7,702 matches
-
sub presiunea mediului și reprezintă prejudiciul potențial la care sunt supuse patrimoniul, interesele și activitatea agentului economic” . Noțiunea de risc este strâns legată de aceea a rentabilității și flexibilității și reprezintă „incapacitatea întreprinderii de a se adapta mediului de piață concurențial” . În general, riscul se referă la evenimentele viitoare din activitatea întreprinderii care por provoca pierderi și poate fi înlăturat când se depistează factorii generatori de asemenea evenimente. Reducerea riscului conduce la creșterea rentabilității activității și asigurarea echilibrului economico financiar al
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
în care personalul de specialitate este bine pregătit, specializat la cursuri de implementare a standardelor internaționale de contabilitate. Cu toate acestea pot apărea unele greșeli în sistemul contabil. Formularul 3 Evaluarea generală a riscului de afaceri Luând în considerare mediul concurențial și riscurile de ramură și de conjunctură, putem concluziona, că avem un risc de afaceri mediu, în condițiile în care compania este solvabilă, principiul continuității activității nefiind afectat, față de alte întreprinderi concurente, care se găsesc în situații dificile de lichiditate
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Contextul socio-economic (ritmul accelerat al schimbărilor, creșterea cerințelor de forță de muncă din zona serviciilor, sistemul concurențial de ocupare a locurilor de muncă), nevoia de sistematizare/ operaționalizare/ optimizare a informației, în condițiile sporirii permanente a volumului său, impun schimbări majore la nivelul ofertelor de pregătire profesională, implicit la nivelul formării cadrelor didactice. Formarea profesorilor solicită adaptarea la
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
1997 - de factorii politici. Guvernul și Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului au optat în continuare pentru menținerea fragmentării sistemului de protecție și asistență socială a copilului și familiei, prin multiplicarea organismelor, agențiilor și instituțiilor pentru copii, multe dintre acestea acționând concurențial, dirijate de interese parohiale înguste, amânând procesul de reformă pentru protecția copilului cu cel puțin patru ani. Accentul în protecția copilului a fost pus cu precădere pe recuperare și pe găsirea unor soluții de urgență pentru copiii din instituții, fără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țări nu sunt atrase în spirala dezvoltării, fiind doar spectatorii unor împliniri economice, sociale și culturale naționale, respectiv internaționale. În timp, distanța dintre spectatorii și beneficiarii dezvoltării a crescut până la a deveni de nedepășit prin forțe proprii într-un mediu concurențial. Dacă în spațiul național se vorbește despre excluziunea unor grupuri de indivizi din diferite domenii ale vieții sociale, dar mai ales de pe piața muncii, în context internațional există clasificări care grupează țările în funcție de diferiți indicatori ai bunăstării. În prezent, distanța
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oricum, nu pe termen scurt. Opțiunea liberală asupra dezvoltării nu numai că nu este o condiție sine-qua-non pentru creșterea nivelului de trai, ci poate avea ca efect căderea în sărăcie a unui segment de indivizi/țări care, într-un mediu concurențial, nu-și pot depăși situația de dependență prin forțe proprii. Perpetuarea și adâncirea distanței dintre perdanți și nonperdanți până la a nu se mai recunoaște unii pe alții ca aparținând aceleiași comunități constituie următorul punct al unei astfel de traiectorii și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segregate sunt costurile sociale. Costul social cel mai vizibil al ignorării segregării romilor în educație este crearea unui segment roma puternic dependent de beneficiile sociale acordate de stat și incapabil să intre în competiție pe o piață a muncii din ce în ce mai concurențială. Susținerea unui segment roma din ce în ce mai mare prin beneficii sociale acordate de stat, dincolo de banii publici cheltuiți, contribuie la întărirea imaginii negative pe care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conduitelor umane, manifestat prin următoarele: centralizare, impenetrabilitate și rigiditatea regulilor impuse de puterea politică, absența responsabilității, dependența de servicii, lipsa de contacte emoționale directe etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
posibilă, însă în noul context academic se dovedește tot mai limitată, întrucât competiția intra și interinstituțională este din ce în ce mai intensă și mai solicitantă, iar stimulentele financiare alocate instituțional tind să fie diferențiate. Instruirea și cercetarea se află astfel într-o relație concurențială. Dacă într-o universitate numărul și diversitatea studenților cresc, atunci timpul dedicat de personalul academic instruirii studenților crește inevitabil odată cu scăderea timpului investit în cercetare. Atunci când output-ul cercetării instituționale scade, prestigiul universității are de suferit, întrucât, prin însăși natura
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
