3,086 matches
-
și definește inovația ca „acea schimbare în domeniul structurilor și practicilor învățământului care are drept scop ameliorarea sistemului”. Această variantă suferă de ambiguitate, fiind greu de diferențiat inovația de schimbare. A.M. Huberman introduce sintagma de „rețea de schimbare” ca o conjunctură întâmplătoare sau voită a unor modificări capabile să producă efecte de multiplicare și de rezonanță a schimbării inițiale și definește inovația ca „operațiune unitară al cărei obiectiv este de a determina instalarea, acceptarea și utilizarea unei schimbări”. Este deci o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin proiectele lor, prin ceea ce fac. Când nu mai sunt eroine romantice, femeile devin Sisifi ai muncii domestice fiindcă, o dată căsătorite și mame, femeile au ajuns la „capătul” aspirațiilor lor. Pentru Simone de Beauvoir, toate acestea nu sunt fatalități, ci conjuncturi istorice pe care femeile le pot schimba devenind ființe de proiect, asemenea bărbaților. Dreptul la vot și o profesie sunt condiții necesare pentru eliberarea femeilor, dar și în aceste condiții poartă încă marca pusă de gândirea bărbătească și nu se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de independență, al primului război mondial, și apoi în preajma unirii de la 1918. Statutul de veteran de război îți dădea acces la cetățenie (drepturi depline civile și politice) fără celelalte ingrediente legate de proprietate. Bucurxe "„Bucur,Maria" atrage atenția că, în conjunctura istorică dată, pe din afara drepturilor au rămas evreii din nordul Dobrogei și, evident, „evreicele eterne” (expresia îmi aparține), femeile. În acest context, nu este de mirare că maternitateaxe "„maternitate" trebuia să fie folosită de către feministexe "„feminist" în sensul retoricii autosacrificiuluixe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
recunoscute formal drept politici de genxe "„politicidegen" de către sistem” (Borchorstxe "„Borchorst,Anette", 1995, p. 69). Nici cele ale tranziției nu au fost recunoscute ca atare. Din păcate, femeile nu au încercat în tranziție să reechilibreze relațiile de puterexe "„putere", deși conjunctura a fost favorabilă, iar în limite foarte scăzute au participat totuși la guvernarexe "„guvernare"54. Bărbații aflați la putere au manifestat „un vid de empatie”55 față de femei și o empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
se poate orienta corect În situații neutre ce nu prezintă, de fapt, nici un pericol, dar care sunt percepute ca fiind purtătoare de posibile sau reale situații, stări, trăiri negative (copilul nu poate anticipa corect ce se Întâmplă În anumite momente, conjuncturi, pe care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile Întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; - frustrarea familială - concretizată adesea În atitudinea de victimă a societății, nedreptățită
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acestor sisteme, de apărare a eului, în ultimă analiză. A treia categorie de erori este cea rezultată din anticipațiile operatorului, anticipații ce nu sunt generate atât de trăsăturile sale de personalitate sau de sistemul său atitudinal, ci mai mult de conjunctura concretă a anchetei. După cum rezumă foarte clar Moser (1967, pp. 356-357), rezultatul studiilor efectuate la celebrul NORC (National Opinion Research Center), în deceniile cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație: a. În primul rând, este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui și redate cu mai mare ușurință. Alături de efectul dezirabilității contează și relevanța, pentru individul în cauză, a faptelor trecute, în legătură cu care este chestionat. Cu toate că ceea ce este relevant diferă într-o măsură considerabilă de la un individ la altul și în funcție de conjuncturi, se pot distinge, totuși, caracteristici și „filtre” comune care conferă selectivitate în reproducerea evenimentelor, faptelor, în ciuda trecerii timpului, și anume: • evenimente mai neobișnuite, diferite de cele cotidiene (spitalizare, naștere, deces, nuntă, divorț etc.); • evenimente și situații cu puternice implicații socioeconomice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Manigomian - și nu din inefientă, ci pentru că i se părea o chestiune fără interes pentru alții - este că printre unii armeni cu greutate, rămași încă legați de Orient și recent stabiliți în România, mijea aspirația unui stat armenesc burghez. În conjunctura unui nou conflict, se punea problema politicii de urmat pentru atingerea acestui țel. Nu-i improbabil ca un îndemn secret să fi venit din partea diplomației germane naziste către armenii cu instincte capitaliste de a se agita în vederea unei așa-zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu inele și devizaja, după expresia lui Smărăndache, sala cu un face-à-main de aur. Bastonul însuși pe care se sprijinea avea mâner de argint. Și madam Pomponescu-mamă ieșea împreună cu noră-sa nu strident îmbrăcată, dar cu mult prea luxos pentru conjunctura politică. Punea pe cap o tocă cu pene albe, motiv pentru care fu denumită "Queen Mary". În salonul ei particular, madam Pomponescu, asistată de soacră, începu să convoace săptămânal un număr de doamne, sub pretextul G. Călinescu înființării unei opere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ținea și el cu orice chip să meargă în străinătate, în Grecia sau în Sicilia, spre a întreprinde studii asupra unor filozofi citați de Diogene Laerțiu. G. Călinescu . - Tocmai acum ți-ai găsit să mergi în străinătate, în astfel de conjunctură politică? - Ce am eu cu politica? striga Suflețel sucindu-se în toatepărțile. Epicur spune: "Înțeleptul să nu facă politică, să nu aspire la tiranie, să nu fie cinic", ca domnul Hagienuș. Hagienuș, supărat foc, i-ar fi răspuns tremurând gușa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cei ce par strălucitori. Ceea ce strălucește ia mințile. Un ins cenușiu, nu fără instrucție, avănd chiar și un oarecare potențial creativ, un profesor de liceu, se află într-un nod existențial care-l strănge vizibil. E strămtorat pe toate planurile. Conjunctura socială îi este complet defavorabilă. Stă să fie sugrumat de cenușiul în care se găsește imersat ca-ntr-o mare. Se trezește condus spre un maestru. Plătește pontul, nimic nu e gratuit, cu căteva pahare de țuică. Inteligent, cinic, creativ
