2,825 matches
-
ultima le anunță primilor, pe tonul cel mai natural, vizita apropiată a Christinei, momentan ocupată cu Egor. Acesta, în schimb, după plecarea vampirului, decide să-și salveze logodnica muribundă, pe Sanda. Sătenii, alertați de incendiu, se adună în grabă la conac (motivul este împrumutat, fără îndoială, din Frankenstein). Egor revine în casă, realizând că doamna Moscu, lovită de demență, se retrăsese în camera Christinei. Acolo, în fața portretului, pictorul știe ce are de făcut: "Egor apucase toporișca din mâna vecinului și se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
culoare a produselor alimentare de import, concetățenii s-au îndreptat tot mai des spre cele autohtone. Scoaterea terenurilor din circuitele agricole pentru construcții haotice în locuri din cele mai neașteptate, fără căi de acces și alte dotări, a generat anomalia "conacelor tradiționale". Parcelele consfințite în PUZ-uri pentru falnice construcții, mărginite de drumuri foarte înguste și cu perspective îndepărtate de amenajare, devin locuri neatrăgătoare de rezidență și viață socială plăcută. La acestea se adaugă întârzieri mari în modernizările căilor publice de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o parte, câteva zeci de mii de îmbuibați, mulți dintre ei rătăciți și în "clasa politică", iar restul, de ordinul milioanelor, își câștigă cu greu traiul zilnic. Sunt și mulți care și-au adunat curajul de a ridica un mic conac cu fosă, sfidând așa modesta locuință rurală sau urbană în care s-au născut și au crescut. Privim realitățile noastre culturale și economico-sociale și ne întrebăm: consecințele pentru viețile oamenilor, odată cu restrângerea brutală a activităților, nu ar deveni autodistructive pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1949, în luna martie, odată cu declanșarea colectivizării agriculturii, comuniștii au lichidat fără nicio compensație și ultimele proprietăți de 50 de ha. ce fuseseră lăsate în folosință foștilor boieri. Pe aceste terenuri au apărut primele gospodării agricole de stat, iar în conacele și atenansele confiscate s a instalat o ciurdă de „ingineri”, ce, în afară de patru clase primare, mai absolviseră și câte o școală agronomică încropită ad-hoc de către partidul-stat. Completarea studiilor până la 7 clase a acestor indivizi, urma să vină mai târziu. Pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
punct de vedere profesional sau politic”. Cine erau acești „politici”? În primul rând, cei care ocupaseră anumite funcții (nu neapărat politice!) în timpul fostului regim dar și foștii moșieri cărora li se confiscase absolut toată averea prin „naționalizarea” pământurilor și a conacelor și transformarea acestora în tarlale și sedii ale GAS-urilor, după modelul Sovhozurilor sovietice. țească pe ici, pe acolo dar, în majoritatea cazurilor, țăranii refuzau cu îndârjire înscrierea în aceste forme de „prostire la grămadă” uneori opunându-se chiar cei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dintre ei au rămas cu amintirea originii lor boierești. De altfel, primarul Alecu Frimu era proprietar, iar casa fratelui său, Costache, tatăl lui I. C. Frimu, care o mai vedem la Bârzești, este foarte mare pentru acea vreme, aproape cât un conac boieresc oarecare de la țară, ceea ce denotă starea socială bună a familiei. b. I.C. Frimu: un copil problemă? După cum s-a văzut, părinții săi nu au fost oameni săraci ci, dimpotrivă, aveau o importantă stăpânire funciară, iar tatăl său avea chiar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cultiva decât maximum 1 ha. de grâu și anume: „...28 ha. sunt cu pășune; Scriitorul în anul 1938 onace cu acarete. Această moșie un număr de 10 romane, printre care: „Promoția 1907”, „Răzvrătitul Toderiță”, „Pui de cuc”, ha. sunt ale conacului; 5 ha. cu pădure tânără pe malul Bârladului; 5 ha. - fânaț, râpi pe malul Bârladului, grădinărie, împrejmuiri; 8 ha. arabil, pe dealul conacului lângă gară”. În final conchide că puținul teren arabil pe care îl are, se pretează doar la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un număr de 10 romane, printre care: „Promoția 1907”, „Răzvrătitul Toderiță”, „Pui de cuc”, ha. sunt ale conacului; 5 ha. cu pădure tânără pe malul Bârladului; 5 ha. - fânaț, râpi pe malul Bârladului, grădinărie, împrejmuiri; 8 ha. arabil, pe dealul conacului lângă gară”. În final conchide că puținul teren arabil pe care îl are, se pretează doar la asigurarea „...hranei proprii și a servitorilor”, precum și la obținerea unor slabe recolte de cereale necesare „creșterii porcilor, a unei vaci cu lapte și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
