2,124 matches
-
întrunirile prin care era guvernat regatul. M-am gândit că era un mod prostesc de a acționa. Rotari a sesizat îngrijorarea de pe chipul meu, deși fără s-o înțeleagă: convingerile bunicului erau de-ajuns ca să-l liniștească. Vrând să mă consoleze, mi-a spus: - Verii mei știu ce fac. M-am prefăcut că îl aprob, în schimb, am avut parte de un somn agitat în care mi-a apărut al treilea și ultimul semn rău. Am văzut un țăran care secera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a Fecioarei sub care ardea o candelă uitată. Ni se umflaseră picioarele și ne dureau. Când ne-am dat jos încălțările, am văzut că aveam picioarele bășicate. Gundo a început să se frece, bombănind și înjurând. Am încercat să-l consolez. - Gândește-te la Iov. Și la romanii care, cu astfel de încălțări, au cucerit pe jos un imperiu. A mormăit: - Cine este Iov acesta de care tot pomenești? I-am povestit istoria biblică, și el, de obicei fermecat de viețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
rămas neclintit, fața conturându-i-se doar ca o pată în beznă. - Vreau să te-ntreb ceva, mi-a răspuns. Ceea ce m-a întrebat m-a uluit pur și simplu. - Ce cuvinte mi-ai spune, dacă ai vrea să mă consolezi pentru starea oribilă în care mă aflu? Mintea mi-a fost pusă la grea încercare, lipsită de răspunsuri spontane sau de vorbe care, puse laolaltă, să însemne ceva omenesc. În cele din urmă, am spus: - Planurile Celui Atotputernic sunt necunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
găină vii, care uneori ne scăpau. Trebuia să le sucim gâtul, să-i jumulim de pene, să-i curățăm și să-i perpelim cât durează un foc de crengi. În momentele respective ne strângeam laolaltă, și Rotari putea s-o consoleze pe Gaila, încă amețită de sfârșitul îngrozitor al mamei sale. Gumbert, în schimb, se ținea vitejește și uita de toate, înfulecând bucăți de pui aproape crud. La un moment dat n-au mai controlat cine cu cine se urca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vă mai fiu de folos cu altceva? I-am răspuns că aveam nevoie doar de un bărbier și de cineva care să-mi livreze niște haine cuviincioase. A fost dezamăgit, căci la ambele lucruri se gândise deja Giuliano. L-am consolat spunându-i că aveam să-i cer stăpânului său să-i îngăduie să-mi stea la dispoziție. Cu barba rasă, pieptănat ca un nobil roman, m-am prezentat în tricliniu pentru cină. Calinic se spălase și se îmbrăcase în hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
schimb nu reușeam să mă obișnuiesc cu complicata viață de la curte, și pacea mi-o găseam doar în timpul partidelor de vânătoare, al turnirurilor, al petrecerilor și mai ales atunci când puteam să fiu alături de Gaila. Îmi accepta cu tact confidențele, mă consola cu blândețea și afecțiunea ei; o singură privire din partea ei avea puterea să mă însenineze. Eram ca doi frați, care se iubesc cu duioșie, în ciuda faptului că vedeam în ea și femeia, lucru care adesea mă tulbura. Desele noastre întâlniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
părul rar și cu vene verzi, proeminente, vizibile pe picioare ca niște viermi, cu vezica slăbită, cu pungi sub ochi și cu pielea zbârcită ca un măr vechi. Dar, la urma urmelor, acesta nu era un gând care să-l consoleze, căci, la vremea aceea, și el avea să fie o relicvă flască și tăbăcită - și era bine că vremea aceea era Încă departe, iar Emma era Încă o bucățică suculentă, binecuvântată de natură și de dragoste. Așa o văzuse, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
