1,488 matches
-
Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012). 32. În ceea ce privește alegerile, dispozițiile art. 2 din Constituție se coroborează cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
stabilesc nicio condiționare de genul celei stabilite de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Lipsa trimiterii în textul constituțional la o reglementare prin lege a dreptului de a fi ales denotă, în opinia autorilor excepției, voința Adunării Constituante de a stabili prin Legea fundamentală nu doar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales, cât și consacrarea accesului liber al cetățenilor la funcțiile elective. Ca urmare, textul criticat îngrădește nepermis dreptul de a
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012). 27. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României. Art. 16, consacrat principiului egalității în drepturi, completează cadrul constituțional ce configurează dreptul de a fi ales în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că «Funcțiile și demnitățile publice (...) pot fi ocupate, în condițiile legii, (...)»." 19. Prin Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, Curtea a
DECIZIE nr. 66 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271624_a_272953]
-
condiția ca ele să îndeplinească următoarele criterii: (i) conținutul masic de hidrocarburi aromatice policlorurate, de exemplu de policlorobifenili (PCB) sau de pentaclorofenol (PCP), nu depășește concentrațiile stabilite de legislația comunitară în domeniu; (ii) aceste deșeuri nu devin periculoase conținând alți constituanți enumerați în anexa II la Directiva 91/689/CEE în cantități sau concentrații care nu sunt compatibile cu realizarea obiectivelor fixate în art. 4 din Directiva 75/442/CEE, și (iii) puterea lor calorifică netă atinge cel puțin 30MJ pe
jrc4617as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89783_a_90570]
-
normativ, respectiv Legea nr. 96/2006 , Curtea constată că întregul său conținut normativ transpune și dezvoltă la nivel legal prevederile constituționale cuprinse la art. 69-72 referitoare la statutul deputaților și senatorilor. Reglementarea unui statut al deputaților și senatorilor exprimă voința constituantului derivat de a supune regimul juridic civil al deputaților și senatorilor numai Constituției și Legii nr. 96/2006 , și nu altor legi organice sau regulamentelor parlamentare (cu privire la obiectul de reglementare al legilor și regulamentelor parlamentare, a se vedea Decizia nr.
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
318 din 11 mai 2015, paragraful 32, sau Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragrafele 30-33). În schimb, în ceea ce privește răspunderea penală, Curtea constată că legiuitorul constituant a stabilit la art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție faptul că reglementarea infracțiunilor se realizează prin lege organică, lege care se adoptă conform art. 65 alin. (1) și art. 75 din Constituție în ședințe separate ale celor două
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
din 18 aprilie 2013, și Decizia nr. 319 din 19 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 4 iulie 2013), Curtea a statuat că "problema conflictului de interese nu este de rang constituțional, legiuitorul constituant stabilind în mod expres și limitativ doar cazurile în care calitatea de deputat sau de senator încetează, cazuri care nu se referă și la conflictul de interese" ( Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 , pct. X 5). Prin urmare, conflictul
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora" - ar duce la concluzia că o atare soluție legislativă ar putea să se refere și la legea penală, ceea ce este inadmisibil, având în vedere voința constituantului derivat, astfel cum a fost reținută la paragrafele 31-33. Prin urmare, Curtea constată că soluția legislativă criticată, deși pare a interpreta un text legal care vizează statutul juridic al deputaților și senatorilor, are, în realitate, efecte ce se pot răsfrânge
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
2011, sau Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 , precitată, paragraful 31), fiind conservată, astfel, competența proprie și distinctă a fiecărei Camere. Orice abatere de la adoptarea și dezbaterea distinctă de către fiecare Cameră a legii penale constituie o nesocotire a voinței constituantului originar cu privire la arhitectura instituțională și funcțională a Parlamentului. Or, în condițiile în care excepțiile de la adoptarea și dezbaterea distinctă a actelor normative sunt expres prevăzute de Constituție [art. 65 alin. (2) lit. b) și j), art. 148 alin. (1), art.