survenit aceasta, punând cu seninătate semnul „?”. Dar, asupra acestui subiect ne vom referi ceva mai la vale, deoarece (după cum vom vedea) au făcut și alții gafe vizavi de această problemă. b. Activitatea literară și publicistică Împreună cu soția sa Elena, la conacul de la Buhăiești Vaslui a scris și publicat între 1905 -19 „Ileana Lupului”, „Ruginoasa”, „Fermecătorul Hrisoverghi” etc. În 1905 a scos la editura H. Goidner din Iași un volum de versuri intitulat „Pagini Intime” iar în 1914 jurnalul de front purtând
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din pură convingere. Oricum după cum se va vedea, nici aceste afirmații nu l-au putut salva din ghearele criminale ale Securității. Punctul 3 al interviului intitulat „Laboratorul scriitorului”, ne dezvăluie, printre altele, faptul că în anul 1945 nu mai avea conacul de la Buhăiești, acesta fiind distrus „de tăvălugul războiului”, de fapt, de puternicul bombardament de aviație sovietic din 20 august 1944 (pe care nu l-a evocat în interviu, din cauza cenzurii, cel mai sigur), care a vizat, în special, căile de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de destin care ne leagă înainte de a întrevedea o comunitate de țeluri. * De cînd există Europa, a devenit dificil să percepi Europa. Fără îndoială, privit din Statele Unite, micul continent apare ca un soi de mare Disneyland înțesat de biserici, palate, conace, acropole, sate îmbătrînite, restaurante cu specific, berete basce, pălării tiroleze, olandeze cu saboți, sirtaki, valsuri vieneze. Astfel, în filmul Fantôme à vendre (1935) al lui René Clair, un american înstărit pune să i se clădească un castel scoțian înconjurat, în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod constant, de-a lungul secolelor XV-XVIII, un număr extrem de redus de locuitori, fie, cel mai probabil, o bună parte din populația orașului a preferat să fie îngropată în altă parte - în satul natal, în apropierea casei sau a conacului de pe moșia proprie sau, după cum ne indică unele surse literare, chiar în alte localități. În perioada modernă, ca efect al creșterii demografice, dar și al stabilității populației, numărul cimitirelor din localitate a devenit tot mai mare. Astfel, până spre sfârșitul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
redusă, limitată la cercul restrâns al prietenilor foarte apropiați. Cel mai bun exemplu ne este oferit de nunta dintre Georgeta Jurgea-Negrilești (27 ani) și avocatul Mircea Cancicov (42 ani), care a avut loc în ziua de 25 iulie 1926 la conacul familiei Jurgea din Poeni (comuna Parincea, județul Bacău). La eveniment, mireasa și nuntașele au fost îmbrăcate în costume naționale, mirele în frac, iar numărul participanților a fost mai mic de 15, incluzând aici și pe fotograf. În perioada modernă și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alta, numită Sala "Mihail Kogălniceanu"; ne întâmpină aici o nouă schimbare de stil. Mobilierul original "M. Kogălniceanu", de secol XIX, tapițat cu catifea roșie și ornamentat cu motive florale și antropomorfe, încă mai poftește musafirii în atmosfera de altădată a conacelor boierești. Măsuța pentru cafea și ciubuc (din lemn sculptat, acoperit cu tăblie de metal) creează, împreună cu ibrice de aramă și pernuțe ,,aruncate" pe jos, un colț oriental. Deosebit de interesant este un "secretaire" original de secol XIX, din familia Negri, executat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Peste câtva timp îi spune soției: Dragă Marico, uite ce te rog... Îi port de grijă unei bătrâne, care a slujit cu credință zeci de ani la părinții mei. Aș vrea să-i găsim un loc în căsoaiele noastre de pe lângă conac și să i se facă un modest tain zilnic. Ce zici? De acord, Mateiu. La moartea bătrânei, care n-a întârziat prea mult, Marica a aflat de adevărata identitate a nefericitei. Atunci ea s-a adresat lui Mateiu cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mult, Marica a aflat de adevărata identitate a nefericitei. Atunci ea s-a adresat lui Mateiu cu aceste cuvinte: Bine, Mateiu, se poate să nu-mi spui că era mama ta? Aș fi poftit-o să stea cu noi în conac, aș fi cinstit-o cum se cuvenea. Aristocrația, în concluzie, e de ordin etic, iar nu de naștere și nicidecum de ficțiune." LA PORȚILE ORIENTULUI: TRIVILITATE, SNOBISM, NOBLEȚE Pentru a fixa cît mai riguros aria semantică de referință, selectez din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Doamna Elena Cuza rn destin pentru România Muzeul rnirii din Iași (str. Lăpușneanu, nr. 14), Palatul „Cuza Vodă” din Ruginoasa, Muzeul Național Cotroceni (Bl. Geniului, nr. 1) din București, Casa „Elena Cuza” (str. ștefan cel Mare, nr. 55) din Piatra-Neamț, Conacul Rosetti-Solescu din Solești sau Casa „Cuza Vodă” (str. Al. I. Cuza, nr. 80) din Galați, păstrează vie și nealterate, prin toate documentele și exponatele existente, amintirea luminoasă a unei mari Doamne, ELENA CrZA, născută Rosetti (17 iunie 1825-02.04.1909
