15,099 matches
-
sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor lor, s-a pronunțat Curtea Constituțională, anterior Legii nr. 62/2011, prin Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004. Art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 consacră expres calitatea procesuală activă a organizațiilor sindicale în acțiunile formulate de acestea în baza împuternicirii scrise din partea membrilor de sindicat, iar prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
care îi apără, drepturi vătămate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, atât timp cât instanța de la sediul organizației va invoca necompetența teritorială în raport cu domiciliul membrilor de sindicat. În acest fel, dreptul de asociere sindicală, consacrat de art. 9 și 40 din Constituție și de convențiile și tratatele internaționale ratificate de România, este golit de conținut, în condițiile în care organizațiile nu pot să valorifice eficient drepturile tuturor membrilor de sindicat, ci vor trebui să promoveze
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
de credit) cu capital integral privat depășește sfera interesului particular și se situează în sfera interesului public, acestea fiind incluse în cadrul persoanelor juridice care exercită un serviciu de interes public. Recunoașterea băncilor ca entități de interes public a fost consacrată legislativ prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, art. 34 alin. (2) incluzând, în forma actuală, în această categorie și instituțiile de credit: „în înțelesul prezentei legi, prin
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
15 februarie 2007, Curtea a statuat că „în condițiile în care legea își propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă. Art. 15 alin. (2) din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, în sensul că o lege, odată adoptată de Parlament, va putea produce efecte juridice numai pentru viitor“. Prin Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 23
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
executării creanței principale, întemeiată pe contractul de credit, va avea drept consecință stingerea și a dreptului (accesoriu) la executarea silită a ipotecii, fiind aplicabilă regula generală instituită prin art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958. Or, norma legală ce consacră aplicația principiului accesorium sequitur principale stabilește că odată cu prescripția dreptului la acțiune privitor la un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privitor la drepturile accesorii, atât cele personale (de pildă, dreptul la dobândă și la penalități convenționale
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Articolul 8 Literatură a) Părțile vor face schimb de delegații de scriitori, pe bază de reciprocitate. Detaliile vizitelor vor fi convenite de comun acord de părți, pe canale diplomatice. ... b) Părțile vor promova traducerile operelor literare ale scriitorilor și poeților consacrați din ambele state. ... Articolul 9 Cercetare și documentare Părțile vor facilita: a) studiul patrimoniului artistic, al tradițiilor folclorice și al formelor narative; ... b) realizarea de activități creative pentru dezvoltarea cognitivă și a aptitudinilor studenților; ... c) explorarea posibilităților de a dezvolta
PROGRAM din 1 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258408]
-
2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. ... 19. Prin aceeași decizie, Curtea, analizând criticile vizând încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, a observat că, departe de a consacra o soluție legislativă defavorabilă angajatului, textul criticat vizează ocrotirea sa, astfel încât acesta, care, de altfel, de cele mai multe ori are calitatea de reclamant, să nu fie obligat să introducă acțiunea la instanța de domiciliu/sediu al pârâtului, deci al
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
diferențe de tratament. Întinderea acestei marje variază în funcție de circumstanțe, domenii și context [Andrejeva împotriva Letoniei (MC), nr. 55.707/00, pct. 82, CEDO 2009]. ... 38. Pe de altă parte, Curtea reamintește că art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție consacră un principiu fundamental într-un regim politic veritabil democratic și are, prin urmare, o importanță capitală în sistemul Convenției (Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, 2 martie 1987, pct. 47, seria A nr. 113). Rolul statului, ca ultim garant al pluralismului
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
a modificării art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, prin Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 21-25, Curtea a constatat că reglementarea mai sus menționată nu afectează dreptul consacrat prin art. 21 din Constituție. Așa fiind, având în vedere că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 nu au fost afectate drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, Curtea constată ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
se țină seama de situația materială a contribuabililor, iar, pe de altă parte, posibilitatea crescută a celor care dețin astfel de proprietăți de a contribui, prin impozite, la cheltuielile publice. ... 20. De asemenea, Curtea observă că art. 56 din Constituție consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
