46,314 matches
-
În centrul romanului autobiografic al Hertei Müller se regăsește imaginea regimului comunist, ale cărui atrocități au fost resimțite de autoare cu o intensitate atât de profundă, Încât multe dintre pasajele cărții par a fi relatări fanteziste ale unor coșmaruri care n-au existat decât În imaginația scriitoarei. Într-adevăr, evenimentele menționate pot
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller. Orice semnalmente ale jocului, pe care tabla și figurile de șah le cuprind la origine, sunt șterse pentru totodeauna de regim; acesta Își substituie
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
sub forma „morții planificate de stat”, a „represiunii”: „Regele de la oraș nu te lasă să-i ghicești slăbiciunile: când se- mpleticește, zici că se-nclină, dar el se-nclină și ucide”. Datorită complexității dezarmante a trăirilor pe care epoca regimului comunist le provoacă scriitoarei, aceasta este nevoită să caute doi termeni pentru a descrie - imperfect, intensitatea emoțională și greutatea sufletească resimțite neputând fi integral transmise prin intermediul scrisului - suferințele provocate: „Spre deosebire de cuvântul trăit ‹‹rege››, ‹‹animalul inimii›› era un cuvânt
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Toate bufnițele se bucură de o scriitură mizând pe efectul vizual, abundentă În paralelisme structurale și simboluri. Întoarcerea spre trecut a lui Emil, prin intermediul unui caiet de memorii, scris la maturitate, cu Întâmplări consumate În mare parte pe fundalul epocii comuniste, se prezintă ca o paralelă individuală, pe care Luci - copilul, apoi adolescentul, o trăiește prin intermediul unei prime lecturi. Cealaltă paralelă Îl vizează pe Lucian - maturul, care recuperează Întâmplările propriei existențe Într-un alt nivel al timpului, rememorând simultan povestea lui
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
- CE FEL DE PERSONAJ ESTE CRITICUL LITERAR CONTEMPORAN? Un personaj puțin bizar, aș spune. Criticul literar de astăzi nu mai are același statut precum criticul literar de ieri. În perioada comunistă, instituția criticii literare era politizată, iar literatura înl ocuia oferta mult mai generoasă pe care o întâlnim în societățile libere. În prezent, când discursurile culturale sunt mult mai diversificate, când avem de-a face cu mai multe tipuri de limbaj
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
timpul comunismului însemna automat să spui adevărul, care nu era pe placul puterii totalitare. Instituția cenzurii avea rolul de a verifica să nu se publice cărți care să vorbească sincer despre realitatea neconvenabilă din vremea aceea. Marii scriitori din perioada comunistă au fost barochizanți, au cultivat în exces metafora sau alegoria. Nichita Stănescu „vorbea", dar niciodată direct, ci prin metafore. În limbajul metaforei, se spuneau și lucruri despre realitate, dar cenzura accepta aceste trimiteri aluzive. Atât timp cât adevărul nu era mărturisit direct
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
a virtuozității stilistice, formale și a ficțiunii pure. Arta în timpul comunismului, literatura în special, s-a depărtat de realitate, lucru benefic din punct de vedere estetic, dar nu și din punct de vedere al adevărului. Dacă aplicăm acest criteriu literaturii comuniste, putem spune că adevărul a fost în mare suferință atunci. De aceea, în primul deceniu după 89, publicul larg a discreditat ficțiunea, în favoarea memorialisticii. În poezie a apărut așa-zisul mizerabilism al generației 2000, când poeții voiau să vorbească fără
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
ei) cu tot felul de probleme, idei, curente și ideologii, promovate de tot de felul de pseudointelectuali - membri a, te miri ce societate civilă - care sunt deranjați ba de (ne)deschiderea dosarelor și deconspirarea celor ce au colaborat cu securitatea comunistă, ba de existența icoanelor în școlile românești, ba de problema manualelor de religie, ba de problema existenței și aplicării unei legi a cultelor cât se poate de strâmbă, incompletă ori imperfectă, și mai ales, de problema discriminării și a nedreptățirii
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
