KorAP: Find »[drukola/base=conflictual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...147 >

3,668 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului. Momentul conflictual poate crea condițiile satisfacției de a fi exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a încorda relația (pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă); • să ne suprimăm

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
epuiza potențialul energetic distructiv sau pentru a atrage atenția celeilalte persoane asupra necesității rezolvării acestei componente, emoțiile să nu atingă acel prag periculos care ar compromite orice participare la găsirea unei soluții. c. Cea de-a treia componentă a raporturilor conflictuale este acțiunea. Acțiunile pot lua mai multe forme: • încercarea de a face ceva în dezavantajul celeilalte persoane și întărirea controlului și maximizarea beneficiului propriu; • comportament violent, de distrugere; • comportament conciliant, constructiv, prietenos. Pe scurt, acțiunile pot avea un caracter destructiv

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
în dezavantajul celeilalte persoane și întărirea controlului și maximizarea beneficiului propriu; • comportament violent, de distrugere; • comportament conciliant, constructiv, prietenos. Pe scurt, acțiunile pot avea un caracter destructiv, respingător sau unul constructiv, de întâmpinare în găsirea soluțiilor 11. Tipuri de relații conflictuale Potrivit specialiștilor, există mai multe criterii de clasificare a conflictelor. 1. După numărul participanților: • conflicte intrapersonale; • conflicte extrapersonale. La rândul lor acestea pot fi: - conflicte interpersonale; - conflicte intragrupale; - conflicte intergrupale; - conflicte intranaționale; - conflicte internaționale. 2. După criteriul profunzimii, distingem (Cornelius

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
numărul participanților: • conflicte intrapersonale; • conflicte extrapersonale. La rândul lor acestea pot fi: - conflicte interpersonale; - conflicte intragrupale; - conflicte intergrupale; - conflicte intranaționale; - conflicte internaționale. 2. După criteriul profunzimii, distingem (Cornelius, Faire, 1996, pp. 23-25): • disconfortul. Este cea mai ușoară formă a relației conflictuale. Indivizii au un sentiment difuz că ceva nu este în ordine și sunt preocupați sporadic de sentimente și gânduri legate de această situație. Disconfortul poate avea o acumulare în timp (și se poate amplifica) sau se poate consuma pe loc.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mod real, dar existența lui este dependentă de rearanjarea circumstanțelor, fapt care nu este încă recunoscut de părțile implicate. El ar putea dispărea în situația în care părțile identifică anumite resurse alternative disponibile, ce le pot satisface, astfel, nevoile/trebuințele conflictuale. Rezolvarea acestui tip de conflict "nu constituie un proces dificil, decât, poate, în măsura în care părțile implicate au perspective rigide asupra situației existente, în virtutea unor tensiuni emoționale excesive sau a unor resurse cognitive limitate", notează M. Milcu (2005, p. 51). • conflictul deplasat

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
rezolvării sarcinilor, apar dezacordul și atribuirea conflictului centrat pe sarcină unor trăsături personale. Dacă apar asemenea atribuiri (personale, iar nu situaționale), conflictele centrate pe sarcină sunt percepute frecvent ca atacuri personale (L. Ginzel, apud Milcu, 2005, p. 50). Efectele relațiilor conflictuale Potrivit cercetărilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte destructive (Milcu, 2005, pp. 211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Dacă apar asemenea atribuiri (personale, iar nu situaționale), conflictele centrate pe sarcină sunt percepute frecvent ca atacuri personale (L. Ginzel, apud Milcu, 2005, p. 50). Efectele relațiilor conflictuale Potrivit cercetărilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte destructive (Milcu, 2005, pp. 211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate la suprafață probleme latente, spre a fi rezolvate; • implică participanții în rezolvarea problemelor

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate la suprafață probleme latente, spre a fi rezolvate; • implică participanții în rezolvarea problemelor identificate; • determină identificarea și descărcarea unor tensiuni periculoase; • în organizație, interacțiunea conflictuală este însoțită de (furtunoase) reacții emoționale, interacțiune care, pe lângă posibile urmări negative, duce la scăderea tensiunii emoționale a participanților, la scăderea intensității emoțiilor negative; reduce anxietatea, stresul participanților; • permite centrarea pe scopuri și pe obiective prioritare pentru părțile aflate în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și forme de comportament (Oglev, Russev, 2005); Efectele distructive/negative sunt: • cheltuieli mari emoționale, nervoase (într-un cuvânt, energetice) și materiale (în legătură cu participarea la conflict); • înrăutățesc climatul psihologic și social din colectiv, dintre participanți; • antrenează excesiv în procesul de interacțiune conflictuală (în raporturile conflictuale) în dauna muncii/activității; • duc la reprezentarea grupurilor învinse ca fiind dușmani/ adversari; • dificila refacere a relațiilor/relației interpersonale; • afectează eficiența/productivitatea individului, a grupului social sau a organizației (în sensul reducerii sale); • aduce la suprafață false