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sat. „Acolo era Podul Ghioca, boierul era mai tot timpul pe la Paris iar de moșie se ocupau niște administratori. Era și o punte făcută de Focșăneanu, de Agripina Focșăneanu. Dl Bufnilă ar fi vândut tot podul. Nu știu unde să fi fost conacul boierului Ghioca, dar știu că a fost unul Ghiorghi sau Giorgi, un răzeș de la care se trage numele satului, Giurgioana. Dorineștii i-au făcut unul Dorneanu care era slugă pe moșie. De Mărtineștii nu știu; au vrut să schimbe numele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu știe, toți știm. Și-a făcut un conac pe aci în sudul Dunării, la Arbănași. Cere voie de la pașa din Cerneți, trece Dunărea în fiecare primăvară și stă acolo câte o săptămână sau chiar mai mult. Atunci îi trimit solie popi și călugări românii și aromânii din toată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
toate și, dacă va cădea capul domnului, vor cădea și capetele lor, al lui neica Dinu, al lui și chiar al cuscrului Diicu Rudeanu. Mihai se înfioră ca scuturat de friguri și băgă de seamă că rădvanul se oprise în fața conacului domnesc. Ajunseseră. Era 28 mai 1703, seara; plecaseră din București după liturghie în ziua de 3 mai; un drum pe care spătarul îl străbătea în cel mult șase zile durase douăzeci și cinci de zile. Soarele scăpăta spre asfințit. Domnul, coborând din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drum pe care spătarul îl străbătea în cel mult șase zile durase douăzeci și cinci de zile. Soarele scăpăta spre asfințit. Domnul, coborând din rădvan, îi șopti lui Ștefan că vrea să fie examinat în următoarele clipe de doctorul Pylarino. Intră în conac, urmat de principalii boieri și se retrase singur cu doctorul în odaia care fusese destinată pentru a-i servi drept dormitor. Gărzile formate din ienicerii lui Kuciuk Selin își ocupară locurile în curte. În fața ușii dormitorului, se instalară doi dorobanți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-i aducă apă multă lui vodă, ca să se spele, pentru că are dureri mari și nu poate primi pe nimeni. Apoi se îndepărtă, șușotind ceva beizadelei Ștefan. A doua zi, prințul se trezi foarte devreme. Auzea din holul mare al conacului sforăiturile dorobanților care făcuseră de pază. Încetineala cu care fusese parcurs drumul îi obosise pe toți, iar întâmplarea cu căderea de pe cal a lui Panait Cioranu le pusese capac la toate. Ștefan se ridică din pat și se uită pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Toma Cantacuzino în dreapta lui și Mihai Cantacuzino în stânga, toți călări, au ieșit în întâmpinarea oaspeților. Saluturi protocolare în limba turcă au fost rostite de am-bele părți și atmosfera glacială impusă de exaporit nu s-a împrăștiat până la intrarea în bătătura conacului unde mai mulți comișei au prezentat înaltului demnitar darurile voievodului muntean: un ar-măsar negru pur sânge, strălucind de sănătate și de bogăția harna șamentului cu care era împodobit. Urcând treptele casei, i s-a pus pe umeri o blană de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i s-a pus pe umeri o blană de samur iar, imediat cum a trecut pragul, i s-a înmânat o casetă cu o mie de zloți de aur și bijuterii de argint. Au fost primiți în sala mare a conacului, unde era adunat un fel de divan din marii boieri veniți în suita domnească. Discuțiile erau purtate în limba turcă, având un caracter intim pentru că vorbeau cei trei - exaporitul, domnitorul și marele spătar - fără adresări protocolare pompoase și fără lungile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
periculoasă, iar pericolul planează doar asupra lui. Se pare că fiul lui nu a fost prea destoinic la carte și nici sfori nu este în stare să tragă, așa că asupra feciorului nu va cădea niciodată vreo bănuială”. Spre seară, la conacul de la Arnăutchioi au sosit negustori turci, greci și francezi. Printre ei erau abil amestecați oamenii lui Ferriol. Pentru început au fost primiți de Pană Negoescu, fratele doamnei, și de prințul Ștefan. După un timp a intrat și voievodul, urmat de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]