3,116 matches
-
realității investigate adică a societății individualizate. E timpul să admitem că problemele sociale, modurile constitutive și modurile de manifestare și configurare ale acestei societăți sunt de alt tip. O societate individualizată este aceea în care: a) structurile încă există și configurează spațiul social, astfel încât individualitățile să poată beneficia de acele traiectorii sociale ce oferă referințe și oportunități de acțiune; totuși, astfel de structuri au forță din ce în ce mai redusă de categorizare și închidere socială, ele sunt doar ideal-tipuri pe care individualitățile le fac
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt doar ideal-tipuri pe care individualitățile le fac și le desfac conform propriilor interese, opțiuni și acțiuni; b) gradul de autonomizare a indivizilor în raport cu structurile este proporțional cu densitatea acelor interacțiuni de negociere a semnificațiilor sau resurselor prin care se configurează noi instituții și traiectorii ale vieții personale; c) situațiile sociale ale interacțiunilor rezultă dintr-o configurare particulară a indivizilor, a dispozițiilor, intereselor și acțiunilor lor, a negocierilor și regulilor instituite; d) interacțiunile și negocierile interindividuale, configurarea situațiilor sociale sunt dependente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multe și mai confortabile, dar și aglomerări, ambuteiaje și mai ales un aer irespirabil în aglomerările urbane; mai multe medicamente și mai eficiente în tratarea bolilor, dar și mai multe efecte secundare intolerabile etc. Fața promisiunilor și fața amenințărilor/riscurilor configurează acel Ianus al cunoașterii și tehnologiei contemporane, tot așa cum latența și percepția lor sau actualizarea și cunoașterea efectelor actualizării ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a încrederii automate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
transformă în propriul obiect și subiect al reflecției, care se distanțează de sine pentru a urma acel curs al construcției care facilitează și crește eficiența unui management al pericolelor și riscurilor. Așa cum se produce și reproduce în prezent, tranziția postcomunistă configurează două modernități coexistente. Una este modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
practici sociale distincte și standardizate. Toate acestea nu se conformează însă unor norme sociale preexistente, ce ar avea o determinare biologică și ar fi tacit interiorizate în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate. Practicile sociale de gen au fost și sunt configurate în contexte cultural-istorice variabile de persoane ce aparțin unor generații, categorii sociale sau rase diferite. De aceea, nu putem vorbi decât despre masculinități diverse și feminități la fel de diverse, produse și reproduse în timpul istoric și spațiul social de practici sociale corespunzătoare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și o capacitate inovativă adaptată acestei dezvoltări. De aceea, companiile și-au dezvoltat propriile laboratoare de cercetare sau apelează la rețele extrauniversitare cu capacități inovative probate. O drenare a eforturilor și performanțelor de cercetare dinspre universități spre alte structuri se configurează cu rapiditate, deprivând învățământul superior atât financiar, cât și prin resursele umane de posibilitățile și oportunitățile de cercetare pe care până nu demult le monopolizau. Răspunsul ce a mai rămas la dispoziția universităților este reprezentat de sistemul de doctorat, unde
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale învățământului superior de azi sunt tot mai numeroase, lumea universitară se schimbă rapid, iar piața începe să devină cadrul global în care se constituie. Pentru a înțelege și mai bine implicațiile acestor dezvoltări, să prospectăm mai departe cum se configurează ele, considerând tipologia furnizorilor și a mobilității de programe. Tipologia furnizorilor de educație superioară este cu atât mai necesară pentru evaluarea noului câmp universitar și a celui național global, cu cât acestea dispun de o dinamică rapidă a dezvoltării și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai importantă, cu cât, precum se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica lumii în care viața individuală este configurată. Ordinea birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau chemarea utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
