5,839 matches
-
mutarea sursei libertății din fiecare și din toți în altul. Nu mai există acum decât "toți" și "altul". Eu mi-am înlăturat hotarul propriu și nu mai sânt decât prin vastitatea proiectului care nu-mi aparține, dar în care am consimțit să fiu preluat și din care fac parte împreună cu toți. La rândul lui, altul are nevoie de toți pentru a se putea defini. "Toți" sânt mijloace pentru realizarea proiectului lui și el nu poate exista decât în măsura în care îi poate prelua
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să mă întrebe ce am făcut cu viața și cu libertatea mea în ansamblul lor (pentru că nu ei mi-au dat libertatea și pentru că nu ei suportă ansamblul consecințelor ei), ci de ce nu mi-am respectat obligațiile la care am consimțit și care sânt condițiile ("limitele") sociale de exersare ale libertății mele. În spațiul social, alții mă întreabă în privința unei porțiuni a vieții, pe care, în virtutea unui contract scris sau nescris, am angajat-o în această întrebare și în obligația unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în gol. Cel care, auto-admirativ, și-a tras o palmă peste frunte începe atunci, enervat, să-i explice celuilalt cât de rafinată e soluția propusă și de ce anume ea trebuie împărtășită pe loc. Când acordul celuilalt e smuls și el consimte la ingeniozitatea formulării, se pretinde în mod simbolic o bere, care provine din lada de pe terasă și care oricum va fi băută la masa de seară (neapărat o Hefeweizen). Distincția omologată în felul acesta în final se numește "bere cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
constrânge să pună, în locul respectului și al devoțiunii, tandrețea grijulie generată în ceilalți de declinul său. Desigur, nu de o inversare a rolurilor este vorba aici. Dar oferindu-le celor care îl cunoscuseră în splendoarea sa versantul destrămării sale, maestrul consimte implicit la un transfer de autoritate. Tocmai asta este neplăcut în sfârșitul lui Socrate: el rămâne protagonist până în ultima clipă și, în felul acesta, nu-i lasă pe ceilalți să înceapă să fie. Discursul final despre moarte rostit în fața discipolilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cererea d-lui Ristici, pentru a cere de la țarul ajutorul Rusiei în favoarea Serbiei. Times publică o telegramă din Paris care zice că acum pare mai presus de orice îndoială că Rusia e de acord cu celelalte puteri și c-a consimțit a - se mai amâna prezintarea memorandului la Poartă. [30 mai 1876] GERMANIA ["GAZETA OFICIALĂ... "] Gazeta oficială Reichsanzeiger publică numirile în ministeriu a d-lor de Bulow, fost secretariu de stat, și Hoffmann, fost prezident al cancelariei imperiale. Provinzial - Correspo [n
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Constantinopole este lordul Salisbury, care va fi însoțit de Sir H. S. Northcote, amploiat la ministerul afacerilor străine, în calitate de secretar privat. În 2/14 noiemvrie a fost esped [i]ată la Londra nota prin care cabinetul austro-ungar declară a consimți cu propunerile Angliei. [7 noiembrie 1876] RUSIA ["VESTITORUL STATULUI"... "] "Vestitorul statului" (foaia oficială) publică un decret împărătesc sub data de 1 noiemvrie, care dispune formarea de șase corpuri de armată din diviziile cari staționează în circumscripțiile militare Odessa, Charkov și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ministru obiectă că ar fi bine ca biuroul să invite pe d-nu interpelant a împărți interpelarea sa și a fixa care din cele patru cestiuni conținute într-însa trebuie să facă obiectul dezbaterii. D. Apostoleanu răspunse că nu poate consimți la o asemenea cerere, căci, dacă interpelarea făcută cuprinde mai multe punturi, ea are însă o țintă generală: dorința de a cunoaște politica esterioară a guvernului în privința tuturor faptelor importante cari s-au produs de la venirea lui; cu toate acestea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiind încă pendente, nu ar putea vorbi fără a compromite chiar reușita acelor pertractări. D. ministru adăogă că numai dacă Senatul va da un vot prin care să-l oblige a tipări și distribui corespondența urmată cu cabinetele străine va consimți a se supune acestui vot; că în privința aceasta a luat avizul Consiliului de Miniștri, dar că atunci răspunderea gravelor consecuențe ce ar rezulta din această urmare va privi pe Senat. După aceasta d. Ionescu arată pe larg dificultățile ce a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din țară drepturi politice; că, neînțelegerea fiind gravă între părțile contractante, iar tariful autonom și general al vămii trebuind să se aplice fără întîrziere pentru statele cari nu încheiaseră convențiuni separate cu țara noastră, acele puteri au fost nevoite a consimți la niște angajamente provizorii, cu facultatea de a le prelungi când s-ar putea negocia tractate speciale până la terminul stipulat într-însele. {EminescuOpIX 335} D. ministru aminti asemenea că, încă din luna lui octomvrie 1875, guvernul a început negocieri cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