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
comportament (Oglev, Russev, 2005); Efectele distructive/negative sunt: • cheltuieli mari emoționale, nervoase (într-un cuvânt, energetice) și materiale (în legătură cu participarea la conflict); • înrăutățesc climatul psihologic și social din colectiv, dintre participanți; • antrenează excesiv în procesul de interacțiune conflictuală (în raporturile conflictuale) în dauna muncii/activității; • duc la reprezentarea grupurilor învinse ca fiind dușmani/ adversari; • dificila refacere a relațiilor/relației interpersonale; • afectează eficiența/productivitatea individului, a grupului social sau a organizației (în sensul reducerii sale); • aduce la suprafață false probleme; • subminază moralul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
la suprafață false probleme; • subminază moralul părților; • induce stări de stres, de tensiune, de anxietate, de dezechilibru psihic; • polarizează indivizi și grupuri, reducând sau făcând (din ce în ce) mai dificilă cooperarea; • devine, la rândul său, sursă a unor relații conflictuale și a unor tensiuni continue și de mare intensitate; conflictul se permanentizează; • determină restrângerea și mai puternică a comunicării; • duce la anihilarea (totală) a unor persoane/grupuri sociale; • menține sau accentuează decalajul de putere existent; • afectează grav (și, uneori, definitiv

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane ocazionale); • induce participanților insatisfacție și resentimente legate de soluționarea dezacordurilor. Stadiile relațiilor conflictuale Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod activ una alteia. Până în acest moment avem doar o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane ocazionale); • induce participanților insatisfacție și resentimente legate de soluționarea dezacordurilor. Stadiile relațiilor conflictuale Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod activ una alteia. Până în acest moment avem doar o situație conflictuală 12. Pe fondul unor emoții, dispoziții și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod activ una alteia. Până în acest moment avem doar o situație conflictuală 12. Pe fondul unor emoții, dispoziții și sentimente negative sunt descoperite contradicțiile, nepotrivirile, ceea ce la rându-le amplifică emoțiile și sentimentele negative existente. b. Creșterea/dezvoltarea conflictului În multe situații, conflictele escaladează. Escaladarea relațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
moment avem doar o situație conflictuală 12. Pe fondul unor emoții, dispoziții și sentimente negative sunt descoperite contradicțiile, nepotrivirile, ceea ce la rându-le amplifică emoțiile și sentimentele negative existente. b. Creșterea/dezvoltarea conflictului În multe situații, conflictele escaladează. Escaladarea relațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul că "victima vrea să compenseze pierderea sa psihologică" și va răspunde la insultă cu o altă insultă; dar nu cu una mai slabă, ci cu una mai puternică. Este greu să ne abținem de la ispita

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea conflictuală inițială, complică situația, aducând noi pretexte pentru acțiunile următoare. În

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea conflictuală inițială, complică situația, aducând noi pretexte pentru acțiunile următoare. În acest stadiu al relațiilor conflictuale "părțile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea conflictuală inițială, complică situația, aducând noi pretexte pentru acțiunile următoare. În acest stadiu al relațiilor conflictuale "părțile intră în conflict cu unele imagini ipotetice, apriorice ale propriilor interese, ale

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea conflictuală inițială, complică situația, aducând noi pretexte pentru acțiunile următoare. În acest stadiu al relațiilor conflictuale "părțile intră în conflict cu unele imagini ipotetice, apriorice ale propriilor interese, ale posibilităților, intențiilor și valorilor celeilalte părți și cu anumite aprecieri ipotetice ale

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea conflictuală inițială, complică situația, aducând noi pretexte pentru acțiunile următoare. În acest stadiu al relațiilor conflictuale "părțile intră în conflict cu unele imagini ipotetice, apriorice ale propriilor interese, ale posibilităților, intențiilor și valorilor celeilalte părți și cu anumite aprecieri ipotetice ale mediului. În cursul acțiunilor conflictuale, părțile se confruntă cu realitatea, care corectează imaginile inițiale apriorice

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
noi pretexte pentru acțiunile următoare. În acest stadiu al relațiilor conflictuale "părțile intră în conflict cu unele imagini ipotetice, apriorice ale propriilor interese, ale posibilităților, intențiilor și valorilor celeilalte părți și cu anumite aprecieri ipotetice ale mediului. În cursul acțiunilor conflictuale, părțile se confruntă cu realitatea, care corectează imaginile inițiale apriorice", notează I. Oglev și Vl. Russev (2005, p. 101). Această corecție duce la o înțelegere mai adecvată a situației, ceea ce, la rândul său, poate contribui la soluționarea/stingerea conflictului (la

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
care corectează imaginile inițiale apriorice", notează I. Oglev și Vl. Russev (2005, p. 101). Această corecție duce la o înțelegere mai adecvată a situației, ceea ce, la rândul său, poate contribui la soluționarea/stingerea conflictului (la descurajarea comportamentelor, confruntărilor și acțiunilor conflictuale). Din punct de vedere emoțional, este vorba și de temperarea, calmarea primelor impulsuri afective, de slăbirea intensității inițiale a stărilor emoționale. Dezvoltarea conflictului implică în multe contexte lărgirea cercului de participanți (sau a obiectului conflictului); sunt atrași apărători, martori, avocați

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
părților. Sunt rezolvate contradicțiile și nemulțumirile apărute. Are loc schimbarea atitudinii față de situația problematică și față de conflicte, în general. Poate exista posibilitatea ca amintirea conflictului (cu emoțiile aferente) să se păstreze (foarte) mult timp; și atunci reala depășire a relațiilor conflictuale să însemne și să presupună iertarea. Prin urmare, conflictul poate fi soluționat parțial (se exclud acțiunile și atitudinile conflictuale, dar rămâne impulsul către conflict) și total (conflictul este îndepărtat atât la nivelul comportamentului exterior, cât și la nivelul impulsurilor interioare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]