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
din Constituție atât prevederi civile, cât și penale în cuprinsul acesteia, respectiv de a deveni izvor formal de drept și în privința altor ramuri ale dreptului. Interpretarea Curții Constituționale este una novatoare care nu a fost avută în vedere de legiuitorul constituant sau de jurisprudența sa de până acum. Statutul deputaților și senatorilor nu este compus numai dintr-un summum de norme extrapenale, legiuitorul putând aprecia, în considerarea situației diferite în care aceștia se află potrivit art. 69 din Constituție, reglementarea și
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
norme penale diferite în privința acestora. Or, acest lucru vizează tot statutul lor, caz în care, în accepțiunea deciziei, ar trebui adoptată o lege organică distinctă, potrivit procedurii de la art. 65 alin. (1) și art. 75 din Constituție. Apreciem că legiuitorul constituant, atunci când s-a referit la statutul deputaților și senatorilor, a avut în vedere toate normele care vizează această calitate, indiferent de domeniul subsidiar în care acestea intervin (penal, civil). Incontestabil norma generală în materie penală o reprezintă Codul penal, însă
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
legată de dispoziția înscrisă în art. 31 alin. (5) din Constituție, potrivit căreia organizarea serviciilor publice de radio și televiziune, precum și controlul parlamentar asupra activității acestora, se reglementează prin lege organică, ca expresie a importanței și valorii pe care legiuitorul constituant o conferă serviciilor publice de radio și televiziune. De altfel, aceste servicii constituie una dintre modalitățile principale de exercitare a două drepturi fundamentale într-un stat de drept, respectiv libertatea de exprimare și dreptul la informație, aflate în strânsă interdependență
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
materie, Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptată cu majoritate absolută. Or, din perspectiva valorilor și principiilor constituționale, serviciul public de radio beneficiază de o recunoaștere deosebită, majoră, legiuitorul constituant lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar să decidă modalitatea de organizare a acestui serviciu și de exercitare a controlului parlamentar asupra sa. 13. Referitor la aspectele invocate "în subsidiar" prin care se susține "încălcarea de către Parlamentul României a principiului colaborării loiale
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012). 23. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
astfel idealul de unitate a tuturor românilor. Pentru realizarea acestui deziderat, au avut loc acțiuni pregătitoare în toate așezările zonei. Cităm în acest sens un fragment din „Raportul asupra adunării naționale ținute la Fundu Moldovei” la 8 noiembrie 1918: "„conform Constituantei țării Bucovinei, precum și adunării naționale districtuale din Câmpulung din 4 noiembrie 1918 stil nou, s-a conchiemat pe ziua de 8 noiembrie stil nou adunarea națională a poporului din această comună.”" Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
alcătuiesc o zonă botanică alpină întinsă pe 5 hectare. În orașul Storojineț se află mai multe obiective turistice cum ar fi conacul lui Iancu Flondor, om politic bucovinean, conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și președintele Adunării Constituante care a votat la 27 octombrie 1918 Unirea Bucovinei cu România. El a fost înmormântat în cripta familiei de la Storojineț. - originare din Storojineț - care au trăit la Storojineț
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
lucru de 8 ore, libertatea sindicală, organizarea unor comitete de uzina, în timp ce reprezentanții socialiști ai muncitorilor au renunțat la revendicările privind naționalizarea. Armata s-a declarat neutră dacă era restabilită ordinea. Pe 28 noiembrie SPD a început pregătirile pentru alegerea Constituantei. Apar partidele de dreapta, în timp ce spartakiștii au devenit liderii extremismului de stânga. Conflictul dintre socialiști și spartakisti s-a agravat pe 6 decembrie. Guvernul a decis dizolvarea Comitetului Sfaturilor din Berlin, aflat sub control USPD. Comisarii USPD au părăsit guvernul
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
de la Versailles. Deși a pierdut teritorii, Germania și-a menținut echilibrul și restrângerea teritorială drept efect al accentuării conștiinței apartenenței la germanitate. Revendicarea teritoriilor germane pierdute a devenit tema naționalistă după 1919. La 19 ianuarie 1919 a fost aleasă Adunarea Constituantă dominată de Coaliția Weimar-SPD, Zentrum, Partidul Liberal. Adunarea Constituantă era alcătuită din: După lungi negocieri, la 31 iulie 1919, Adunarea a votat proiectul de constituție al liberalului Hugo Preuss, evreu de origine, al cărui proiect inițial propunea un stat puternic
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
menținut echilibrul și restrângerea teritorială drept efect al accentuării conștiinței apartenenței la germanitate. Revendicarea teritoriilor germane pierdute a devenit tema naționalistă după 1919. La 19 ianuarie 1919 a fost aleasă Adunarea Constituantă dominată de Coaliția Weimar-SPD, Zentrum, Partidul Liberal. Adunarea Constituantă era alcătuită din: După lungi negocieri, la 31 iulie 1919, Adunarea a votat proiectul de constituție al liberalului Hugo Preuss, evreu de origine, al cărui proiect inițial propunea un stat puternic centralizat pentru a distruge hegemonia prusacă, landurile să câștige
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
Iisus Christos. Regele Shalivahan a fost ucis în bătălia de la Karar. Tatăl, Prăsad Rao Krishnan Salve a fost cunoscut că unul din apropiații lui Mahatma Gandhi, alături de care a luptat pentru independență Indiei. El a fost singurul creștin din Adunarea Constituanta a Uniunii Indiene în 1949. Renumit filolog, cunoștea 14 limbi și a tradus Coranul în hindi. Soția sa a fost prima femeie din India care a obținut diplomă în studii matematice. Cu toate acestea, viața ei a fost consacrată exclusiv
Shri Mataji Nirmala Devi () [Corola-website/Science/298633_a_299962]
-
(în ) a fost prima democrație parlamentară din istoria Germaniei. a existat între 1919-1933, de la proclamarea republicii, în urma Primului Război Mondial, și până la numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar. Adunarea constituantă din 1919 s-a întrunit la Weimar, din cauză că la Berlin persistau luptele de stradă și instabilitatea generată de Liga Spartachistă, de orientare comunistă. Deși a fost o republică parlamentară, avand in fruntea ei un președinte și nu un monarh, numele
Republica de la Weimar () [Corola-website/Science/298659_a_299988]
-
Deutsches Reich" (Imperiul sau Reichul German). Guvernul provizoriu era dominat de socialiștii moderați. Aceștia nu erau de acord cu o transformare radicală a societății, ci voiau să pună la punct un sistem democratic și pluralist. Alegerile generale pentru o Adunare Constituantă prin vot universal (pentru întâia dată au votat acum și femeile) au fost anunțate pentru luna ianuarie 1919. În toamna anului 1918, înfrângerea din Primul Război Mondial și mișcările revoluționare interne l-au determinat pe împăratul Wilhelm al II-lea
Republica de la Weimar () [Corola-website/Science/298659_a_299988]