2,278 matches
-
organizate, de la familii și până la firmele transnaționale sunt organizări politice. Procesul cheie implicat este legitimarea, care înseamnă procesul prin care anumite acțiuni sunt construite pentru a fi acceptate în timp ce altele sunt construite ca inacceptabile. Cheia în tratarea identității ca un construct social complet necesită o metodologie care prezervă caracterul construit social al identității, chiar și atunci când se folosește acest lucru ca fundament pentru a genera cunoaștere. Problemele apar când se fac asumpții ontologice cu privire la identități. Identificarea agentului și a structurilor, morfogeneza
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actorilor, transformând identitatea într-un atribut al unor entități preconstituite. Acest lucru presupune dificultăți teoretice deosebite, subminând o mare parte din cunoașterea produsă de o astfel de muncă, fiind nevoie de o reflecție susținută privind metodologia studierii identității ca și construct social. Cheia sugerată este de a se muta atenția de la definițiile esențialiste ale actorilor din politica mondială și de la presupusele lor interese către procesele retorice prin care antreprenorii politici încearcă să reconfigureze granițele acțiunilor legitime și, prin urmare, granițele actorului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ideea că, spre deosebire de psihologie, unde se asumă unitatea subiectului, se bazează pe o ontologie alternativă a identității care a fost ignorată în mare parte de constructiviști. La nivel teoretic, Sinele unificat, din perspectiva lacaniană, nu este mai mult decât un construct imaginar în care individul trebuie să creadă pentru a compensa o lipsă constitutivă a identității. Ceea ce subliniază conceptul de identitate este de fapt un proces dinamic de identificare. Problema fundamentală este noțiunea unui Sine coeziv, care nu are corespondent în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cuvinte, punctul de vedere asupra lumii, fie realist sau constructivist, va determina ceea ce considerăm a fi securitate sau insecuritate. Thakur 550 a enunțat acest lucru foarte bine când a spus că "securitatea" este un concept esențialmente contestat pentru că este un construct intelectual și cognitiv, nu un fapt obiectiv. Din această perspectivă, fiind un concept subiectiv și modificabil, implică multe realități depinzând de ontologia la care aderă cineva, precum și de puterea pe care o posedă.551 David Roberts propune abordarea subiectului securității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a conceptualizărilor și definițiilor identității i-a determinat pe unii cercetători să considere că noțiunea identității este atât de evazivă, de alunecoasă și amorfă încât nu poate fi considerată un instrument util pentru cercetare în științele sociale. Identitatea este un construct social total, integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism, dar, în principal, are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale. Propunerea pe care Jaques Lacan a lansat-o la sfârșitul anilor 70, aceea de a se aborda discursiv conceptul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Human Security and the New Rules of War and Peace, Public Affairs, New York, 2010. Bellamy, Alex, Responsibility to Protect: The Global Effort to End Mass Atrocities, Polity Press, Cambridge, 2009. Biersteker, Thomas, and Cynthia Weber (eds.), State Sovereignty as Social Construct, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1996. Bloch, Marc, Pledoarie pentru istorie, (trad. George Cipăianu), Ed. Tribuna, Cluj Napoca, 2007. Bloom, William, Personal Identity, National Identity and International Relations, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Boer, Monica den, and Jaap de Wilde (eds
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Organization 48 (1), 1994, pp. 107-130. 337 Philpott, Daniel, Revolutions in Sovereignty: How Ideas Shaped Modern International Relations, Princeton University Press, Princeton, New York, 2001. 338 Ibidem, p. 3 339 Biersteker, Thomas J. and Weber, Cynthia (eds.), State Sovereignty as Social Construct, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. 340 Reus Smith, Christian, Op. cit., p. 159. 341 Jackson, Robert, Quasi-States: Sovereignty, International Relations, and the Third World, Cambridge University Press, Cambridge, UK, 1990. 342 Mayall, James, Politica mondială. Evoluția și limitele ei, Filipeștii de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea societății românești postdecembriste în ansamblu (în ambele situații întâlnim caracteristici specifice postmodernității). Acestea sunt: Ele reprezintă fundamentul constructelor noastre sociale; obiceiurile se transformă în instituții care, odată create, sunt obiectivate și perpetuate de mecanisme de control ca sedimentarea și legitimarea; de aceea, pentru a fi eficient, managementul clasei trebuie să genereze obiceiuri noi printre elevi. Capacitatea omului de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi, într-un anume fel, reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunii de control - LCR. LCR-urile sunt elemente dominante de reglaj genic care au fost analizate în cadrul experiențelor de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
analizate în cadrul experiențelor de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a constructului molecular (Strachan și Read, 2004).Dar, atunci când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a constructului molecular (Strachan și Read, 2004).Dar, atunci când enhancerii sunt lincați la gene și analizați în cadrul unor experiențe de transgeneză, gena lincată prezintă expresie foarte variabilă, depinzând de situsul în care s-a integrat, astfel că enhancer-ul este supus efectelor de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
