20,391 matches
-
și filtrează evenimentele prin sensibilitatea în formare a copiilor și adolescenților epocii, ajunși la maturitate identitară și explorându-se în scris ca generație de tranziție. Se navighează în timp prin flashback-uri ce apelează la firescul nefiresc al dezvoltării în comunism, cu privațiunile și crizele aferente, cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor colective, tragicomedia indivizilor confruntați cu lungul proces de adaptare la contexte și forme noi. Panorama rezultată este arareori
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
iar în interior cu inscripția "A Friend in need - is a Friend indeed". I-a fost credincios până în cea din urmă clipă. Din nici un fel de club n-am putut face parte, seama ținând că am devenit major când tocmai comunismul se atoateinstala în România. Când, după Revoluție - sau cum să-i zic? - mi s-a oferit posibilitatea să intru în Jockey-Club aveam de două ori vârsta candidatului ideal. M-am dat deoparte. Acum regret. Nu știu ce alte cluburi s-au înființat
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți eminenți aparținători. Afli că X., vajnic adversar al comunismului în cincinalele tranziției, semnase un angajament. Un altul, cu totul respectabil gazetar călcase cu stângul încă din liceu. Un al treilea a semnat angajamentul, dar n-a produs nici o notă informativă. Fie pentru că s-a căit, fie deoarece n-a
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
la politici publice Constantin ILAȘ 49 RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE The New Chinese Security Concept and the "Peaceful Rise of Chină", aș two basic pillars of the contemporary Chinese Foreign Policy Mădălina Virginia ANTONESCU 59 După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est (iunie-decembrie 2014) Adrian TOMPEA 77 RECENZII Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată Silvia BOCANCEA 89 Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului Emanuel COPILAȘ 93 Teodora
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
of the Berlin wall and the meaning it hâd and still hâș for Germany and for the entire Europe. Keywords: Communism, The Berlin Wall, dictatorship, peaceful revolution, Soviet Union. În perioada 26-28 noiembrie 2014, în cadrul proiectului " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", realizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989". Prezența sa la Iași a fost un prilej pentru realizarea unui interviu pe tema
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în cele din urmă la demonstrații în masă pe tot teritoriul RDG, împotriva cărora conducerea RDG nu va mai putea lua măsuri și care vor duce în final la deschiderea Zidului. A. R.: Acum, după 25 de ani de la căderea comunismului, ce fac foștii colaboratori ai serviciilor secrete, ai securității, ai serviciilor specile ale regimului comunist din fosta RDG, cu ce se ocupă, cum sunt ei priviți azi în societate? R. G.: Foștii colaboratori nu sunt o forță politică, a existat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Sorin Bocancea, a trasat coordonatele generale ale conferințelor și anume configurarea conceptului de europenitate și ce anume avem dreptul să sperăm de la acesta și de la Europa: "Cetățenii Republicii Moldova, tinerii de aici așteaptă de la UE să rezolve ceea ce n-a rezolvat comunismul: o lume dreapta și prosperă. Dar UE începe din fiecare și cu fiecare dintre noi și este important să nu o vedem ca pe un proiect extern care vine să impună ceva. Ideea de Europa începe cu acceptarea și înțelegerea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituție mai largă decât UE, incluzând și statele post-sovietice, a adoptat în 2006 o rezoluție privind necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste". Igor Cașu observa faptul că în terminologia rezoluțiilor mai recente
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Europei, instituție mai largă decât UE, incluzând și statele post-sovietice, a adoptat în 2006 o rezoluție privind necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste". Igor Cașu observa faptul că în terminologia rezoluțiilor mai recente sunt folosiți clar termeni precum crimele comunismului. Totodată, el a subliniat și ideea că partidele socialiste din Parlamentul European nu salută sau chiar se opun unor astfel de rezoluții care condamna crimele comunismului pentru că li s-ar compromite și discredita propriile ideologii și partide. În acest sens
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
observa faptul că în terminologia rezoluțiilor mai recente sunt folosiți clar termeni precum crimele comunismului. Totodată, el a subliniat și ideea că partidele socialiste din Parlamentul European nu salută sau chiar se opun unor astfel de rezoluții care condamna crimele comunismului pentru că li s-ar compromite și discredita propriile ideologii și partide. În acest sens a amintit o frază a lui Sartre care, deși poate fi apreciat că filosof, ca lider de opinie și ca om politic de stânga a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
European a adoptat o declarație prin care ziua de 23 august, cu referire expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, observând că totuși nu este vorba despre crimele comunismului în general, dar, cu vorba moldovenilor, mulțumim și pentru atâta!". Privitor la politica memoriei în Republică Moldova, Igor Cașu a afirmat că "Fiecare partid, guvern ori majoritate parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială înființată în 2010, si denumită în grabă "Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist din Republică Moldova", n-a reușit să elaboreze un raport privind crimele comunismului din Republică Moldova. Accesul la arhive este însă permis și se poate reconstitui în cele mai mici detalii ceea ce s-a petrecut până în 1953, dar și după 1953. Or, este nevoie de cercetare efectuată chiar de studenți la nivelul fiecărei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
