1,615 matches
-
sfârșitul ciclului, Park credea că, prin asimilare, grupurile de imigranți participă la transformarea societății americane. Melting pot-ul rezultat nu mai avea o savoare strict WASP (White Anglo-Saxon Protestant). Astfel de premise au dat o orientare mai accentuat interacționistă și constructivistă acestui tip de studii. Spre sfârșitul anilor ’60, au apărut două texte care confirmă această evoluție. Howard Becker, În Outsiders 1 (1963), arată că fenomenul de devianță nu este un proces obiectiv, ci depinde În mare măsură de percepția pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oficiali neaoși neatinși de virusul corupător al venetismului, este singura salvare politică a societății naționale românești. Fără îndoială, educația prescrisă de programul statului etnocratic trebuie să crească noile generații "în duhul sacrificiului", injectându-le totodată un "elan creștin și național" constructivist. "Eroii patriei și ai credinței vor fi modelele educației naționale" (Crainic, 1997, p. 255). Pe fondul acestei constelații de factori istorici, economici, politici și culturali ai modelului răsăritean de societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei - individuale și colective
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă - arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un demers care are sensul opus celui pe care cunoașterea îl are, de vreme ce noi căutăm un temei pentru ceea ce am stabilit deja (relația dintre S și P în concluzie).86 În fond, nu este vorba despre așa ceva. Aristotel este un "constructivist". Silogismul este o construcție, care nu se reduce, structural, la așezarea judecăților (premise și concluzie) în relații determinate de reguli stricte; dacă ar fi fost vorba despre o inversiune a sensului operațiilor de constituire silogistică, atunci demersul său nu ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă niciodată ocazia să mă aplec serios asupra acestei probleme până la acest proiect, de ideea căruia m-am atașat de la prima lectură. Ce poate fi mai frumos pentru o feministă îndrăgostită de teren, de metodele calitative, de abordările reflexive și constructiviste, de întruparea experiențelor decât un proiect cum este cel de față? Așadar, în sfârșit povestea mea pe care o rezum astfel: de la țară (rural) la catedra universitară, de la patriarhat tradițional la feminism - despre trăirea diferențelor de gen și construcția identității
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
înclinație conservatoare dobândită probabil în familie, mi-am descoperit credința în egalitatea de șanse, în valorizarea diferențelor, în autonomie și libertate de alegere, dar și într-o permanentă dualitate agent-structură în construcția realității. Sunt atașată astfel de abordările de tip constructivist, cu accent pe tradiția de gândire axată pe înțelegere și susținută de metodologii de tip calitativist. Prefer întotdeauna abordările reflexive, asumate, întrupate celor obiective, detașate, neutre pe care personal le cred imposibile. Accept ca valoroase abordările cantitative, statistice, însă le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
duce la o schimbare structurală. Ranson et al. oferă un model mai complet de dezvoltare structurală. Dar cei trei factori pe care-i rețin tind să fie priviți izolat. Pentru a depăși această limită, Bouchiki (1990) va dezvolta o abordare constructivistă care va fi aplicată în structurarea domeniului micro-informatic la RATP. El refuză separarea contextului de variabilele personale. Contextul are sens doar în raport cu acțiunea salariaților. Acțiunea actorilor este cea care definește contextul; în schimb, contextul delimitează acțiunea actorilor. Avem de-a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
middle ground) între o perspectivă raționalistă care se concentrează asupra individualității și universalității și o perspectivă interpretativă care postulează cunoașterea contextuală, contingența și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ontologie, un nou mod de a concepe existența socială și articulațiile care o pun în act: are deci ambiții mult mai mari decât teoriile anterioare. Am ajuns, în acest punct, la a treia mare dezbatere din cadrul RI. Aceea dintre pozitivism (constructiviștii includ aici, nediferențiat, realismul, pluralismul, marxismul și teoriile derivate de la acestea, având ca bază științifică și metodologică, așa cum am amintit, distincția dintre fapte și valori, respectiv dintre cercetător și obiectul cercetării) și post-pozitivism, curentele de gândire care contestă aceste distincții
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Agenții nu sunt însă instrumente pasive aflate la dispoziția structurilor, ci subiecți conștienți care pot și trebuie să recontituie structurile, alcătuite la urma urmelor din propriile interacțiuni. La rândul lor, structurile interacționează permanent, această dinamicitate constituind forța motrice a societății. Constructiviștii preiau distincția sociologică între agenți și structuri, extrapolând-o la nivelul relațiilor internaționale. Anticipând confuzia metodologică care poate apărea în acest punct (agenții pot fi și indivizi, și partide politice, și state, și organizații internaționale, structurile la fel, cu excepția primei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
enormă distruge pădurea și sătucul de la poalele multelui, oricât de social construite ar fi lentilele prin care este percepută. Și lista poate continua. Există deci forțe în natură, argumentează Wendt, independente de voința și posibilitățile umane de a le influența. Constructiviștii numiți aici radicali, (termenul nu desemnează o formă de militantism, ci ducerea până la capăt a asumpțiilor și metodologiei constructiviste), dintre care l-aș aminti în primul rând pe Nicholas Onuf, cu care ne vom întâlni mai încolo afirmă că toată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Și lista poate continua. Există deci forțe în natură, argumentează Wendt, independente de voința și posibilitățile umane de a le influența. Constructiviștii numiți aici radicali, (termenul nu desemnează o formă de militantism, ci ducerea până la capăt a asumpțiilor și metodologiei constructiviste), dintre care l-aș aminti în primul rând pe Nicholas Onuf, cu care ne vom întâlni mai încolo afirmă că toată realitatea la care o persoană sau comunitate are acces de-a lungul vieții este construită social. Asta nu însemnă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
