a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
asumăm această "calificare", de ceea ce Em Griffin numea "comunitate de consens" în ce privește viabilitatea oricărei perspective teoretice de factură interpre-tativ-umanistă, în general. În acest sens, faptul că includ, în această istorie a mea alternativă a abordărilor calitative și critice ale fenomenelor comunicaționale, piesa lui McKerrow, și anume ca punct final al său, exprimă, trag nădejde, cât se poate de clar, propria mea opinie cu privire la legitimitatea ca atare a demersului cri-tico-retoric al profesorului McKerrow în contextul edificării profilului disciplinei. Personal, prefer termenul pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cercetării de factură critico-reto-rică în cadrul mai cuprinzător al domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit-o, eradicând total și tranșant toate celelalte documente (care pot face
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din clasa a IV-a. Încercând să identificăm cele mai eficiente căi de dezvoltare a limbajului și a creativității la elevii capabili de performanțe în comunicare, am plecat de la ipoteza că un program de pregătire suplimentară a elevilor cu aptitudini comunicaționale la nivel de oraș și chiar de județ, program axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii structurate dar mai ales libere, cu pronunțat caracter creator, ar reuși să
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
doar de la cîteva caracteristici ale noilor practici mediatice, dar are ambiția de a cuprinde toată comunicarea plecînd de la o problematică limitată și suprapune nelegitim informatizarea și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza ansamblul fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt pertinente, cartea lui Lucien Sfez rămîne cu multe puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor societății comunicaționale, a fenomenelor patologice. Parcă răspunzînd metodei de investigare prin metafore, cele mai cuceritoare pasaje ale
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza ansamblul fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt pertinente, cartea lui Lucien Sfez rămîne cu multe puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor societății comunicaționale, a fenomenelor patologice. Parcă răspunzînd metodei de investigare prin metafore, cele mai cuceritoare pasaje ale volumului sînt acelea în care autorul hiperbolizează și îngroașă tușele, literaturizează pe marginea unei logici sociologice. Dincolo de miza științifică, pe fragmente, Lucien Sfez nu-și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut simbolic, ceea ce nu se spune, dar este implicit: obiceiuri, comportamente moștenite. Această noțiune de Lebenswelt Habermas o împrumută de la fenomenologie (Husserl), o căutare a unui consens dincolo de rațiuni și justificări. Dar tehnica comunicațională, prin mass-media, se substituie în mare măsură modurilor de înțelegere tradiționale, care sînt limbajul zilnic și culturile subiacente, la care acest limbaj face apel. Or, în Lebenswelt, există un holism de bază. Totul este dat cu ușurință ca venind de la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
unde baza este vîrful, comunicarea moare prin exces de comunicare și sfîrșește într-o interminabilă agonie de spirale. Asta numesc eu "tautism", neologism care îmbină autism și tautologie, evocînd totalitatea, totalitarismul. Acestea sînt cele trei metafore care constituie ansamblul fenomenului comunicațional. Ele se identifică cu trei viziuni despre lume și cu trei politici foarte actuale. Ele organizează planul general al acestei mici cărți: • "Comunicarea reprezentativă" (cap. I) • "Comunicarea expresivă" (cap. II) • "Comunicarea confuză" (cap. III) Capitolul I I. COMUNICAREA REPREZENTATIVĂ Se
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
organizațiilor (VI). I. Creatura "Bateson irigă teritoriul său printr-un Rubicon ontologic. Pe unul din cele două maluri, Pleroma, lumea atomilor și a bilelor de biliard. Pe celălalt, Creatura, lumea organizării vii și a evoluției care, prin natura lor, sînt comunicaționale"44. Creatura îl interesează pe Bateson, căci Creatura este comunicațională. Creatura nu se naște din nimic, ex nihilo. Referentul său? Nu mai este Descartes și mașina reprezentativă, ci un tînăr lup neliniștit, un disident: Spinoza. Disidența Spinoza. Aici, reprezentarea eșuează