intra zgomotul traficului și un miros de asfalt Încins, de pizza cu suc de roșii amestecat cu duhoarea gazelor de eșapament - mirosul Romei. Din curtea școlii se auzeau mingile și primele clase care făceau orele de gimnastică. Încercă să se consoleze, gândindu-se la lalelele albastre. Dar Dario era Încă departe, În cealaltă viață a sa. Iar aici era această clasă indolentă, douăzeci și șapte de adolescenți nestăpâniți, nepăsători În fața gramaticii, a istoriei oamenilor și a poeziei italiene: versuri care lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ea se temea că, Într-o zi, vreun hoț ar fi putut să-l Împuște În plină stradă. Dar nu-l Împușcase nimeni, și cu toate acestea tatăl ei nu se mai Întorsese. Sasha nu credea că reușise să o consoleze. Îi spusese că dacă Îi lipsea atât de mult tatăl ei, poate că ar fi trebuit să i-o spună, să-l caute - să-l sune. Cu siguranță și tatălui ei Îi era dor de ea. Fata Îi răspunse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Îi spuse Maja Camillei, care o privea palidă, cu buzele lipsite de culoare și cu privirea dilatată de spaimă, Întoarce-te și cântă, e cântecelul tău. Dar Camilla nu se mișcă. — E simpatic prietenul tău, Kevin, adăugă pentru a o consola, altfel petrecerea s-ar fi transformat Într-o tragedie. Îl invităm și altă dată, când vrei tu. Camilla dădu din cap și se Întoarse fără chef la karaoke. Nu o mai credea. Cine te-a trădat o dată, te va trăda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
i-a văzut pe alții născându-se și a devenit ucenica Innei. A învățat ce trebuie făcut când copilul e cu picioarele în jos când vine prea repede și carnea mamei se rupe și se infectează. A învățat cum să consoleze o mamă după ce naște un copil care nu se mișcă și cum, atunci când mama e deja moartă, să taie burta și să salveze copilul dinăuntru. Rahela le-a spus surorilor ei povești care le făceau să suspine, să plângă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
regelui. Shalem fusese primul și apoi tatăl lui, Hamor. Nehesi spunea că nici regele, nici prințul nu țipaseră. A urmat micul fiu al lui Așnan și el a plâns, dar nu mult, pentru că avea un piept bogat care să-l consoleze. Bărbații care serveau și cei câțiva nefericiți care n-apucaseră să fugă la țară dintre zidurile orașului n-au mai fost așa de norocoși. Ei au simțit cuțitul din plin și mulți au urlat de parcă i-ar fi omorât. Țipetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
groaznic. Până la urmă, ea a fost mai curajoasă, săraca. După două săptămâini, a plecat. A ieșit din casă când eram la muncă, s-a urcat pe vas și s-a întors la casa pictorului. A rămas acolo. Eu m-am consolat cu niște băuturi tari care mi-au devenit prieteni statornici până când m-a găsit Meryt. M-a vizitat de trei ori până când am fost de acord să te văd. Norocul meu că prietena ta nu înțelege ce înseamnă „nu”. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și am Învățat extrem de mult de la Ravelstein, pentru că Îi eram devotat. Îl „cultivam”, așa cum mă Învățase una dintre cunoștințele mele să mă exprim. Evident, când Îi vorbisem lui Abe de serviciul de curățătorie de la „Crillon” nu urmărisem decât să‑l consolez pentru că vărsase cafeaua concentrată de la „Flore” pe sacoul lui nou‑nouț. Dar Abe nu voia să fie consolat pentru că era ceea ce era. Ar fi preferat să râd de el, să‑l zeflemisesc că scuipa și i se scurgeau balele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cunoștințele mele să mă exprim. Evident, când Îi vorbisem lui Abe de serviciul de curățătorie de la „Crillon” nu urmărisem decât să‑l consolez pentru că vărsase cafeaua concentrată de la „Flore” pe sacoul lui nou‑nouț. Dar Abe nu voia să fie consolat pentru că era ceea ce era. Ar fi preferat să râd de el, să‑l zeflemisesc că scuipa și i se scurgeau balele și‑i tremurau mâinile de stângăcie și febrilitate. El se delecta cu comediile bufe, cu gagurile răsuflate ale vodevilurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de paradoxal, Încât un efect al prieteniei noastre consta În faptul că devenisem inconștient de bizareria condiției mele - că la șaptezeci și ceva de ani mă Însurasem cu o fată tânără. - E ciudat numai când privești lucrurile din afară, mă consola el. S‑a Îndrăgostit de tine și de asta nimic n‑a mai putut‑o opri. Alegându‑mă pe mine sau, mai bine zis, obligându‑mă să scriu această biografie, m‑a obligat totodată să mă gândesc și la moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că m‑am lăsat folosit. - Urmăreai să‑i faci pe plac soției tale. Țineai să aibă o părere bună despre tine. Și probabil că Ravelstein a simțit că te‑ai lăsat dus. Că ai ales calea cea mai ușoară... - Mă consolam, cred, spunându‑mi că totul nu‑i