infinit mai important, lumea așa cum este și cum ar trebui să fie. Cu cât distanța dintre ele este mai redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este atins. Regulile și normele lui Onuf pot fi înțelese și cu ajutorul teoretizărilor altor constructiviști. John Ruggie, de exemplu, distinge între "reguli regulative", respectiv "reguli constitutive". Ca și Wendt, Ruggie consideră că teoriile "materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără a chestiona
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în raport cu ele. Actorii și structura internațională se constituie reciproc prin interacțiuni permanente. Deci, "regulile regulative" ale "materialiștilor" sunt insuficiente pentru a ne oferi o perspectivă profundă asupra mediului internațional și a lumii sociale globale, în general. Numai "regulile constitutive" ale constructiviștilor pot face asta (Ruggie: 2002, 22-24). Ted Hopf, pe de altă parte, consideră mai importante decât regulile și normele oficiale practicile sociale și obiceiurile concrete pe care acestea le antrenează. Numai practicile agenților sociali ne pot oferi o autentică înțelegere
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
majore în ceea ce privește nivelul empiric, putem considera că, spre deosebire de teoriile pozitiviste sau, în termenii lui Ruggie, "materialiste" ale RI socio-constructivismul propune o abstractizare endogenă a fenomenelor sociale, nu una exogenă; în ceea ce privește lipsurile empirice, îmi propun să demonstrez mai jos că modelul constructivist onufian poate fi aplicat cu succes asupra orientării internaționale a leninismului romantic. Să începem însă cu pluralismul, teoria RI cea mai puțin potrivită pentru abordarea leninismului romantic. Evaluarea pluralistă a dimensiunii internaționale a leninismului romantic În plan internațional, pluralismul, echivalentul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și intransigente în care a luat naștere, ambele contribuind la osificarea sa ideologică și la hașurarea singurei modalitatăți de acțiune pe care a cunoscut-o și utilizat-o: cea politică, "de sus" în "jos". Pentru a aplica leninismului romantic modelul constructivist onufian, trebuie să începem de la normele și regulile în vigoare în RSR, atât la nivelul PCR cât și al societății în ansamblu. Știm de la Onuf că normele și regulile se află între actori și structuri, reprezentând mijloacele pe care actorii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ticu Constantin, Ana-Stoica Constantin, Managementul resurselor umane Elena Dimitriu-Tiron, Consiliere educațională Elena Dimitriu-Tiron, Dimensiunile educației contemporane Cristina Neamțu, Educația sexuală o provocare pentru școala românească Dumitru Popovici, Sociologia educației Horst Siebert, Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare Horst Siebert, Pedagogie constructivistă Emil Stan, Despre pedepse și recompense în educație Emil Stan, Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Laurențiu Șoitu, Pedagogia comunicării Roxana
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
teoretice a domeniului și oferă câteva teorii ce pot fi folosite în cercetare. În 1988, Gudygunst aprofundează problematica teoretică a comunicării interculturale, împreună cu Kim, într-un volum din International and Intercultural Communication Annual Theories în Intercultural Communication. Aceștia abordează teoriile constructiviste, teoria managementului coordonat, teoria convergenței, adaptarea la relații interculturale, transformarea interculturală și teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și lingvistică, un ansamblu de evocări și o practică. Unionist sincer poate fi doar un idealist înnăscut, deoarece reîntregirea națională este un ideal, care presupune o schimbare radicală, efort și riscuri asumate. Însă, în structura oricărei populații, cei deschiși schimbărilor (constructiviștii creativi, inovatorii) nu depășesc cota de 7%. Restul norodului este compus din: misoneiști (conservatorii nativi, intransigenții, adversarii înnoirii de orice fel - 33%); filoneiști (promotorii schimbării cât mai frecvente și cu orice preț, activiștii, animatorii, tâmpiții cu inițiativă - 8%) și partea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este compus din: misoneiști (conservatorii nativi, intransigenții, adversarii înnoirii de orice fel - 33%); filoneiști (promotorii schimbării cât mai frecvente și cu orice preț, activiștii, animatorii, tâmpiții cu inițiativă - 8%) și partea ce mai numeroasă - expectativii (conformiștii, centriștii, căldiceii - 52%). Unioniștii constructiviști pornesc de la un obiectiv strategic: readucerea acasă a teritoriilor naționale înstrăinate. Obiectivul strategic condiționează resursele și mijloacele tactice, iar acestea, la rândul lor, determină activitatea operativă. Nu importă că masele largi nu au obiective naționale strategice. Că marea majoritate a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că masele largi nu au obiective naționale strategice. Că marea majoritate a românilor de pretutindeni operează cu fenomene de bâlci, cu sintagme precum ”eu și revoluția” sau ”să moară capra vecinului”. Finalizarea procesului de reîntregire a națiunii române depinde de constructiviștii nativi. Procentele vehiculate de antiunioniști nu valorează prea mult. Dacă pe timpul inchiziției ar fi activat ca astăzi sociologi și analiști aserviți, ar fi prezentat sondaje de opinie, demonstrând că 90% dintre cetățenii urbei sunt de acord să fie arși pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]