produs (piață uniprodus, atunci când concentrarea este maximă, ceea ce înseamnă că diversitatea este minimă, adică zero) dominanța de piață este maximă. Semnificațiile conexiunilor legate de studiul structurii unei piețe de bunuri sau de servicii sunt foarte importante în practica analizei sistemului concurențial de funcționare a pieței. 5.10. Indicele mexican de dominanță de piață Precizare. Considerând indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann (5.21), câțiva economiști mexicani au introdus alt indice de dominanță utilizat adeseori în studiul pieței de Comisia Mexicană a Concurenței, motiv
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de aprofundare a studiilor, acestea pun la dispoziția studenților posibilități de alegere a unor „drumuri” proprii de aprofundare a studiilor și de formare a calităților de cercetător științific. Totodată, paleta ofertelor facultății contribuie la individualizarea și personalizarea sa în peisajul concurențial universitar. 5. Principiul coerenței planului Planul de învățământ trebuie să fie coerent atât pe verticală, cât și pe orizontală. Coerența verticală se referă la corelația întregului curriculum - de la misiune și obiective până la conținuturile sale și modalitățile de formare și standardele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
denunțate ca fiind legi prin care nomenklatura intra În mod legal În posesia bunurilor publice. și aici, lucrurile au fost În realitate mai complexe, deoarece aceste legi, În spiritul legislatorului, erau menite, la acea vreme, să dinamizeze economia, creând sectoare concurențiale. Datorită faptului că aceste legi autorizau cumulul (cineva putea să conducă În același timp o Întreprindere de Stat și o Întreprindere privată, prima făcând comenzi către cea de-a doua), s-a putut opera o anumită acumulare de capital Între
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de informații este intens și dezvoltarea infrastructurii informaționale globale este primordială. În primul rând, informația este o resursă economică pe care întreprinderile trebuie să o dețină și să o utilizeze pentru a ocupa o poziție cât mai bună în mediul concurențial actual. În al doilea rând, informația este utilizată de oameni din întreaga lume în activitatea lor de consumatori informaționali. Cercetătorii japonezi consideră că în societatea informațională sunt îndeplinite următoarele condiții<footnote J.J. Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
întreprinderea modernă la fel de însemnate ca producția și vânzarea. Stăpânirea informațiilor necesare și utile deciziei înseamnă, de fapt, selectarea și utilizarea datelor obținute din gestiunea internă și în al doilea rând, capacitatea de a le compara cu cele provenite din mediul concurențial, pentru a evidenția ceea ce are un caracter de durată și strategic, de ceea ce este neesențial. Gestionarea acestei resurse, numită informație, reprezintă o preocupare primordială în întreprinderile moderne. Astfel, au apărut în structura organizatorică a întreprinderii compartimentele specializate de culegere, prelucrare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de prelucrare a informațiilor, fenomen cauzat de industrializarea societății. Astăzi, puține aspecte ale vieții cotidiene au rămas în afara sferei de influență a tehnologiei informaționale, iar pentru organizații, ele reprezintă cu adevărat o miză strategică din care pot decurge numeroase avantaje concurențiale. Cadrul general de analiză a impactului tehnologiilor informaționale asupra organizației economice este prezentat în figura 1.6. Unii specialiști atribuie un rol primordial tehnologiei informaționale în schimbarea organizațională, neglijând aportul altor factori de mediu, adică factorii sociali, politici, economici. Într-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bani. Utilizatorii au acces nu numai la propriile echipamente, aplicații și date, ci și ale grupului de lucru, compartimentului funcțional sau ale întregii întreprinderi în care-și desfășoară activitatea. Diverse aspecte ale sistemelor informaționale Supraviețuirea societăților comerciale într-un mediu concurențial atât de puternic (la care trebuie să se adapteze continuu) este condiționată și de obținerea de informații vitale cu privire la piață (dinamică, dimensiuni, structură), la competiție, surse de aprovizionare, piețe de desfacere, public țintă. Acest lucru este posibil doar prin intermediul unui
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sistemul de conducere (decizional); sistemul condus (operațional); sistemul informațional. Sistemul informațional deține un rol esențial în funcționarea unui organism economic, constituind elementul de legătură între sistemul de conducere și sistemul condus<footnote C. Popescu-Bogdănești, Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial, Editura Tribuna Economică, București, 1999. footnote>. Schematic, legăturile și funcțiile acestor sisteme sunt prezentate în figura. Modelul sistemic al întreprinderii Sistemul operațional reprezintă sediul activității productive a întreprinderii. Această activitate constă în transformarea resurselor sau fluxurilor primare, fluxuri care pot
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