are gata, ea s-a rugat de celelalte companii a-i împrumuta numărul cerut de locomotive și vagoane, pentru a le porni îndată spre România. [9 martie 1877] TURCIA ["POARTA A RESPINS... Poarta a respins definitiv cererile delegaților Muntenegrului. Ea consimte a le acorda numai o ușoară rectificare a fruntarielor. Delegații muntenegreni au referit rezultatele la Cettinje și așteaptă răspunsul principelui Nikita; deși consideră de pe acuma ca inacceptabile propunerile Turciei. [9 martie 1877] {EminescuOpIX 340} ANGLIA ["GENERALUL IGNATIEFF... Generalul Ignatieff a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
motive romînești" de Raff. [20 martie 1877] {EminescuOpIX 347} LICEUL DIN SUCEAVA ["ÎNTR-O CORESPONDENȚĂ... "] Într-o corespondență din Cernăuți, reprodusă după "Timpul", cetitorii noștri au văzut că una din condițiile sub cari o parte a partidului național bucovinean a consimțit a intra în camera provincială (Landtag ) a fost și introducerea limbei de propunere române în liceul din Suceava. Aflăm acuma din izvor sigur că Ministerul cez. reg. al instrucției au hotărât ca de la toamnă propunerea în limba română să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
23 martie 1877] ["ȘTIRILE DIN STRĂINĂTATE... "] Știrile din străinătate sânt pacifice. Din Londra se vestește că înțelegerea între Rusia și Anglia s-a stabilit și că semnarea protocolului este aproape făcută; în Paris pacea se consideră asigurată dacă Poarta va consimți a ceda districtul Nicsici și a dezarma în același timp cu Rusia. Puterile toate stăruiesc pe lângă cea dintâi de a închia pacea cu Muntenegrul. [23 martie 1877] {EminescuOpIX 351} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR A ȚINUT... "] Duminica trecută d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor. În situația despre care vorbim, avem o carte domnească din 12 iunie 1817, în care se pomenește zapisul „din trecutul an 1816 februarie 14 iscălit de preotul Vasile Sârghie și Tudorache Sârghie și alții ai lor”, prin care au consimțit să cedeze partea lor „ce să numește Tămășenii”, pretinsă de Elenco Manu „tot sub nume de Boziești”. Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu Sârghie, înscris în catagrafia din 1774, „popa Sandu”, menționat și în unele sămi ca preot la ctitoria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1970, p. 18). Pentru Bourdieu, forma supremă de violență simbolică este că "produșii dominați ai unei ordini dominate de forțe aureolate de rațiune (ca acelea care acționează prin verdictele instituției școlare sau prin dictatele experților economici) nu pot decât să consimtă la arbitrariul forței raționalizate" (Bourdieu, 1997, p. 99). Altfel spus, acceptarea ordinii mondiale inegale este atât de clară încât revolta este de neconceput, fiindcă există credința în fatalitatea naturală a acestei ordini, credință întărită de secole de colonizare și sclavie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primul rînd, modelarea de teorii în relațiile internaționale pe baza metodologiei pozitiviste implică folosirea unei singure legături cauzale. Cartea lui Kindleberger (1986) este a unui istoric al economiei, nu a unui cercetător din științele sociale. Dar, mai tîrziu, el a consimțit la remodelarea în acest sens a principalelor sale teze. Ca urmare, abordarea sa poate fi considerată o variantă mai specială a perspectivei lui Waltz. În concepția lui Waltz, distribuția puterii într-un sistem anarhic explică atît comportamentul individual al statelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atât de puțin, Sfânta Scriptură consemnează cuvintele rostite de ea doar de trei ori.”65 Eva a fost pusă de Dumnezeu sub autoritatea bărbatului, Adam. Este vinovată de căderea omenirii, mult mai mult decât bărbatul, al cărui rol de a consimți la păcat este ignorat. Toți pelerinii chaucerieni, plecați în căutarea beneficiilor acordate de Sfântul Thomas Beckett, cred, conform uzanțelor vremii, în vinovăția femeii de a fi provocat izgonirea din rai, referiri asemănătoare întâlnim și în cartea lui Jankin, al