4,590 matches
-
Persia nu puteau fi satisfăcute atâta vreme cât Shuster se afla acolo. Era obligatoriu ca acesta să fie făcut să plece! Trebuia născocit un incident, un incident major. Cu această misiune a fost Însărcinat un om: Pokitanoff, fostul consul de la Tabriz, devenit consul general la Teheran. Cuvântul „misiune” e un eufemism, căci ar trebui să se vorbească, de fapt, În această Împrejurare, de un complot constituit cu grijă, deși fără prea mare rafinament. Parlamentul hotărâse confiscarea bunurilor celor doi frați ai fostului șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Atunci să ieșim. — Bine, doar să vină tipu’ cu momeala. Gagiu’ Ăsta pescuia cu noi de trei săptămÎni și Încă nu văzusem vreun ban de la el, În afară de o sută de dolari pe care mi-i dăduse ca să-l plătesc pe consul, să n-avem probleme, și cu care să mai iau niște viermi și să-i pun benzină Înainte de a ieși. Eu ofeream toate instalațiile necesare, iar el Închiriase vasul cu treișcinci de dolari pe zi. Dormea la un hotel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
că sunteți destul de buni prieteni... Întâmplările acestei zile mă ispiteau să spun "da". Îi mărturisii totuși dificultățile mele. ― Orice fată indiană se poartă așa cu un strein... Începu apoi să-mi povestească. O dată, trebuind să ia ceaiul la legația italiană, consulul a voit să ajute pe Maitreyi să traverseze o curte interioară ― căci ploua și nu aveau decât o singură umbrelă ― și i-a luat brațul. Atât a speriat-o pe Maitreyi gestul acesta al unui necunoscut, încît a rupt-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ORIENTALIS 8 Marcus Tulis Cicero (10643 î. Chr.) urmează studii de drept, filosofie și retorică la Roma și în școlile din Grecia. Chestor în Sicilia. Reputat avocat, el a avut o fulminantă carieră politică, devenind, pe rând, edil, pretor și consul. Exilat de către adversarii politici pentru un an (58 î. Chr.). Dintre lucrările sale cu caracter filosofic, merită menționate: De republica (Despre stat); De legibus (Despre legi); De natura deorum (Despre natura zeilor); De divinatione (Despre divinație); De fato (Despre destin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor un scurt cuvânt lămuritor. Cicero, în plină maturitate a talentului său, a scris, în anul 54 î.e.n., un tratat de politologie De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ în urma suprimării conspirației lui Catilina, a cunoscut, datorită instalării triumvirilor pe scena politică a Romei, durerea exilului, iar după războaiele civile, când idealurile sale republicane sunt spulberate, ajunge un observator politic atent și neliniștit. Retras din viața
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
act al alteței voastre, care ar avea de efect o despoiere sau o însușire a veniturilor mănăstirești...> Fără a se speria de nota <guvernului împărătesc>, Cuza îi răspunse că în această chestiune nu este domnul românilor, ci <însăși România>, iar consulului englez îi replică într-o zi cu fermitate că aici nu-i vorba de nici o chestiune internațională, ci de pământul țării”. După ce am terminat lectura, am privit la bătrân. Ședea cu fruntea plecată, fără să dea vreun semn că ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și de arta lor de a eluda; și-au căutat o gaură de șarpe și au împodobit-o. Apoi au ieșit în stradă și au râs văzând căruțele îndreptîndu-se spre eșafod... Da, e o poveste veche că senatorii romani, alegând consuli caii împăraților, îi împingeau pe acești împărați să se creadă zei. Dar uneori înțelepții au reușit să-i corupă și pe incoruptibili, să stârnească vanitatea și în cei virtuoși. Înainte de a deveni victimă pe eșafod, implacabilul Robespierre a fost victima
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
