8,403 matches
-
între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele acum, și consemnările documentare păstrate în arhive, acte care ar trebui mai în amănunt cercetate și comentate, pentru ca posteritatea să cunoască fapte și adevăruri peste care „giulgiul rușinei și al uitării s-a întins prea curând”. 3. Viața spirituală „A lăsa necompletată o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la examenele de absolvire a școlii primare, care avea cinci clase. Ar mai fi de semnalat organizarea elevilor pe „diviziile” I, II și III, în perioada 1900-1914, deși la examene se vine cu denumirea de „clasa a V-a”. O consemnare pentru anul 1917 merită a fi cunoscută și anume: „școala a funcționat aproape regulat anul acesta, cu mici întreruperi din cauză că localul (închiriat, I. S.) a fost ocupat de trupe rusești”; dar pe 10 mai funcționa, fiind data când se face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1917 merită a fi cunoscută și anume: „școala a funcționat aproape regulat anul acesta, cu mici întreruperi din cauză că localul (închiriat, I. S.) a fost ocupat de trupe rusești”; dar pe 10 mai funcționa, fiind data când se face inspecția și consemnarea de mai sus. Într-o lucrare monografică inedită despre comuna Nicorești se prezintă o informație, a unui octogenar prin anii '70, arătând că a funcționat în „timpul primului război mondial, în locul învățătorilor mobilizați pe front, învățătorul M. Ciubotaru, detașat de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
afirmațiile lui Maiorescu nu au rămas fără ecou. Sofia Nădejde este cea care a dezvoltat un răspuns bine argumentat afirmațiilor lui Titu Maiorescu, contestându-i poziția 2. Tipul de argumente vehiculate în epocă rămâne relevant pentru studiul naturalizării și al consemnării în spațiul privat a femeilor care, după cum se va putea constata, caracterizează și tranziția românească. Viziunea naționalistă asupra rolurilor femeilor nu diferă în mod semnificativ. Într-un studiu despre problematica de gen în gândirea naționalistă românească efectuat de Valentin Nicolescu-Quintus
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
face intelectual în nevoia vitală de activitate?... Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sânul familiilor, alcătuite din fiii acestui pământ, apărători prin secole cu jertfe grele, a ființei și independenței. Din acest leagăn al tradițiilor străbune au apărut generații de făuritori care au schimbat structural fața peisajului onceștean. Acestea mi-au inspirat consemnarea datelor monografice. Am tot adunat material informativ despre comuna Oncești, cu gândul de a realiza o lucrare dedicată acestor locuri în care mi-am petrecut majoritatea vieții și iată că a rezultat această monografie, lucrare ce sper să aducă o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
profesorul Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică Dobraniș și nonagenarul țăran Tache Jugaru. Nu-l pot omite pe colegul normalist, regizorul artistic de la Opera ieșeană Mihai Zaborilă, care m-a îmbărbătat și mi-a stimulat apetitul pentru publicarea consemnărilor așternute pe hârtie cu pasiune doar ca pentru mine, tipărindu-mi inițial observațiile și nostalgiile care mă stăpâneau. Tuturor le datorez mulțumiri pentru încurajare, stimulare morală și lucru efectiv acordat cu dăruire sufletească, pentru ca această temerară încercare să poate vedea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună un număr de trei mori cu motor, fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este îngropată sămânța celor bătrâni sau a celor plecați dintre cei vii la vârste mai fragede... Din vârful dealului, micul locaș al lui Dumnezeu se zărește învăluit de singurătatea mormintelor, țintind cu turla necuprinsul cerului ca o corabie a creștinătății... (Consemnare realizată de Mădălina Brăescu - Iftimie) Biserica are o locație nouă, o adevărată bijuterie, cu pereți din bolțari și cărămidă, acoperită cu tablă. Locul acestei biserici a fost sfințit de către P.S. Vasluianul, iar construcția ei a durat între anii 1993-1995
