11,789 matches
-
Articolul 1 Se grațiază de pedeapsă aplicată condamnată Bulancea Râdă. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată condamnaților: - Duduianu Mariana - Lavric Gavril. Articolul 3 Se grațiază cu 1/2 pedeapsă aplicată condamnaților: - Boț Elenă - Boldar Viorica - Constantinescu Gheorghe. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art.
DECRET nr. 67 din 12 mai 1993 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123617_a_124946]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Benta Paraschiva - Candrea Constantin - Iacobescu Victor - Rus Ioan - Sanaploianu Ionel - Ștefan Vergilica - Zegheanu Maria (fosta Vladoiu Maria). Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Daescu Gheorghe - Hangu Horia - Raducan Marcov-Ioan - Zavati Aurica. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL
DECRET nr. 106 din 8 aprilie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123798_a_125127]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Benta Paraschiva - Candrea Constantin - Iacobescu Victor - Rus Ioan - Sanaploianu Ionel - Ștefan Vergilica - Zegheanu Maria (fosta Vladoiu Maria). Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Daescu Gheorghe - Hangu Horia - Raducan Marcov-Ioan - Zavati Aurica. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. p. PRIM-MINISTRU, VICTOR BABIUC ------
DECRET nr. 106 din 8 aprilie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123798_a_125127]
-
Articolul UNIC Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Potec Nicolae - Purcaru Nicolae - Stanica Florian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. p. PRIM-MINISTRU, VICTOR BABIUC ------
DECRET nr. 107 din 8 aprilie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123799_a_125128]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Adam Iorgu - Carauleanu Dumitru - Opran Ioana - Popa Marin - Preda Ștefan - Vlăsceanu Niculina. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorului condamnat: - Elinoiu Gheorghe. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam
DECRET nr. 387 din 10 noiembrie 1998 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122181_a_123510]
-
cu practicile post-revoluționar leniniste în aceste domenii, dar Stalin nu începuse să fie transformat în țapul ispășitor al tuturor neajunsurilor regimului; de abia după Congresul XX al PCUS și "discursul secret" al lui Hrușciov în care erau dezvăluite și vehement condamnate o parte din crimele și abuzurile fostului dictator se va întâmpla acest lucru. De asemenea, până în 1955, oprobiul pentru teroarea stalinistă îi va reveni în integralitate lui Lavrenti Beria, conducătorul serviciului de securitate al Uniunii Sovietice (NKVD). Arestat la scurt
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
produs reacții variate, dintre care cea mai puternică a fost "dezorientarea", trecând apoi prin "disciplina conformistă" în vederea escamotării zelului stalinist de care foarte mulți activiști de partid se făcuseră vinovați în trecut și, în sfârșit, "voința unei mici minorități, repede condamnată, de a se merge mai departe în denunțarea stalinismului" (Werth: 2004, 24). Majoritatea reacțiilor, provenind de la activiștii de partid de rang minor și de la țărănime, au fost însă, paradoxal, favorabile fostului despot. Decadele de propagandă intensă își spuneau cuvântul, iar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
anticomunismul ca șnurul în fund. Dacă se face atâta tevatură, nu este normal să separăm grâul de neghină, nu e normal să știm pe cei care au fugit în munți deoarece, în orice regim politic, ar fi fost judecați și condamnați? Să-i știm pe cei care, ajunși pe frontul rusesc, s-au dedat la fărădelegi: furt, hoție, omoruri, violuri, și care, în avântul lor, nu șiau dat seama că sunt însemnați de partizani. Să-i știm pe cei care sau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sărbătoare”. Statele, oamenii de stat, îndeosebi dictatorii, își ascund, mai bine zis, își justifică crimele și asasinatele prin formula „rațiuni de stat” și, cu siguranță, Saddam și-a adormit conștiința cu această formulă magică, iar cei care l-au judecat, condamnat și executat au invocat aceeași rațiune de stat. Nu se poate spune același lucru despre asasinarea lui Ceaușescu, în care frica pătrunsă până și în oasele cioclilor, a jucat rolul principal. Ca să se pună la adăpost, cei implicați în asasinarea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noastre. Ar fi trebuit deci să ne vindem aurul, petrolul, sursele de energie, pământul și multe altele. Ce-i mai strategic decât pâinea cea de toate zilele? Importând 80% din cele necesare traiului (săraca țară eminamente agrară!), ești dependent și condamnat, într-un caz de cataclism, să faci foame și să mori din nepăsare și prostie. Oare n-ar fi bine să-i chemăm în judecată pe cei care ne-au lăsat fără resursele strategice? Imaginați-vă un tribunal care-i