roate / și când vom fi pe mare, vom înhăma delfini.” Dintre scrierile în proză, de succes s-au bucurat „întâmplările cu scriitori”, periplu amuzant și istorie literară anecdotică și umoristică a timpului contemporan. Și Dicționar sentimental de poezie (I, 2002) configurează, într-o modalitate originală, o galerie „de familie”, în care se înșiruie portrete ale confraților din mai multe generații. Romanul Patima e o povestire țărănească sobră, viguroasă, fuziune de realism aspru și romantism crâncen, de atmosferă baladescă, în tradiția lui
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
poezii profane din Biblice. În 1971 apare cartea Sus stele, jos stele, o ipostază a eului liric sentimental, dominat de amintirile din copilărie și adolescență, de imaginea casei părintești, a bunicilor, în tablouri ilustrând lumea bănățeană. Unde concentrice (1976) se configurează în jurul unui univers citadin, la fel de agresat ca și cel rural. E un volum retrospectiv, care include versuri de la debut, adică vers liber și ritmuri inegale, cerute de o anumită mișcare a gândului. Influențele folclorice sunt multiple, abundă lexicul bănățean, deși
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
2003), în timp ce Literă și duh (2003) oferă o suită de meditații la Evangheliile duminicilor de peste an. În proza din O privire spre Ioan, M. experimentează echilibrat, pornind de la formele clasice, în căutarea unui unghi vizual și de reflecție capabil să configureze o poetică originală. Autorul este receptiv la tendințele moderne și exersează confruntarea realului cu ficțiunea, a povestirii cu viața. Colajul metaforizant, contrapunctul melancolic, reveria de tip magic, decuparea detaliului simbolic, autoscopia vădesc un registru epic variat. Subiectele par decupate din
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
din acela al interferenței lor și al modului specific în care tratează spațiul și timpul. Aceeași formulă comprehensiv-analitică se regăsește în ciclul dedicat dramaturgiei blagiene, generic intitulat Lucian Blaga și teatrul (I-II, 2000- 2003). Primul volum își propune să configureze concepția estetică și teatrală a scriitorului, așa cum rezultă din articolele lui de tinerețe, din cronici și din comentarii critice, precum și din corespondență. M. demonstrează că aceste scrieri de tinerețe constituie, ca și piesele pe care le justifică teoretic, un fenomen
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
ale autorilor moderni. În lumea artei, de asemenea, tradiția nu mai este pentru creator decât un cuib otrăvit cu prejudecăți. Subiectivismul - și mai ales cultul geniului - pare o fatalitate. Tradiția ca disertațietc " Tradiția ca disertație" Proiectul totalizant al Iluminismului este configurat de idealul progresului în cunoaștere care contaminează imediat științele umaniste. Metoda devine normativă pentru orice căutare a adevărului, fapt care elimină fundalul dramatic al mistagogiei divino-umane. Ecuația este simplă: cunoașterea înseamnă parcurs algoritmic al metodei științifice plus respingerea invariabilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
globului. Chiar dacă superficial și viciat, jurnalele de televiziune contribuie la percepția globală a timpului nostru comun. În sfârșit, calendarul evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a vieții umane vibrează. Totuși, celălalt pas rămâne pe loc, împreună cu nostalgia progresist-istoristă, conform căreia orice relectură a realității trebuie să fie neapărat „mai bună” decât cea precedentă. Pentru Martin Heidegger, hermeneutica nu va putea ieși de sub stigmatul inautenticității care configurează, cel mai adesea și cel mai ușor, raporturile dintre oameni. Distanțarea de alteritatea alterată de anonimat (das Man) este, de aceea, un act incomplet de violență, care nu epurează efortul interpretării de multiplele prejudecăți. J. Derrida - care a întreținut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și note de Alexandru Duțu, Univers, București, 1982; vezi ediția Humanitas, 2000. Nu pot relua aici toată discuția teoretico-metodologică despre noțiunea de influență; dar trebuie să menționez tendința de creștere a importanței factorilor interni, pe măsură ce spiritul public românesc s-a configurat și a început să funcționeze chiar relativ autarhic în anumite perioade (cea mai notorie este desigur perioada comunistă, izolaționistă și, după 1965, autohtonistă, deci bazată mult pe manipularea unor elemente canonice locale, de regulă interbelice). Pe de altă parte, e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste redefiniri metafizico-epistemologice și de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-a configurat modulul postmodernist (în termenii extensiilor posibile ale „cursului scurt”), ambițios și militant curent radical literar-estetic-filozofic iconoclast cu un considerabil (și programatic) impact ideologic. Ca toate noile curente, postmodernismul a parcurs la început o promițătoare etapă revoluționară și creativă, după care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