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Rubicon ontologic. Pe unul din cele două maluri, Pleroma, lumea atomilor și a bilelor de biliard. Pe celălalt, Creatura, lumea organizării vii și a evoluției care, prin natura lor, sînt comunicaționale"44. Creatura îl interesează pe Bateson, căci Creatura este comunicațională. Creatura nu se naște din nimic, ex nihilo. Referentul său? Nu mai este Descartes și mașina reprezentativă, ci un tînăr lup neliniștit, un disident: Spinoza. Disidența Spinoza. Aici, reprezentarea eșuează în sarcina sa de a transmite mișcarea de la cauze la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înscrie acum pe linia unei dinamici care exprimă posibilitatea adoptării de către persoana frustrată a unor modalități raționale de rezolvare a „situațiilor frustrante”, modalități menite să asigure o adaptare activă, creatoarae, printr-un proces dublu de „asimilare” și „acomodare” (de „feed-back”comunicațional între persoană și mediu). Fenomenul frustrației se exprimă, deci, la acest nivel, pe un plan psihologic nou, superior, ca act de conștientizare atât a importanței scopurilor și motivelor individuale, cât și a importanței aspirațiilor și trebuințelor societății și umanității. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
problemele de comunicare care iau naștere doar între două persoane. În lumea reală, "imperfecțiunile" sporesc și mai mult o dată cu creșterea numărului de persoane implicate. În acest caz apare încă o formă de imperfecțiune care rezultă din existența grupelor de tipare comunicaționale. Așa cum știm, grupurile privilegiază relațiile dintre unii membri ai societății (cei din interiorul grupului) în detrimentul altora: aceasta înseamnă că membrii grupului vor comunica mai mult între ei. A început măsurarea unor aspecte ale acestor grupe; de exemplu, prin examinarea volumului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi făcută o comparație cu rezultate bune între prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care se realizează coincidența contrariilor. Numai că atunci cînd triumfă coincidența contrariilor principiul identității se prăbușeșete. Totul se leagă. Rezultat: interpretarea este infinită [...] Gîndirea hermetică transformă teatrul lumii într-un fenomen lingvistic și, în paralel, îi retrage limbajului orice forță comunicațională"24. Există, în toate aceste aprecieri, o confuzie gravă: coincidența contrariilor nu presupune abandonarea axiomei identității și a axiomei non-contradicției, ci doar abandonarea principiului terțului exclus, care trebuie să fie înlocuit prin axioma terțului inclus. Non-contradicția și identitatea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la lumière de l'espace public, L'Harmattan, Paris, 1999). Ea încearcă în principal să favorizeze "accesul" la obiectele și discursurile prezentate, ameliorând tehnicile de mediere sau dispozitivele scenografice. Există astăzi o tensiune în cadrul instituțiilor între abordarea comercială și cea comunicațională a publicului. Ea se traduce printr-o controversă care se manifestă și în muzeologie, în privința finalității și naturii sale (cf. Sophie Deshayes și Joëlle Le Marrec, "Évaluations, marketing et muséologie", în Publics et musées, nr. 11-12, ianuarie 1997, pp. 165-189
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un subiect de rang superior nu privește mai mult cînd ascultă, ci dimpotrivă are tendința să privească mai mult cînd vorbește, pentru a se asigura că este ascultat, că "domină" și vizual). Toți acești parametri dependenți de statutul social, rolul comunicațional etc. sînt modelați și de norme culturale (în timp ce studenții arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publică (din Japonia în SUA, din Franța în România sau Italia) și eșecurilor economice (recesiune, falimente ale băncilor și fondurilor mutuale, cădere liberă a monezilor naționale est-europene etc.) ar putea fi stabilizat sau chiar dezinversat de mass-media prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul "eticii" utilitare). Ni se pare demn de menționat în această privință rolul justițiar al mass-media în etapa confuză a construirii instituțiilor democratice; exemplul paradigmatic ar fi înlocuirea justiției (incoerente, incompetente) prin apelul la mass-media ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al publicului). Mass-media comunistă Mass-media postcomunistă * presă controlată și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
astăzi preocupat de o cultură a coerenței, aptă să armonizeze profesia, viața comunitară și relațiile interpersonale (cf. Alain Touraine, 1992: 240). Asistăm de asemenea la înlocuirea Ego-ului de Sine (self, imaginea despre sine pe care individul o dobîndește prin intermediul schimburilor comunicaționale cu ceilalți ("Nu te constitui ca sine decît în mijlocul semenilor. Sinele nu poate fi descris fără referire la cei care îl înconjoară" Charles Taylor in Malaise de la modernite). "În societatea contemporană postindustrială, miza luptelor nu mai este utilizarea socială a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chestionări esențiale precum: *inegala distribuție de participare în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de facilitator
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]