model. Aggressive Behavior, 23, 1997, pp. 229-238. CAPRARA G.V., BARBARANELLI C., PASTORELU C. și PERUGINI M., Individual differences in the study of aggression. Aggressive Behavior, 20, 1994, pp. 291-303. CARLSON M., MARCUS-NEWHALL A. și MILLER N., Evidence for a general construct of aggression. Personality and Social Psychology Bulletin, 15, 1989, pp. 377-389. CARMELLI D., SWAN G. E. și ROSENMAN R. H., The heritability of the Cook and Medley Hostility Scale revisited. Journal of Social Behavior and Personality, 5, 1990, pp. 107-116
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consonantice sau despre limbi mai vocalice vs mai consonantice decît altele etc. 4. Conceptul de tip lingvistic pur nu există decît în planul abstracțiilor teoretice și este stabilit printr-un raționament de tip deductiv. Din această perspectivă tipul este un construct asemănător variantelor lingvistice, el actualizîndu-se prin variante care nu sînt altceva decît un grup de limbi particulare, mai apropiate sau mai depărtate de caracteristicile tipului ideal. Autoarea consideră că aceasta accepție este apropiată de distincția cvadripartita vorbire - normă - sistem - tip78
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale, aici se salvează unitatea tehnicii de structurare la nivelul propriu-zis al tipului în calitate de construct, insă limbile reale continuă să prezinte, chiar în interiorul aceluiași subsistem, o diversitate de tipuri, o "incoerenta tipologica"134. Prin urmare, problema tipului limbilor reale este doar amînată, întrucît se revine de fapt la întrebarea inițială: în virtutea cărui fel de unitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai mică. "Tipul" este inevitabil un construct, avand, în consecință, numai valoare metodologica. Nici una dintre aceste tipologii nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai mică. "Tipul" este inevitabil un construct, avand, în consecință, numai valoare metodologica. Nici una dintre aceste tipologii nu reflectă în mod autentic structurarea unei limbi "reale", i.e. structurarea limbilor așa cum sînt ele în individualitatea lor istorică. Într-o asemenea înțelegere a "tipului", problema esențială pentru limbile reale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
integrală este o tipologie a limbilor ca atare, a limbilor "reale"." În consecință, "Pentru "tipologiile de procedee lingvistice", "tipul" este fie o clasă de limbi delimitata prin anumite trăsături (într-un set care poate fi mereu altfel selectat), fie un construct ideal care se realizează într-o măsură mai mare sau mai mică în limbile istorice. În schimb, pentru tipologia integralista, tipul lingvistic este un nivel al structurării semantice și materiale a fiecărei limbi, si anume: "nivelul tipurilor și categoriilor de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
structural (nivelul funcțional) propriu-zis al tipului, adică al "principiilor și categoriilor structurării (Gestaltung) unei limbi", pe cand tipologiile morfosintactice raman de fapt la palierul sistemului limbii. (4) Tipul nu este dat dinainte, în calitate de set de criterii clasificatorii selectate convențional, ori de construct/tipar, ci trebuie identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cînd Coșeriu vorbește despre tipul lingvistic, este cel al lingvistului ceh Vladimir Skalička (1909-1991), reprezentant al perspectivei funcționale dezvoltate de Școală lingvistică de la Praga în anii '60 ai secolului trecut. Pentru Skalička, un tip lingvistic pur nu este decît un construct teoretic. Sistemul oricărei limbi istorice este de fapt o combinație de tipuri diferite, adică de fascicule de trăsături gramaticale în care prezenta unora antrenează și favorizează prezenta simultană a altora. O limbă are o structură dominată, în general, de un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt noțiuni ale structurii profunde (semantice) ale oricărei limbi, relevînd, prin urmare, existentă universaliilor lingvistice. La nivelul structurii de suprafață, tema și rema se exprimă prin diferite mijloace gramaticale. În lucrarea Ein "typologisches Konstrukt"141, Skalička postulează existența a cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fi transformate, de exemplu, în entuziasm comunicativ, care se poate constitui într-un plus al modului în care transmitem o anumită informație; sunt situații în care emoțiile devin mai convingătoare decât un discurs elaborat). (2) Emoțiile sunt datum-uri (personale) sau constructe contextuale de exemplu, emoțiile generate de o schimbare neașteptată în contextul comunicativ (a apărut în situația respectivă de comunicare o persoană care intimidează locutorul; brusc, nu se mai aude bine interlocutorul la telefon și este o discuție foarte importantă/ urgentă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poze, în cifră absolută, decât Facebook, la un anume moment. Ce e atunci cu adevărat definitoriu pentru rețeaua lui Zuckerberg și alte platforme asemănătoare? Poate click-ul de mouse. Primatul acestuia asupra tastaturii. E de domeniul evidenței că Facebook și alte constructe asemănătoare sunt croite mai curând pentru click decât pentru înmagazinarea de cuvinte pe un ecran. Altfel spus, numărul de like uri, share-uri și așa mai departe pe care îl poți da e infinit, în timp ce status update-ul are un maxim, anume
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]