decât o absurditate franco‑balcanică. Într‑un fel, nu‑i puteam lua În serios pe fasciștii din Balcani. Când se aducea nota de plată, Radu sărea de pe scaun să pună el mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am liniștit eu. Lacrimile îi șiroiau pe obraji. I-am vândut bijuteriile, bijuteriile preferate, ba odată până și rația ei de carne... toate ca să-mi cumpăr mie țigări, mărturisi el. — Am făcut cu toții lucruri de care ne rușinăm, l-am consolat eu. — N-am vrut să mă las de fumat de dragul ei, insistă el. — Toți avem și obiceiuri rele, am zis eu. — Când a căzut bomba pe apartamentul nostru, a omorât-o pe ea și pe mine m-a lăsat doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mă ținea lângă mașina aceea, în fabrică, zi după zi, erau visele; și nu aveam nici un drept la ele. — De ce nu? am întrebat-o. — Erau toate vise în care eram altcineva decât eram. — Nu-i nici un rău în asta, am consolat-o eu. — Nu vezi răul? zise ea. Uită-te la tine. Uită-te la mine. Uită-te la amorul nostru. Am visat să fiu sora mea Helga. Helga, Helga, Helga... asta eram. Frumoasa actriță cu soțul ei, frumosul dramaturg, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
am răspuns. — Jumătate din ei nici măcar asta nu vor să facă. Ce-mi văd mie ochii... ce sunt în stare să-mi spună mie oamenii! Uneori mă simt foarte abătut. — Din când în când toți trecem prin asta, l-am consolat eu. Cred că-i de vină și chimia, a zis el. — Cum adică? m-am mirat eu. — Când nu te simți în apele tale, explică el. Nu asta s-a descoperit - că o mare parte de vină o poartă chimicalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
rapiditate, iar tot ce putea el să facă era să-i selecteze niște peruci virtuale... Samusamusamusamusa - și sunetele astea interminabile ieșeau din gura unei Margarete blonde, a uneia roșcate, a uneia brunete cârlionțate, a uneia cu părul verde. Samuel anula consola și se trântea pe spate în nisipul fierbinte. Vocea blocată pe același grup de sunete continua să se amestece cu țipetele îndepărtate ale pescărușilor. Atunci el se ridica și pornea încet de-a lungul apei, cu mâinile la spate. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zise ea pe un ton ferm. De acum înainte, o să verificăm de două ori cablul tău, în fiecare seară. Nu-ți face griji. Sally își făcu loc prin mulțime, ajunse lângă Tabitha și o îmbrățișă. —Ai fost foarte bună, o consolă el. Te-ai descurcat de minune. Nimeni din public nu știe ce se întâmplă. Își ridică privirile către MM, făcându-i un semn din sprâncene ca să-și întărească încurajările. Deja i-am spus Tabithei cât de bine s-a descurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Pare că e bine, spusei eu, ferm. Aveam impresia că Sophie e tipul de persoană care prefera ca prietenii să dea de necazuri pentru ca să-i poată consola; avea nevoie să se conteze pe ea. Sau poate nu dorea s-o consoleze decât pe Violet. Oricum, n-am fost niciodată de părere că un asemenea nărav ar trebui încurajat. A, da, zise Sophie din nou, părând dezamăgită. Și-a înclinat capul, la nouăzeci de grade, ca o floare care cere să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în baltă - căci așa vedeam eu lucrurile. După o vreme, la petrecere, m-am uitat în jur și, cum nu l-am văzut, am presupus că era sus, la etaj, stând frumos la coada de admiratori care așteptau s-o consoleze pe Violet. Așa că am plecat, pentru că nu voiam să merg să-l caut și să-mi dau seama că voia mai degrabă să fie cu ea decât cu mine. Mândria - păcatul care mă chinuiește - îmi ședea în cârcă și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se întâmpla în jur, de parcă s-ar fi uitat la Richard și Judy1, cuprinși de o amorțeală plină de scepticism, judecând după umerii lor pleoștiți. Ar fi trebuit să aibă tatuat pe frunte: „Asta e tot?“. Nici măcar nu m-a consolat ideea că cel puțin nu mă sâcâie. Într-un fel, aproape aș fi preferat sâcâiala în locul jalnicului priveghi de zombi. Am sunat la interfonul apartamentul cincizeci și opt, fără să știu dacă e cineva acasă sau, chiar în caz că e, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]