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
adultul găsește pentru copil, explică, "traduce", "decodează" semnificația mediului complex, redându-i copilului informația procesată de cele mai multe ori prin comunicare non-verbală dintr-un sistem senzorial în altul. Așa își reprezintă sugarul lumea în semnificația ei pentru ființa sa în acea conjunctură în prezența și proximitatea celuilalt, care devine învestit cu încredere sau suspiciune, prin suprapunere cu propriile trăiri. Un adult, el însuși cu un sistem de atașament sigur dobândit în interacțiune cu proprii părinți într-o nișă stabilă, are toate șansele
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unității fenomenelor și a evenimentelor în care economicul capătă sens, dezvăluie înlănțuirea succesivă a articulațiilor acestora, restituind astfel dinamicile de producție simbolică, ideologică și materială a dominației. Să observăm, pe de o parte, că această abordare reconstituie în întregime sensul conjuncturii singulare deschise de o "decolonizare conservatoare" în vigoare atât în Madagascar, cât și în cele două state Congo, oferind posibilitatea unei inteligibilități a logicilor sociale a căror înfruntare modelează raporturile sociale interne lumilor rurale sau le conjugă pe acestea din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de fond deschise de antropologia economică par astăzi foarte îndepărtate, dacă nu complet uitate, îngropate și ocultate de o parte din antropologi. Ele luau naștere într-o conjunctură generală în care modurile de cunoaștere și de interpretare nu se dizolvau într-o captare fascinată a "realului concret": pe scurt, societatea era în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat, și chiar bulversată prin acte individuale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru cu atât mai indispensabil cu cât mondializarea se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
succedă din 1993, proclamând valoarea intrinsecă a identității naționale, încearcă să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației de piață sub efectul liberalismului economic, se inspiră din legitimările de etnicizare pozitivă și negativă interiorizată și exteriorizată. Aceste scenarii invită la o reflecție comparativă mai generală asupra modurilor de eficiență imaginară a ideologiilor economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
opozițiile structurale dintre două forme arhetipale de societate a căror separare trimite întotdeauna la o autoreferențiere etnocentrică, și aceasta în toate disciplinele 37 obligă la o regândire a schemelor logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și antropologice, pe de alta, s-au manifestat întotdeauna în decalaj. Deconstruirea pieței ca paradigmă fondatoare a teoriei economice, pe care o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o reală angoasă față de datorie ca dependență de colectiv, desemnând "conturi în negativ" sub o formă finalmente foarte apropiată de ceea ce ar sugera un cont bancar. Această constatare se dovedește cu atât mai pertinentă cu cât SEL apare într-o conjunctură a hegemoniei raporturilor de piață și, cu excepția cazului în care se crede în magia inițiativelor care ar fi social decontextualizate, în măsura în care nu ne putem imagina decât cu greu continuitățile ca pe ceva ce nu se înscrie în modurile de gândire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imaginea de marionete manipulate de piață, eșuate sau înfloritoare în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a avut loc în 1960. Peisajul reprezintă un contrast între regiunea orientală și platouri; în cea dintâi, relația comercială e refulată în afara universului sătesc și sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
eșuate sau înfloritoare în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a avut loc în 1960. Peisajul reprezintă un contrast între regiunea orientală și platouri; în cea dintâi, relația comercială e refulată în afara universului sătesc și sub toate formele ei: schimbul comercial (buticarii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei reverențe exagerate, actul care atestă această autorizație administrativă. Interpretarea unor astfel de fenomene trece prin înțelegerea unei dominații în care sunt conservate universurile locale și în funcționarea cărora se reproduce; în acest cadru, puterea sătească și menținerea ei în conjunctura anilor șaizeci îi fixează limita și frontiera. Construirea autorității de stat, populată de acum cu naționali, se elaborează ca străină: funcționarii naționali sunt fixați în poziția predecesorilor lor francezi, și tocmai aici se află miza unui conflict cu manifestări variate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
izolare. Puțini sunt cei care s-au interesat în mod autonom, spontan și "pozitiv" de întreprindere, un număr incontestabil răspunzând în schimb, din motive financiare și din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau unui birou de consultanță. Această conjunctură se dovedește a fi tipic franceză, în comparație mai ales cu cea care domină în lumea anglo-saxonă: acolo, e drept, de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etnologice în întreprindere având drept caracteristică decisivă distanțarea susținută necesară în raport cu puterea tensiunilor ierarhice care o constituie. În Bangladeș, alegând să-mi focalizez analiza asupra unei întreprinderi aparținând de o multinațională, în ideea de a aborda un fenomen central al conjuncturii contemporane, am decis, odată instalată la Dacca, să mă prezint direct responsabililor mai multor filiale importante și să le explic foarte clar cercetarea pe care doream să o fac timp de un an asupra salariaților unei uzine. Comportamentele și răspunsurile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]