174,396 matches
-
duhurilor invizibile și totuși prezente, al numelor sonore și înfricoșătoare." Și părerile despre critică sînt din capul locului originale: "Critica astfel înțeleasă nu poate fi învinuită de impresionism în înțelesul rău ce se dă acestui cuvînt. Căci criticul nu se conduce niciodată după impresie, ci după expresia ca pură posibilitate a spiritului său". Ideea este că simțul critic nu e teoretic, ci normativ, interpretînd "faptul extern ca un produs al propriei activități". Așa dar, "simțul critic e actul creator eșuat". Răsfoind
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
drumuri ne refugiem precar în povești. În ficțiuni ieftine (mai rar vesele, de regulă terifiante), care țin loc de fapte. Imediat după 1990, societatea românească a adoptat rapid, cu un anume entuziasm, viața de tip telenovelă și de atunci se conduce după regula telenovelei. O linguriță de epic și, după caz, chiar un polonic de epic, cel mai adesea îndoielnic, îi sunt servite unei populații prinse în plasa sărăciei, a neputințelor și a frustrărilor de tot felul. Și, culmea, terapia de
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
avion are mai mare pensie decât mine. E bine? Nu e bine! (Jurnale tv, 18.08); Aghiuță, lui Belzebut: -Tati, ce e aia "șofer de avion"? Moment publicitar. l Traian Băsescu: "-Nici un ofițer de Securitate nu a reușit să conducă o navă maritimă..." Aghiuță: Hi-hi-hi și ha-ha-ha! Belzebut, cu voce "maternă": Taci cu tata, îngerașule!...
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
scapă, CNSAS nu le-a pus deocamdată ștampila. Și mă întreb de ce, fiindcă dl Onișoru, de care mi se plîngeau mulți dintre membrii Colegiului CNSAS că ar fi făcut tot soiul de jocuri politice nepotrivite cu funcția sa, nu mai conduce instituția. E drept că doi dintre cei care i se împotriveau dlui Onișoru, Andrei Pleșu și H.R. Patapievici au demisionat, iar absența lor se simte dramatic în orbecăiala morală și de opinie din clădirea dosarelor. O clădire vopsită într-un
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
oricât de bine articulate ar fi și oricâtă acribie ar presupune, educă gustul public, nu ele impun ierarhii valorice, nu ele discern, cu toate că necesitatea lor este indiscutabilă. Mai mult decât atât, am convingerea că și stilul acesta fragmentar, sincopat, poate conduce la alcătuirea unei sinteze: efortul cronicarului literar înseamnă tot selecție, drămuire a verdictelor, încadrare în context, rezultatul în timp fiind o construcție unitară, nu un simplu mozaic aleatoriu." (p. 94). Totul e bine când se sfârșește cu bine... Adevărul fiind
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
o piesă de puzzle esențială pentru șarmul filmului, dar interpretabilă diferit. Mai exact, criticul englez care se referea la ea o scotea o culme a umorului, iar mie mi s-a părut extrem de tristă (smiorcăiam ceva pe la capătul ei): Christine conduce pe autostradă și împreună cu pasagerul ei observă un peștișor într-o pungă pe capota unei mașini, care se luptă să rămînă în apă, chiar dacă nivelul acesteia variază în funcție de mișcările automobilului. Tatăl și fetița din respectivul vehicul au cumpărat peștele de la
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
este un coșmar - povestea cu gradenele - acolo este o sumă de soluții practice, eficiente, ingenioase. George Banu - o personalitate ce ține și ea de istoria festivalului, dar și de prezentul imediat - spunea, într-una din dezbaterile pe care le-a condus, că Avignon-ul este ca o carte. O carte, însă, care se scrie și se rescrie, de fapt, mereu. O operă deschisă - o istorie în mișcare - iar fiecare loc, fiecare spațiu de joc este una din paginile care formează cartea, povestea
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
deși există excepții, că ea este necesară, dar nu și suficientă. Așa s-a întâmplat ca, exemplifică autorul menționat, Hitler a ajuns la putere ales de popor sau ca țări precum Iugoslavia sau Indonezia erau mult mai toleranțe în timp ce erau conduse de lideri autoritari. Ce mutație a avut loc la nivelul democrațiilor occidentale în așa fel încât noi putem spune că libertatea individuală are aici garanții mai ferme decât oriunde? Aceste democrații, argumentează Zakaria, au ajuns în punctul în care identifică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care il recomand, orice încercare de a-ți aduce oponentul cu spatele la un zid, în acest mod, eșuează când zidul la care este condus ajunge să f ie văzut că încă un vocabular, încă un mod de a descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu funcții administrative și economice 3. Clinicianul 100% are în îngrijire pacienți și se ocupă de diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dintr-o anumită specialitate. Clinicianul care are și atribuții științifice se ocupă în mod direct de pacienții