amestecat" este acum regulă și modelul dominant în Republică Moldova și lui exclusiv trebuie să-i fie adresate aceste mesaje pentru modernizare: "În totalitarism, societatea basarabeana a fost una schizoida, compusă pe de o parte din oameni cărora le intrase comunismul în sânge și care dominau și, pe de altă parte, din o mână de opozanți ai regimului. În '89, raportul de forțe dintre cele două categorii s-a inversat. De aceea, pentru a înțelege totalitarismul, nu trebuie să împărțim lumea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
based on the speech of Liu Zhenmin, vice foreign minister, at Luncheon of the 9th CSCAP Conference Beijing, December 3rd, 2013, www.ciis.org.cn/english/2014-01/13/ content 66066`9 2.htm, accessed on July 15th 2014 După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est (iunie-decembrie 2014) [After 25 years. Communism în Eastern Europe (June- December 2014)] Adrian TOMPEA Abstract: The project "After 25 years. Communism în Eastern Europe", organized by the Faculty of Political Sciences from "Petre Andrei" University from Iași, The
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
House. Keywords: communism, post-communism, Romanian press, socialist realism, ideology, Revolution, the Berlin Wall. În revistă Polis din primăvară lui 2014 (vol. ÎI, nr. 2(44), Serie nouă, martie-mai 2014), a fost prezentată prima parte a proiectului După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, organizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ÎȘI) și Revista Polis, în colaborare cu Editură Institutul European și cu publicații culturale de prestigiu din România, coordonat de Prof.univ.dr.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Apoi, a fost încercarea de recrutare, când eram prin anul trei de facultate". Ion Caramitru a încheiat dezbaterea interpretând monologul lui Hamlet. Un eveniment de mare anvergură a avut loc pe data de 3 octombrie: dezbaterea Presă din România de la comunism la postcomunism (coordonatori: Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof. univ.dr. Sorin Bocancea), la care au participat foști conducători ai publicațiilor studențești din parioada comunistă și foști reprezentanți ai editorului acestora, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Iată numele lor: Dumitru Constantin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
era respectată, iar limba română era mult mai cunoscută". În a doua parte a evenimentului, organizat și în contextul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere, a fost lansat și volumul De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă, coordonat de Prof.univ. dr. Sorin Bocancea și editat la Editură Instititul European Iași. Volumul reunește mărturii ale celor implicați în presa studențeasca din România comunistă, multi dintre ei fiind oameni de presă și după căderea comunismului. Conf.univ.dr.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în comunism la presă postcomunistă, coordonat de Prof.univ. dr. Sorin Bocancea și editat la Editură Instititul European Iași. Volumul reunește mărturii ale celor implicați în presa studențeasca din România comunistă, multi dintre ei fiind oameni de presă și după căderea comunismului. Conf.univ.dr. Florea Ioncioaia, unul dintre prezentatorii volumului, a declarat: "Mi se pare foarte importantă mărturia acestor oameni, este pentru prima oară când citesc un astfel de volum de mărturii cu privire la începuturile presei studențești și reprezintă o carte peste care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
noi, cei care am participat în teatrul de operații. E o lucrare care cred că va trezi interesul celor ce căuta adevărul despre Revoluție". Cu toate că a fost conceput pentru a se desfășura pe parcursul anului 2014, proiectul După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est continuă și în anul 2015 prin apariția lucrărilor rezultate din eforturile anului 2014. În afară de cele trei lucrări apărute până la data realizării acestei prezentări - Bocancea Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă; Bocancea Sorin & Mircea Mureșan
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
anului 2014, proiectul După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est continuă și în anul 2015 prin apariția lucrărilor rezultate din eforturile anului 2014. În afară de cele trei lucrări apărute până la data realizării acestei prezentări - Bocancea Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă; Bocancea Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția; Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la presă postcomunistă; Bocancea Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția; Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (coord. Sorin Bocancea), studiile pe care le conține reprezentând contribuțiile participanților la Conferința națională "Statutul femeii în România comunistă" organizată la Iași, la 8 martie 2014. Aceste demersuri științifice oferă o perspectivă mai largă asupra statutului femeii și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și pentru bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/familială? Care au fost consecințele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]