cincilea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vorbește despre supunerea trupurilor, unul altuia, în căsnicie. El pretinde că cei doi parteneri de viață au trei motive pentru a fi împreună, unul dintre acestea fiind și abandonarea trupească în voia celuilalt, și le laudă pe acele femei care consimt la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când ele se fac vizibile la alți semeni, învoirea directă la fraudă (VII. 6 - un preot consimte să fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mod de a-și afirma masculinitatea, de a se impune, John nu ia în calcul integritatea femeii agresate, soția morarului, practică sau aplică o „violență sexuală și o exploatare” 934 . Mama tinerei este violată fără a ști identitatea agresorului, nu consimte cu nimic la acest act, devine, asemeni fiicei ei, un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației oferite de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că este opera unui zeu. * Nu Încape Îndoială că nu mi-au plăcut deloc spusele lui Planetiades Îndeosebi din pricina nestatorniciei pe care el o atribuia Zeului. Presupunea că Apollo ocolește viciul și Îl izgonește din anumite locuri, În vreme ce În altele consimte să-l Îngăduie. În acest caz, Zeul ar fi asemenea unui rege și unui tiran care, deși Închide ticăloșilor anumite porți din reședința sa, le dă În schimb acces la alte intrări, pentru a-i primi În audiență. Cele create
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a cheltuielilor neobligatorii decât cea stabilită în perspectiva financiară. Potrivit Tratatului de la Lisabona, PE nu va mai avea posibilitatea de a renunța la perspectiva financiară. Odată adoptat, planul de buget multianual va deveni lege obligatorie. În plus, dacă PE nu consimte un nou plan de buget, pragurile ultimei perspective financiare vor continua să fie valabile până când se adoptă unanim noi praguri. Aceasta va întări înclinația către status-quo inerentă cadrului perspectivei financiare, favorizând în special în Consiliu acele state membre care doresc
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Familia, în sens larg cuprinde: a) persoanele legat prin căsătorie b) rudele până la gradul IV inclusiv c) persoanele legate prin adopție 6. Caracterele familiei sunt: a) este fenomen social complex b) are caracter istoric c) este întemeiată pe căsătoria liber consimțită între soți 7. Noțiunea juridică și noțiunea sociologică a familiei sunt: a) identice b) diferite c) diferite, dar cu unele caracteristici comune Capitolul II DREPTUL FAMILIEI RAMURĂ AUTONOMĂ A SISTEMULUI DREPTULUI ROMÂN Cunoașterea ramurii dreptului familiei DREPTUL FAMILIEI cuprinde ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
civilă pot fi îndeplinite și de alte persoane și anume: a) viceprimari b) secretari c) alți funcționari ai aparatului propriu Titlul II CĂSĂTORIA CAPITOLUL I CĂSĂTORIA ACT JURIDIC ÎNCHEIAT ÎN SCOPUL ÎNTEMEIERII FAMILIEI Cunoașterea problemei căsătoriei Căsătoria este unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată potrivit dispozițiilor legale, în scopul întemeierii unei familii și reglementată de normele imperative ale legii 27. Legislația familiei nu definește acest concept, motiv pentru care doctrina juridică a rezolvat această problemă în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vor să se căsătorească. Pentru încheierea căsătoriei este necesar acordul de voință al viitorilor soți, dar, odată încheiată, ea devine independentă de acest acord de voință, pentru a fi cârmuită în întregime de normele legale. Prin încheierea căsătoriei, viitorii soți consimt să li se aplice regimul legal al căsătoriei, fără a avea posibilitatea de a-l modifica. Căsătoria este considerată că aparține acestei din urmă categorii, deoarece părțile pot decide numai în acord cu posibilitățile legale care stabilesc daca statutul legal
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai în acord cu posibilitățile legale care stabilesc daca statutul legal al căsătoriei să se aplice ori nu, fără posibilitatea de a-l modifica. C. fam. folosește termenul de căsătorie în sensul de act juridic, în articolul 1 ("căsătoria liber consimțită"), în articolul 16 ("căsătoria se încheie prin consimțământul viitorilor soți"), în art.19 care dispune că: "este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispozițiilor...". căsătoria înseamnă situația juridică în principiu permanentă a celor căsătoriți. Această situație juridică este determinată de reglementarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]