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tu m-ai mângâiat, bătrâne sat! În toată viața mi-ai călăuzit povața părintească, cinstea și onoarea, pentru a nu mă despărți de sfaturile curate !. Satule, învățătorul meu, îți pot purta permanent recunoștință! Tu, oglindă vieții mele! ADENDA (LEGENDE ȘI CONSEMNĂRI ISTORICE CULESE DE LA FII AI COMUNEI). Luptele pentru succesiunea la tron și rivalitățile dintre domnitorii munteni și moldoveni au avut drept urmare prădarea și incendierea satelor. La 24 decembrie 1473, Radu cel Frumos îl urmărea cu oastea sa pe Basarab, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
http://www.fseromania.ro/ images/downdocs/1605 2002 ro.pdf footnote> , Directiva a Opta a Consiliului nr. 84/253/EEC și Recomandarea 2001/256/EEC, „auditul reprezintă examinarea situațiilor financiare și a raportărilor contabile ale unei companii, societăți, firme sau instituții și consemnarea rezultatelor în cadrul unui raport care certifică dacă, în opinia auditorilor, raportările contabile examinate reflectă în mod real situația financiară a instituției.” Prin urmare, auditurile vor fi realizate numai de persoane aprobate de autoritățile naționale competente. Acestea pot fi asociații profesionale
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar în rafturile arhivelor... Unele consemnări au iz de vechime; cu atât mai mare valoarea originalelor; altele probează în plus, că ce a fost cândva există și astăzi: grija pentru prosperitatea țăranilor, de exemplu, asigurarea salariilor cadrelor didactice și a funcționărimii; rolul băncilor și al banilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grele și dușmani înveterați și că toate acestea cer din partea noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fundamentale, reprezentative pentru talentul lor sub dictatura comunistă. Până la urmă putem vorbi de afirmarea vasluienilor pe alte meleaguri, nu în târgul pricăjit, ci 19 într un context mai larg cu suprafață națională și nu numai. Toată presa anilor 1946-1989 însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului și erau subvenționate de stat. Câteva nume dintre cei afirmați în această perioadă dar care au dat, însă, măsura valorii lor după 1989: Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Simion Bogdănescu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Val Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele cinci decenii de presă comunistă merită o u șoară analiză. Scriam mai sus că toată presa anilor 1946 - 1989, însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului. Concetățenii no ștri obțineau rezultate după rezultate în domeniul agriculturii (cu erou al muncii socialiste, la Berezeni) și industrializării : blocuri, 20 macarale, combinate, export. Și fuga creatorilor peste hotare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Oprea... și alte câteva foițe cu susținerea unor "ziariști" cu școală profesională, care au completat evantaiul presei scrise locale. Merită consemnate: Păreri Tutovene (1992), Bârladul (1996), Jurnal vasluian (1995), Oferta (1990), Pagini medicale 142 bârlădene (1998), Semnal (1999). La data consemnării de față există 3 cotidiene respectiv Adevărul (de Vaslui) de pe 23 martie 2009 își schimbă titlul în Vremea Nouă, Monitorul (local) și Obiectiv. Ar fi ușor de menționat tot felul de reviste, total 57 de titluri, revistuțe scoase de școli
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și familial este necesar pentru a ajuta la formularea diagnosticului și posibilele efecte secundare ale terapeiei. Psihiatrul clinician ar trebui să observe și să înregistreze orice afecțiune medicală care ar putea fi, eventual, agravată de instituirea terapiei psihotrope. Este utilă consemnarea medicamentelor pe care le-a primit pacientul pentru diverse afectiuni somatice și în mod special reacțiile adverse la medicamentele psihoactive luate anterior. Istoricul trebuie să includă o încercare atentă de a evidenția simptomele care mai târziu ar putea fi în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