de problema discriminării și a nedreptățirii bieților homosexuali... Chiar și problema orei și a statutului orei de religie a mai fost desbătută și în anii trecuți... Ce să facem, acestea sunt, după unii, adevăratele și singurele probleme ale României post comuniste ori post-decembriste - care, iată, de douăzeci și cinci de ani se zbate și se străduiește să-și caute locul, rostul, sensul și importanța în noua configurație geopolitică și geostrategică, în cadrul institituțiilor globalizante și globalizatoare ale structurilor europene și euroatlantice... Și te pomenești
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
Stephen Macedo. Aceștia, dar și alții că ei, au în comun negarea autorității părintești naturale în creșterea și educarea copiilor lor biologici. Cei mai in varsta dintre noi își amintesc că aceasta a fost, de fapt, si ideologia și politica comunistă a familiei promovată în România totalitara a secolului trecut. Statul ne confiscă copiii Așa statul ne confiscă și copiii. Legiferînd căsătoriile homosexuale, statul a confiscat, expropriat, naționalizat, dacă vreți, instituția căsătoriei, iar acum face la fel cu produsul natural și
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
personalitate copleșitoare, dar și cea care a fost deosebit de puternică) i-a purtat-o în suflet, cu o puritate inimaginabilă - lui Lucian Blaga. Nu era ușor să-l susții sufletește pe un poet pus pe lista neagră, pe care autoritățile comuniste doreau să-l discrediteze, să-i stârpească chiar posteritatea. El m-a verificat și a putut constata că sunt o prietenă de nădejde, căci tot ce aflam îi spuneam, prevenindu-l ca să se ferească de dușmani. De la mine el a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
secrete, apropierea ei (încă de la examenul de definitivat din 1970) de versurile și întreaga operă a lui Blaga. La sfârșitul celor două capitole cade greu o cortină peste o viață deosebită trăită în eleganță, demnitate, împărțită între speranță și teroare comunistă, dar încununată de căldura unei ,,amitié amoureuse’’. Era deci normal ca Anca Sîrghie să-i dea în capitolul trei (,,Un dialog imaginar’’) dreptul la replică și lui Lucian Blaga. Altfel, acest volum ar fi fost incomplet. Chiar dacă fiecare din cele
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
cercetători, avînd-o în prim-plan pe Aurelia Rusu; din 1977 s-a instituit colectivul de la Muzeul Literaturii Române care a editat volumele VII-XVI din seria Opere, muncă titanică ce a ținut în tensiune lumea culturală românească pînă la căderea regimului comunist. Odată încheiată această muncă, colectivul s-a dizolvat. Aceeași soartă a avut-o și colectivul de la Biblioteca Academiei, care, în paralel, a elaborat Bibliografia Mihai Eminescu. Și dați-mi voie să continui eu cu întrebările: dar cu publicistica, cum rămîne
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Vasile Vasile’’ (p. 12), căsătorit cu Leana, fată bună din popor care va ajunge să facă o carieră de cântăreață de muzică populară, ,,gurista’’ care nu behăie ,,ca alea de la operă’’, ci cântă pe la ,,ștabi’’, și până la activiști ai Partidului Comunist Român, superiori de genul Adjunctului Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își băteau
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își băteau joc de credulitatea unui tovarăș comunist de-al lor, francez, Robert Pigeon, jurnalist al ziarului l’Humanité, ce fusese profund afectat de moartea lui Stalin, ,,resimțind-o dureros asupra propriei sale persoane. Scrisese atunci că a asistat nu la funeraliile unui om, ci ale unei epoci
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
este numai istoria unei țări numită România, care a avut neșansa deciziei de la Yalta, ea este istoria unui comunism încrâncenat, care a încercat să impună cu forța ,,omul nou’’ care să pășească victorios cu ciubote de iuft înr-un viitor ,,luminos’’, comunist. ,,Omul care vine din Est este o amplă pagină de istorie care începe prin 1953, în plină epocă stalinistă, cu puțin înainte de Festivalul Tineretului, evoluează în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Republicii Populare Române, vorbește despre glorioasa epocă ceaușistă
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
dispară brusc în culise (vezi Magda, care se desparte de Rotaru și pleacă în Germania cu un regizor), sau fug pur și simplu din țară, își pierd urma în străinătate. Dar acest lucru nu este nefiresc pentru o fostă societate comunistă aflată sub dictatură, așa cum nici finalul rolului Magdei, de exemplu, nu este nici forțat și nici artificial sau stângaci. Personajele apar întotdeauna la momentul potrivit, bine conturate de la început, autorul neavând, din acest punct de vedere, nici un fel de ezitare