diplomatului american Shepard Stone, directorul programului de afaceri externe al Fundației Ford (pe atunci, cea mai mare organizație filantropică din lume), însărcinat să măsoare impactul politicilor culturale americane în Europa post-1945. Meritul cărții lui Berghahn este panoramarea câmpului de relații configurat de următorii actori: fundațiile americane susținute de marea industrie și finanță; statul american, inclusiv CIA și administrația militară din Europa; elita intelectual-academică de ambele părți ale Atlanticului (în America, în special Coasta de Est era activă în aceste relații). Ideea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Inquiry, 25, iarna 1999, pp. 247-266. Articolul include și o excelentă sugestie pentru analiza „servituții voluntare”. Imaginea de pe frontispiciul ediției princeps din 1651 a Leviathan-ului, observă Bredekamp (un excepțional de pătrunzător istoric al artelor), celebra vizualizare antropomorfică a ordinii politice, configurează un monarh gigantic, alcătuit din peste trei sute de mici supuși care converg către el, întorcându-ne spatele. (Dan Hatmanu a făcut un desen similar al lui Ceaușescu; poate nu vom ști niciodată dacă era subversiv, ironic sau doar slugarnic.) Aș
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ori de cea din anii 1960-63 - când RS, deși era paradigma oficială, În subsidiar era În lichidare, concurat de alte orientări poetice, hotărâte să recupereze modernitatea, să readucă opera În sfera esteticului. În primul interval - 1949-1951de pildă, universul poetic se configura din repere ca: personalitate comunistă, eveniment comunist, plan economic, miner, ilegalitate, pace, armată, ostaș sovietic, imperialism, țăran sărac, chiabur, activist de partid. Poeții reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a dezvălui în mod treptat un plan unic al naturii 23, că obiectivele ei ar putea fi fixate, odată pentru totdeauna, prin câteva idei regulative, apare drept iluzorie. Examinarea atentă a realităților istorice arată că acele idealuri de cunoaștere care configurează profilul specific al unei anumite tradiții de cercetare determină din capul locului tipul de explicație teoretică acceptabilă în cadrul acestei tradiții. Construcțiile teoretice care nu se conformează acestor idealuri explicative nu vor fi din capul locului luate în discuție. Reprezentări de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
gândirii filosofice. Recepția ideilor lui Kant, înțelegerea semnificației lor, contextul de preocupări în care au fost ele invocate, reacția față de aceste idei și sensul delimitărilor critice sunt interesante nu numai pentru a aprecia prezența gândirii sale, ci și pentru a configura mai bine mari orientări din filosofia vremii, poziția unora din personalitățile ei reprezentative. Altfel spus, interesul pentru cunoașterea operei lui Kant sau pentru confruntarea critică cu ideile sale merită să fie examinate pentru a înțelege mai bine orientări semnificative în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
satisfacție imperativelor ei. Rațiunii i se conferă, prin urmare, demnitatea de instanță ultimă de judecată a istoriei tocmai deoarece se consideră că ea stă deasupra istoriei. Opțiunile lui Blaga sunt solidare cu acea orientare particularistă și istoristă care s-a configurat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și îndeosebi la începutul secolului al XIX-lea, tocmai ca reacție față de raționalismul universalist al epocii luminilor. Inițiatorii acestei orientări, contemporani ai lui Kant, s-au raportat în mod polemic îndeosebi la acele pretenții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al inconștientului, fiecare cu garnitura sa specifică de categorie, deosebite prin chiar structura lor.”14 Categoriile receptivității cognitive structurează orice demers care descrie și explică fapte. Ca atare, ele reprezintă un cadru direct accesibil analizei. Categoriile abisale, acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile receptivității sunt universale, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]