chiar misiunea lui istorică din acești ani. decembrie, 1998 III. Jurnal la Contrafort Paginile care urmează sunt niște fragmente de jurnal, eu le-am spus „flash-uri”, apărute în revista Contrafort de-a lungul a câțiva ani, perioadă în care consemnarea spectacolului cotidian al vieții literare (și nu doar literare, cum se va vedea) m-a pasionat destul de mult. Evident, e doar o mică selecție din noianul de întâmplări, secvențe, evenimente la care am fost martor sau participant direct și care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
elevi și de multe „fiibe” printre educatori. Și, cu timpul, ne-ar permite reintegrarea în nobila și mirabila noastră limbă literară românească, cu care acum, prea mulți dintre noi, ne purtăm de parcă ar fi troacă de porci”. În finalul acestei consemnări „cu Busuioc”, țin să divulg cititorilor săi un mic secret. Autorul Unchiului din Paris nu-și mai scrie de mult articolele și cărțile cu pana de gâscă, așa cum ar sugera parcă titlul rubricii sale, ci la un computer. Mai știu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de jurnal Îl pregătesc cu o obsesie aproape maniacală a detaliului. Sinuciderea lui Drieu la Rochelle nu e Întâmplătoare și nici lipsită de un ceremonial plin de patetism. Ca mare parte a autorilor de jurnale, Drieu e extrem de atent la consemnarea tuturor gesturilor semnificative ale existenței sale. El Își gândește viața și resimte o bucurie sălbatică În timp ce Își notează amănuntele voluntarei intrări În moarte. Nimic din ceea ce trăiește nu i se pare Întâmplător și, dacă ar fi s-o ia de la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu iert nici acum vreo ocazie de a vedea totul În negru, de a mă teme de tot ce e mai rău etc. După epuizarea tuturor strategiilor supraviețuirii, notația de jurnal Începe să semene mai mult a contabilitate maniacală: o consemnare seacă a micilor piedici care-i Încetinesc ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de dorință și de (ne)Împlinirile ei. Nu există, așadar, jurnale ale „fericirii” (carnetele lui N. Steinhardt sunt astfel numite doar prin antifrază) fără considerabilul risc de a le vedea transformate Într-o Însăilare kitsch, plutind În impasibila și indiferenta consemnare a stărilor de grație. Complexitatea, ca formă a nuanțării tensiunii și expresivitatea ca modalitate a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se modelează Întreaga forță de comunicare a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu propriul scris, el nu va anihila Însă În totalitate sentimentul, care face din spațiul intim un spațiu de concentrare și captare a energiilor subconștiente ale autorului. Așa după cum corpul se „mulează” pe Îndatoririle cotidiene ale mărturisirii (ori doar ale consemnării seci a programului cotidian), la fel acesta va imprima propria structură jurnalului ca formă literară În curs de constituire. Pentru Eric Marty, exeget scrupulos al lui Gide și student preferat al lui Barthes, Intimul este „dezvăluirea corpului În interiorul timpului”28
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autorul se află În insolubila situație paradoxală de a scrie pentru el ceea ce deja el știe”12. Dar știe autorul cu adevărat totul despre sine? Jurnalul e dovada omniscienței autoscrutătoare sau a nesiguranței, a ezitărilor? Dacă, declarativ, jurnalul e o consemnare, o luptă cu timpul trecut, În realitate el sondează În timpul paralel al biografiei subconștiente. Eul autoportretului rezumă, de fapt, structura jurnalului și, prin derivație, structura lumii percepută prin lentilele subiectivității auctoriale. Jurnalul intim conține sâmburele discursului narativ al persoanei Întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
umanitatea sa, care nu sunt altceva decât lucrurile cele mai rezistente, fiind esențiale. Soljenițîn a știut să vadă, să înțeleagă lucrurile esențiale și să vorbească oamenilor despre ele. 2.3. Soljenițîn și "cercul atestării" În Rusia secolului al XX-lea, consemnarea istoriei adevărate nu putea fi lăsată doar în seama documentelor oficiale, pentru că acestea lipseau ori prezentau evenimentele într-un mod denaturat. Fenomenul de falsificare a realității nu a cunoscut niciodată, până atunci, o asemenea amploare. În concepția lui Aleksandr Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]