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anii 1950, i-a prins pe toți infractorii din mai multe comune, după cum primise ordin, 47 la număr, i-a legat cu o funie, și, în șir indian, i-a dus peste 30 km, până la Bacău, ca să fie judecați și condamnați. Am avut surpriza să aflu după 1989, că unii dintre manglitorii prinși de Ostap, au jurat pe Cartea Sfântă că ei au făcut închisoare „politică” și că au dreptul la despăgubiri de la stat, pentru suferințele îndurate. Acuma, că veni vorba
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Gabriel, avocat, Ciupală Ion, funcționar la CF Ploiești-Văleni, și subsemnatul. Aici am găsit 70-80 de legionari judecați de instanțele militare din București, mulți din Corpul Gardienilor Publici din București, condamnați la muncă silnică pe viață. În fiecare zi soseau legionari condamnați din toate colțurile țării. Deținuții de drept comun au fost mutați din Celular în Zarca veche (din limba maghiară, adică pușcărie, n. a.), la fel și cei din camerele din temnița veche (așa zisele Secția I și II cu camere mari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cele săvârșite de infractori de drept comun. Am format zece echipe de cercetare, aproape toți fiind juriști. Eu am făcut parte dintr-o astfel de echipă împreună cu Gabriel Popescu, avocat din Ploiești. Aceste echipe au triat absolut pe toți deținuții, condamnați legionari, chiar dacă erau oameni bine cunoscuți. În felul acesta am putut căpăta încrederea necesară pentru a afla adevărul. S a constatat astfel, pe baza declarațiilor personale, că un grup condus de un anume Paralescu (a nu se confunda cu seminaristul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nu o dată am văzut cu ochii noștri minunea izbăvirii și a noastre și a lor. Expediat la Târgșor Se apropia sfârșitul lunii Mai. Un ordin de la București către fiecare penitenciar și depozit de condamnați suna cam așa: toți elevii minori condamnați vor fi trimiși la Târgșor; studenții, la Pitești; foștii demnitari, la Sighet; legionarii, la Aiud. Coloniile de muncă forțată vor înghiți de-a valma criminali de război și frontieriști, țărani și muncitori, chiaburi și burghezi etc. Eram elev la data
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înainte de plecarea din Aiud tuturor celor ce au vrut să o primească și să o folosească în momentul limită al vieții. Aproape toți arestații aduși de la Ploiești au plecat în grupuri până la sfârșitul lui Septembrie pentru a fi cercetați și condamnați. Mulți nu s-au întors niciodată la căminele lor. „S-au ascuns în Lumina Celui Nepătruns!” Sosirea masivă a elevilor la Târgșor Din toamnă, aproape zilnic până în primăvară, soseau grupuri de elevi între 12 și 18 ani, din toate părțile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
elogioase pentru Stalin. Ciracii aplaudau sau huiduiau, cum indica fraza vorbitorului, însă de multe ori se aplauda și se huiduia pe dos, provocându-se ilaritate în sală. Singurele evenimente din primăvara lui ‘49 erau sosirea câte unui lot de elevi condamnați și agitațiile sterile ale grupului Ibănescu, 10-15 elevi fricoși și prostiți de promisiuni. Pentru timorarea elevilor s-a confecționat o izolare, unde era băgat cel indicat de ciripitori ca indezirabil. Directorul avea o atitudine din ce în ce mai rezervată față de reeducare. Se angajase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
după numele de schimnic al Rarăului, fost magistrat, ziarist și poet, cu pseudonimul Sandu Tudor. După o viață plină de experiențe, ca a Fericitului Augustin, văzându-și goliciunea lumeștilor apucături, s-a călugărit. Fusese arestat cu organizația Rugul aprins și condamnat. La Jilava ne-am cunoscut întâmplător. Iar întâmplarea a fost rânduită de Dumnezeu. Primăvara se începuse la Jilava un antrenament al deținuților, cu scopul de a-i face capabili să intre în muncă, la Canal, fără perioadă de adaptare. Aproape