săi, dar poate conduce și studii clinice în calitate de investigator principal. Experiența lor clinică este utilă pentru deschiderea unor linii de cercetare și dezbaterea unor probleme întâlnite în practică. Progresul poate fi extins de la medicină clinică la cea translațională sau experimentală și invers. Atribuțiile de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de sociologi. Cooperarea dintre diversele servicii este necesară și este analizată din perspectiva interacțiunii și comunicării. În acest fel, spitalul devine, prin excelență, un simbol al activității colective și al cooperării 4. În același timp, realitățile de zi cu zi conduc la diminuarea imaginii ideale a spitalului că lăcaș al unei misiuni nobile și alunecarea spre căutarea perpeută a formelor de organizare ideale pentru eficientizarea resurselor economice și umane 5. După cum au remarcat Benamouzig și Pierru, tradițional, lumea medicală a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
determinate, în special, de rigiditățile și constrângerile bugetare care au fost frecvente și uneori au determinat reduceri salariale, desființarea unor posturi, creșterea numărului de angajări pe perioadă limitată. În multe zone geografice și în țara noastră resursele bugetare insuficiente au condus la emigrarea personalului medical în procente importante. Emigrarea este un fenomen care pune în dificultate sistemul medical românesc și trebuie diferențiată de programul de mobilități pe perioadă determinată care are rolul de a contribui la perfecționarea și acumularea de cunoștințe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta ideea europeană a civilizației că pe o adevarată religie iar modernizarea că pe un crez iacobin. Kogălniceanu, romantic, voia redescoperirea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
romanismului și a occidentalismului iar, pe de altă parte, a instrumentat construirea unei identități moldovenești distinctă de cea romanesca predispusa la sovietizare și rusificare. Rezultatul acestei inginerii sociale este o Moldova cu fata rusificata". Iată de ce "inhalarea acestor două identități conduce la următoarele paradoxuri în Moldova: în școli predăm de 23 de ani în limba română și istoria României, dar la Recensământ ne declaram moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap neștiind care și de cine aparțin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de semnificația lor, care să ne lămurească pe deplin. Poate că lipsesc câteva piese de aderență ideologică la regimul comunist (sper ca omisiunile, dacă există, să fie involuntare). Puse în relație cu mărturisirile refractare la comunism din jurnal, ne pot conduce la întrebarea dureroasă și ireverențioasă: a avut Gala Galaction o conștiință duplicitară? Am putea răspunde numai dacă documentația și restituirile ediției realizate de Teodor Vârgolici ar fi complete.
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
de la primele până la ultimele rânduri ale "reportajului" este un pamflet complex, regizat împotriva tuturor "clienților" din pamfletele "dedicate" până atunci, de revistă, unor notabilități ale vremii. 2. Că "procesul" era, în intenția redactorilor din presa social-democrată grupați în jurul ziarului Adevărul (condus de Const. Mille) o culminare a violentei campanii împotriva Regelui Carol I și a camarilei din jurul său - oameni politici, oameni de afaceri, magistrați, capi ai Bisericii - pe care social-democrații radicali, de orientare anarhică, îi considerau vinovați de reprimarea sângeroasă a
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
4 să relectureze corect: "...s-a ținut în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de cercetare interesant, eram mănat mereu de gândul să fac orice să nu mai depind de alții. După o pregătire care am crezut-o meticuloasa, am deschis un laborator pe lângă casa pe care o cumpărasem și în care trebuia să conduc și supraveghez peste 20 de vietnameze. Având o afecțiune încă din Los Angeles pentru Netuța (Netty), care tocmai divorțase, si cum efortul pe care trebuia să-l depun în New Orleans m’a depășit, i-am cerut să mă ajute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
albe Pe care n-am scris Niciun cuvânt Așteaptă-n genunchi La poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că mulți dintre noi știu poezii întregi pe din afară, în afară de câteva fragmente din Lamartin sau Victor Hugo. Și nu numai că profesori erau buni amândoi, dar timp de decenii cuplul Beba-Zinelli au fost animatorii echipei teatrale din Râmnicul Vâlcea condusă de inimosul doctor Georgescu. Era și director de scenă și pictor scenograf și tot ceea ce necesită realizarea artistică și tehnică a unui spectacol. Cine poate uita pe Zinelli în personagiul Mircea din Gaițele lui Kirițescu, precum a atâtor personagii la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]