decizionale a întreprinderii. Activitatea decizională este, de fapt, asigurată de către toți „actorii” din întreprindere, la diferite nivele, de la cei ce-și desfășoară activitatea în sistemul operațional, până la conducerea de vârf. Prin activitatea decizională, întreprinderea este reglată, condusă și adaptată mediului concurențial. Acest sistem primește informații despre sistemul operațional și acționează prin decizii asupra acestuia. Sistemul informațional este cel care asigură funcționarea sistemului de conducere, prin realizarea cuplajului sistem de conducere-sistem operațional. El cuprinde ansamblul informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, precum și totalitatea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
suplimentare de instruire și educare. În relațiile financiar-bancare, informațiile vor întări încrederea în siguranța operațiunilor și evitarea fraudelor sau incorectitudinilor. Simbolurile constând din mărci, sigle, denumiri, adică forme perceptibile ce însoțesc serviciile pe piață, au rolul de a mări capacitatea concurențială. Simbolurile de multe ori au la bază tradiția și trecutul istoric despre efectele, binefacerile și eficiența serviciilor. Simbolurile se concreti zează în semne grafice sau nume și denumiri care trezesc sentimente și atitudini rezultate din notorietate sau modă, dar și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fi: locurile neocupate într-un mijloc de transport sau orele neacoperite cu pacienți la un cabinet medical. Tendința de a produce satisfacție maximă consumatorilor în urma achizițiilor făcute este recunoscută de mult ca unul din cele mai potrivite mijloace în lupta concurențială și care constă în nivelul calității ridicat la cote supreme, la nivelul de excelență. Conținutul calității serviciilor și relația cu măsura satisfacției în consum sunt probleme a căror rezolvare este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Diversitatea motivațiilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și performant; se poate garanta protecția și securitatea informației. Perspective ale evoluției domeniului IT în România În ultimii ani, în România tehnologiile comunicațiilor (TC), recunoscute ca strategice în 1990, s-au dezvoltat relativ rapid, pe o piață în mare parte concurențială, care a demonstrat avantajele acțiunii capitalului privat în aceste condiții, dar și dezavantajele menținerii monopolului. Dezvoltarea pieței TI depinde într-o măsură mai însemnată de starea economiei și de posibilitățile statului de achiziții publice în acest domeniu. Se poate aprecia
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
limitarea resurselor ce pot fi alocate. Problema sistemului economico-social românesc se poate formula și ca un rezultat al creșterii entropiei generate de: fluctuația legislativă, imperfecțiunile sistemului judiciar, incoerența unor acțiuni ale instituțiilor guvernamentale centrale și locale, economia de piață incomplet concurențială, economia subterană, corupția etc. Scăderea entropiei necesită în primul rând o schimbare de mentalitate, în toate segmentele vieții socio-economice și la toate nivelurile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu, M. Bardac, Introducere în sisteme de operare, Editura Printech, 2007
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
grupuri și ateliere de lucru; rețele intranet; camere electronice de deliberare cu facilități de asistare a grupurilor; sisteme inteligente de gestiune a cunoașterii și competențelor; acces extins la baze de date și de cunoștințe proprii sau externe; veghe tehnologică și concurențială, reperarea celor mai bune practici în interiorul și în afara organizației; cartografierea cunoașterii organizaționale; stimularea creării de echipe tematice pe principiul centrelor de competență; apelul la experți și consultanți externi; cutii poștale virtuale pentru propuneri și idei noi; centre-suport de expertiză și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
provocările noii piețe editoriale și culturale în general. Intenția noastră a fost aceea de a lansa proiecte care să promoveze imaginea scriitorului în România de astăzi: festivaluri, premii, dezbateri publice și așa mai departe. Am considerat că într-un mediu concurențial trebuie să fii dinamic, inventiv, pragmatic.” Asociația acordă din 1996 premii anuale - cu intenția sesizabilă de a compensa eventualele injustiții ale nominalizărilor la distincțiile Uniunii Scriitorilor -, premii grupate în trei categorii și care își propun să acopere cele două nivele
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
p. 43), ancheta implică mai multe faze: concepție, studiu de fezabilitate, decizie (da sau nu), plan de bază, cercetare, evaluare, decizie (da sau nu) - interviu-cheie, evaluare finală, decizie finală (da sau nu), conceperea și elaborarea textului. Aflată într-un mediu concurențial acerb, presa americană pune un accent sporit pe protecție. În principal, se urmăresc două aspecte: protecția în interiorul ziarului, pentru a evita eventuale scurgeri de informații și protecția în fața unui posibil cotraatac din partea „țintei”. Școala franceză nu ignoră aceste precauții, dar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]