încât criticile de neconstituționalitate extrinsecă nu pot fi reținute. ... 25. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se observă că acestea se referă, în principal, la elemente care țin de oportunitatea reglementării. Astfel, art. 61 alin. (1) din Constituție consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ceea ce înseamnă că are deplina competență de a reglementa orice relații sociale, indiferent de obiectul acestora. Legiferarea presupune normarea unor acțiuni/conduite/comportamente, de la cele mai generale la cele mai concrete, chiar
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
În jurisprudența sa, Curtea a subliniat importanța principiului constituțional general al comportamentului loial și a stabilit că revine, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție (a se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul). ... 31. Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, precum și principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenție. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituția României, „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic (...)“. Ca o garanție a respectării de către procurori a principiilor imparțialității și legalității în activitatea lor, Constituția a consacrat și principiul unității de acțiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală reprezintă o reflectare a exigențelor constituționale instituite de art. 132, fără
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
să reglementeze o procedură de revocare a președintelui acestei Camere, astfel că hotărârea de revocare criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 9. De asemenea, autorii sesizării susțin și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (5) prin raportare la art. 2, 36 și 37 din Constituție. Consideră că înlocuirea președintelui Senatului, prin revocarea doamnei senator Anca Dana Dragu, membră a Grupului parlamentar USR, s-a realizat ca urmare a dinamicii conjuncturale
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
5) care consacră principiul legalității și supremația Constituției, art. 2 referitor la exercitarea suveranității, art. 64 alin. (2) și (5) privind durata mandatului președintelui Camerei Parlamentului și principiul configurației politice, precum și în art. 147 alin. (1) și (4) care consacră efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 36. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
67 din Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“, fără a preciza/enumera dispozițiile regulamentare. Or, fundamentând hotărârea de revocare pe dispoziții regulamentare inexistente, apare evident că Senatul a acționat cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale. Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării, el însuși trebuind să respecte exigențele legale și constituționale în exercitarea propriilor competențe. Mai mult, în condițiile în care instituția
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a reglementa folosința bunurilor conform interesului general (...)“. De asemenea, art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală prevede că dreptul de proprietate este garantat, dar „conținutul și limitele acestui drept sunt stabilite de lege“, iar art. 136 alin. (5) din Constituție consacră caracterul inviolabil al proprietății private, însă „în condițiile legii“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 691 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009). ... 42. Astfel, suspendarea dreptului de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
avizul Consiliului Economic și Social, invocând aceleași argumente amintite și cu privire la Legea nr. 55/2020. Susține totodată că lipsește și avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Chiar dacă nu este consacrat constituțional acest departament, Curtea Constituțională a statuat că nu doar avizele de ordin constituțional, ci și cele de ordin legal trebuie solicitate obligatoriu, deoarece capătă valoare constituțională prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai arată că introducerea obligativității
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale“. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
datei de 1 februarie 2014), pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. Noul Cod penal a consacrat un regim sancționator mai blând pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) (maxim de 10 ani închisoare) comparativ cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea care ar intra în scopul grupului (detențiunea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de lege, chiar dacă nu mai este în vigoare, se referă la „pedeapsa maximă legală, potențial de aplicat în procesul de individualizare ce este atributul exclusiv al judecătorului“, și nu la „pedeapsa prevăzută de lege“. Este de observat că legiuitorul consacră în ambele coduri o normă de incriminare autonomă, prevăzând o anumită conduită drept infracțiune, stabilindu-i propria pedeapsă prevăzută de lege în condițiile art. 141^1 din Codul penal anterior sau art. 187 din Codul penal actual separat de dispoziția sancționatoare
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
se va ține cont de despăgubirile anterior încasate pentru imobilul în cauză. Așadar, dacă persoana îndreptățită a încasat în trecut, în contul aceluiași imobil, anumite despăgubiri, atunci valoarea actualizată a acestora se va scădea din valoarea imobilului evaluat. Această regulă consacră o modalitate echitabilă de despăgubire, din moment ce se raportează la valoarea actualizată a despăgubirilor deja încasate, dar și la sistemul grilei notariale, aplicabil tuturor persoanelor destinatare ale Legii nr. 165/2013, și evită, în același timp, îmbogățirea fără justă cauză
DECIZIA nr. 782 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252488]