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
ci un simbol al unei epoci istorice din România și din afara ei. Din moartea emblematică a profesorului Tudor Alexa, chiar în noaptea de Înviere, autorul reușește să ridice la rang de simbol un infern trăit de mulți intelectuali, în închisorile comuniste. Personajele lui se plimbă de aici prin diverse țări (Israel, Cehoslovacia, Franța, Canada) pentru a reveni, cu nostalgia de rigoare, de unde au plecat, adică tot la punctul zero, iar din acest punct de vedere romanul are o adevărată valoare de
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
chiar, pentru generația mai in varsta, că tînăra generație să atragă atenția asupra acestui flagel de proporții faraonice cu care ne confrutam, ieșind în stradă. Suntem și noi de părere că imunitatea parlamentarilor trebuie eliminată. Imunitatea parlamentarilor este o practică comunistă, o moștenire a gandirii comuniste, introdusă în slăbuța Constituție din 1991 sub infleunta gandirii comuniste. E greu de aflat o democrație autentică unde parlamentarii nu pot fi dați în instanță numai după ce li se ridica imunitatea. Imunitatea creează clase diferite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
varsta, că tînăra generație să atragă atenția asupra acestui flagel de proporții faraonice cu care ne confrutam, ieșind în stradă. Suntem și noi de părere că imunitatea parlamentarilor trebuie eliminată. Imunitatea parlamentarilor este o practică comunistă, o moștenire a gandirii comuniste, introdusă în slăbuța Constituție din 1991 sub infleunta gandirii comuniste. E greu de aflat o democrație autentică unde parlamentarii nu pot fi dați în instanță numai după ce li se ridica imunitatea. Imunitatea creează clase diferite de persoane și protejaza pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
de proporții faraonice cu care ne confrutam, ieșind în stradă. Suntem și noi de părere că imunitatea parlamentarilor trebuie eliminată. Imunitatea parlamentarilor este o practică comunistă, o moștenire a gandirii comuniste, introdusă în slăbuța Constituție din 1991 sub infleunta gandirii comuniste. E greu de aflat o democrație autentică unde parlamentarii nu pot fi dați în instanță numai după ce li se ridica imunitatea. Imunitatea creează clase diferite de persoane și protejaza pe cei care corup. Politică României continuă să fie o victimă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
pentru a-și promova interesele. La acest capitol, stăm destul de prost, iar rezultatul este vizibil. Cauzele situației proaste a agriculturii românești, pentru a da un singur exemplu, sunt cu siguranță legate, cel puțin parțial, de faptul că după demolarea formelor comuniste de producție oamenii nu au fost capabili să se asocieze pentru a-și apăra și susține interesele. Acolo unde acest lucru s-a reușit, s-au văzut ulterior și rezultatele (îmi vine în minte cazul de la Curtici, Arad, unde se
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
mai mult decât o fac unii din interiorul actualelor granițe, pe care eu i-am numit într-un articol - ”stâlpi de lumină ai Basarabiei”. Împreună cu ei am promovat și apărat limba română, dar și istoria românilor, falsificată grosolan de regimul comunist. Acolo mi-am dat deama că, înafară de Bucovina și Maramureș, Basarabia este una din cele mai curate zone din punct de vedere al românismului, atunci când ne referim la România de la Nistru până la Tisa. Tot acolo scriam : Mă preumblu printre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
În timpul regimului comunist, scriitorul Ion Ochinciuc și-a completat CV-ul și cu o carte despre gruparea de rezistență anticomunista “Haiducii Muscelului”, condusă de Lt. colonelul câmpulungean Gheorghe Arsenescu. Probabil că-l rodea invidia, i-o luase înainte Petre Dumitriu, cu “Vânătoare de
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
de la Sighet hainele lui Traian, păstrate cu sfințenie. Hainele partizanului dâmbovițean, ajuns fugar urmărit la nivel național după arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna natală, constituie un exponat tulburător, ilustrând, tăcute, barbaria sistemului totalitar de tip comunist. Nu am reușit să ajung personal la Sighet, să vizitez Memorialul, așa cum au făcut-o până acum zeci de mii de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă cum a fost posibil ca generații întregi să se nască, să trăiască
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]