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spirituale ale neamului nostru și să insultăm pe cei ce au murit pentru ele. Cât timp am fost liberi, am fost urmăriți și prigoniți, iar în cele din urmă arestați și mulți dintre noi uciși pentru politica anticomunistă. Acum, deși condamnați, ni se cere și chiar ni se impune să facem politică. Dar comunistă. Cine vrea să mai stea aici, e liber. Eu cer să fiu dus înapoi, la celulă. Și mi-am făcut loc să ies. Aproape toată sala s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului sau orice nou "curent nesănătos" (venind din afara sau din interiorul României) care ar fi putut interveni în procesul instructiv-educativ al naționalismului cultural și în formarea omului sămănătorist trebuia criticat, condamnat și pe cît posibil eliminat din literatura română. Acestora nu li se acorda acces liber la sufletul românesc în măsura în care acest lucru depindea de Iorga. Critica literară era cea mai puțin constructivă dintre multiplele lui activități. E. Lovinescu (care nu se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Da, liceul la Sibiu, în 1949. Atunci, cu mai mulți colegi, am avut discuții cu caracter politic. O să revin eu de ce și cum. Am fost arestați la scurt timp după ce am avut câteva întruniri de discuție, ca să zic așa și condamnați. Asta a fost prima arestare... Da. Și am fost condamnat la 3 ani, de Tribunalul Militar din Sibiu și pe urmă încă la un an, administrativ. Am primit, deci 4 ani. Practic în ce constau discuțiile acelea cu colegii? Ce
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
AIO-IICCR, având cota 189. Spuneți-mi pentru început, cum ați ajuns dumneavoastră în opoziție cu regimul comunist. Era pe atunci un grup de fugari, al maiorului Duma El venea din Banat... Da’ eu am fost prima dată cu alt complot condamnat. Haideți să o luăm pe rând. Cum ați fost prima dată condamnat? Prima dată am fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu. Eram cu băiatul unuia, Flavius Meteșan, care era șeful grupului, o fost brigadier aici. O’ mai fost cu noi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în opoziție cu regimul comunist. Era pe atunci un grup de fugari, al maiorului Duma El venea din Banat... Da’ eu am fost prima dată cu alt complot condamnat. Haideți să o luăm pe rând. Cum ați fost prima dată condamnat? Prima dată am fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu. Eram cu băiatul unuia, Flavius Meteșan, care era șeful grupului, o fost brigadier aici. O’ mai fost cu noi Neanu Aurel și Gheara Trandafir, care o’murit. Am rămas singur, nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost timp de doi ani. Spre sfârșit, s-a făcut un fel de amnistie pentru cele cu pedeapsă până la cinci ani... Atunci o’ plecat multe care erau cu trecerea frontierei, că alea primeau trei ani, patru ani... Erau acolo persoane condamnate numai pentru cine știe ce vorbe... că au zis ceva de comunism... Deci alea erau pedepse mai mici, și au fost amnistiate. Și studentele acele’, fetele alea din București, cu care tare bine m-am înțeles, au avut trei ani de zile
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
caraliu’ în spate... Și am zis: Băi, sunt plutonierii ăștia din Jilava atât de avizi de sânge, încât cre’ că nu se simt bine într-o zi dacă nu văd sânge, dacă nu bat. Urâtă soartă au. ăștia-s mai condamnați decât noi. Am văzut că ăia au amuțit... nu mai zicea nimeni nimic, că era caraliu’ în spate. Și-a zis ăsta: Cine ești tu, mă? M-a înjurat. Deseara în poartă! „Poartă” însemna să stai la oase rupte. Se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
regim din toată țara: a fost cu reeducarea, cu o serie întreagă... Iar eu și cu ingineru’ care venise dă la Câmpulung, era s-avem al doilea proces în pușcărie datorită unui fost ofițer politruc, care a fost și el condamnat. Pentru vorbe din ăștea aiurea a fost și el arestat și-acolo făcea pe comunistu’ cu noi în cameră. Și... discutam, c-acolo ce să faci toată ziua? Fiecare și-a povestit viața. Care mai știa mai povestea romane, cărți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]