15,474 matches
-
august 2021, paragrafele 14-24, și Decizia nr. 572 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 27 aprilie 2020, paragrafele 29-39, Curtea s-a mai pronunțat cu privire la soluția legislativă criticată, constatând constituționalitatea acestora. Prin deciziile antereferite, Curtea a constatat că măsura legală instituită este proporțională cu scopul urmărit, respectiv constituirea de resurse financiare la bugetul local. Practic, dispozițiile legale criticate permit autorităților locale să majoreze cotele de impozitare pe baza unor criterii
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
nu indică în mod expres, din motivarea excepției rezultă că sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, privind principiul legalității. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză și cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 278 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 23 iulie 2013, analizând o
DECIZIA nr. 854 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254566]
-
De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta având obligația ca, în procesul de legiferare, să se circumscrie cadrului constituțional. Or, reglementările deduse controlului de constituționalitate satisfac exigențele impuse de normele constituționale, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 16, 21 și 24 din Legea fundamentală și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. De asemenea, prin
DECIZIA nr. 854 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254566]
-
anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și sesizării instanței de executare, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului creditorului de realizare a creanței sale. Astfel, problema care se impune a fi analizată, din punctul de vedere al constituționalității măsurii reglementate prin textul de lege criticat, este aceea a încălcării dreptului de proprietate privată al creditorilor titlurilor executorii reprezentate de înscrisurile sub semnătură privată, care sunt titulari ai unui drept de creanță, născut în patrimoniul lor de la data
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
timp Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției; pe durata acestui termen, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept. ... 65. În raport cu textele sus-indicate rezultă că prezumția de validitate și de constituționalitate care însoțește o normă legală încetează de la data publicării deciziei instanței constituționale care statuează în sens contrar și că respectiva normă nu mai poate face parte din ordinea juridică internă. ... 66. Pe de altă parte, trebuie observat că deciziile
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, mai multe situații, în care decizia instanței constituționale își va produce efectele, respectiv: – cauze nesoluționate, în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate; ... – cauze aflate pe rolul instanțelor în care a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, înainte de publicarea deciziei instanței de contencios constituțional; ... – cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care sunt aplicabile dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, dar
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
fiind pendinte pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt soluționate cu caracter definitiv, raportul juridic contestat nu și-a epuizat efectele juridice, însă dispoziția legală constatată neconstituțională nu mai poate fi aplicată, fiind răsturnată prezumția de constituționalitate de care a beneficiat până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale. ... 78. În litigiul pendinte, în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, constatarea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 4 alin.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
că ele trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar și considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor normative declarate
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor normative declarate neconstituționale“. În același sens, Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la procesul echitabil, respectiv la interzicerea discriminării. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, Curtea respingând, prin mai multe decizii, excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, pot fi menționate Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
este necesară declanșarea unui proces distinct. Or, Curtea observă că, atâta vreme cât legea oferă posibilitatea recuperării eventualului prejudiciu, faptul că acest lucru se va realiza în cadrul unui alt demers procesual separat nu este o chestiune care să afecteze constituționalitatea reglementării criticate. ... 25. Totodată, autorul excepției își mai argumentează critica de neconstituționalitate și prin susținerea că art. 32 din Legea nr. 7/1996 este neconstituțional în măsura în care se extinde la toate situațiile în care oficiul de cadastru și publicitate
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
și în cauza soluționată prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021. Prin această decizie, raportându-se la jurisprudența sa anterioară prin care a mai examinat constituționalitatea unor prevederi referitoare la ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Curtea a constatat că prevederile criticate și în cauza de față nu încalcă dispozițiile art. 1 alin.
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, sau Decizia nr. 393 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 9 septembrie 2021). Prin aceste decizii, Curtea a constatat constituționalitatea unor astfel de soluții legislative în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. ... 17. Astfel, cu privire la critica raportată la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
I, nr. 889 din 22 octombrie 2018. ... 19. Curtea a observat că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate (Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 57-66, și Decizia nr. 259 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 901 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254623]
-
Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă o soluție legislativă similară în materie procesual penală a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, sens în care a fost pronunțată Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă o soluție legislativă similară în materie procesual penală a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, sens în care a fost pronunțată Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467. ... 25. În decizia menționată, Curtea a fost chemată să
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
în vigoare a prezentului cod rămân supuse legii vechi, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor art. 27 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate la speța dedusă judecății, Curtea reține că soluționarea acesteia excedează competenței sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) lit. c) din Ordonanța
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
în esență, autorii acesteia susțin că limitele de pedeapsă reglementate de dispozițiile criticate nu sunt proporționale cu fapta incriminată, ce se încadrează în categoria infracțiunii de evaziune fiscală. Se observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din aceeași perspectivă, prin Decizia nr. 159 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 20 iulie 2020, Decizia nr. 881 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 22 iulie 2020, paragraful 42). O ordonanță de urgență respinsă produce efecte juridice în perioada cât a fost în vigoare. Prin urmare, aceasta poate forma obiectul controlului de constituționalitate, întrucât, pe de o parte, este un act de reglementare primară a legiuitorului delegat, iar, pe de altă parte, continuă să producă efecte juridice pentru perioada în care a fost în vigoare. În cauză, ordonanța de urgență criticată a prorogat
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
dreptul la muncă și protecția socială a muncii și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2021, și Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021
DECIZIA nr. 378 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261698]
-
Cu privire la admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia, chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituțională în interiorul termenului de protecție, aceasta îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituționalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituția și nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecției de neconstituționalitate în interiorul termenului de protecție. Avocatul Poporului arată că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]