nefericită! Se trezea la miezul nopții amintindu-și de ea, avea și Juan Lastarria demnitatea lui. Și i se mai Întîmplase ceva... Ah, dacă n-ar fi fost incidentele astea s-ar fi simțit ca acasă la club... fusese prezentat consulului Japoniei: Juan, consulul Japoniei și lui nu i-a plăcut, s-a zăpăcit amestecîndu-i În minte pe diplomat și pe chinezul din colț, cel cu băcănia, a rămas mut, s-a pierdut cu totul, n-a știut ce să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la miezul nopții amintindu-și de ea, avea și Juan Lastarria demnitatea lui. Și i se mai Întîmplase ceva... Ah, dacă n-ar fi fost incidentele astea s-ar fi simțit ca acasă la club... fusese prezentat consulului Japoniei: Juan, consulul Japoniei și lui nu i-a plăcut, s-a zăpăcit amestecîndu-i În minte pe diplomat și pe chinezul din colț, cel cu băcănia, a rămas mut, s-a pierdut cu totul, n-a știut ce să spună, În timp ce japonezul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zăpăcit amestecîndu-i În minte pe diplomat și pe chinezul din colț, cel cu băcănia, a rămas mut, s-a pierdut cu totul, n-a știut ce să spună, În timp ce japonezul Îi Întindea o mînă de mătase rece, era foarte oriental consulul ăsta și nu mai contenea cu plecăciunile; l-au privit ca pe un imbecil incurabil și chinezii pot fi oameni fini. Asemenea lucruri i se Întîmplau bietului Juan și-l duceau În pragul infarctului, pe urmă lumea o să spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nasc. Unde era scriitorul din mine atunci ? Azi am zice că era... în conservare. Căram deja cu mine un volum de poezii pe care-l credeam terminat și, ca dovadă, mi-am cumpărat de la niște prieteni o mașină de scris Consul, ca să bat textele la ea. Doar că, în balamucul mutărilor, n-aveam cum, unde și când să fac asta. În criza depeizării și provizoratului, m-am întors să nasc la București, cu ginecologul meu celebru, străbătută pentru prima dată de
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
puțin și cu Tribalii, care deși originari din sudul Dunării (de prin Serbia de astăzi), trecuseră mai toți, împinși de niște popoare ilirice, la Geți pe malul stâng al Istrului. Odată chiar vedem pe Romani ajungând până la acest fluviu, sub consulul Curio în anul 89 in. de Hr. și venind în fața Daciei, în care însă nu îndrăznesc să treacă, temându-se de întunecimea pădurilor ei. Dintre toate popoarele prădătoare de la nordul Dunării, niciunul nu era așa de periculos ca Dacii, mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Traciei proprii, îi lasă Eomanii încă pentru câtva timp o autonomie amăgitoare sub principii indigeni, care fiind însă în deplină atârnare de Romani, aceștia trăgeau folosul că stăpâneau țara fără a ține în ea o armată. Răscoala Odrisilor, înădușită prin consulul Sabinus în anul 26 d. Hr., aduce prefacerea și a Traciei în provincie romană. Până pe timpul lui Vespasianus (69-70), Dacii urmează înainte a neliniști provinciile romane așezate pe malul drept al Dunării, ceea ce împinge pe acest împărat a repeta operația
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Licinius Sura prietenul său și acela ce-i ajutase mult la adoptarea lui de către Nerva, prin urmare la împărăție, apoi Claudius Livianus, șeful cohortelor pretoriene și Lucius Quietus comandantul cavaleriei mauretane; în sfârșit unul Laberius Maximus, care fu mai târziu consul la Roma. Traian pleacă la Dunăre în primăvara anului 101 d. Hr. Într-adevăr panegiricul lui Pliniu cel tânăr, citit în senat în timpul celui al treilea consulat al lui Traian, în luna lui Septembrie al anului 100, face numai aluzii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
I. Cuza (vezi Alexandru Ioan Cuza). Napoleon Bonaparte (1769, Corsica -1821, Sf. Elena) - numit și Napoleon I, fondatorul Primului Imperiu francez (1804-1815). A făcut o înaltă carieră militară datorită geniului militar, a ajuns până la gradul de general, apoi a devenit consul și împărat. Personalitatea lui copleșitoare a determinat profunde schimbări în societatea franceză, ce cunoscuse regalitatea și apoi teroarea din timpul Marii Revoluții din 1789. Sub conducerea sa, armata franceză cucerește Europa și ajunge până lângă Moscova și în nordul Africii
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane (thermae). După abandonarea cetății la începutul secolului al VII-lea, cetatea își reia funcția defensivă, fiind reparată (după 971) pe vremea împăratului bizantin Ioan Tzimiskes (969-976). În 1865, consulul general al Franței la Belgrad, M. Engelhard, interesat de arheologie paleocreștină, vizita localitatea Dinogeția, la sugestia lui A. Baudry. Peste puțin timp, publicația francezului Jean Victor Duruy (1811-1894), Istoria monumentală a romanilor (1885) vorbea despre planul fortificației Dinogeția (în vol
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
geografic a cărui identitate se hrănește din memoria secolelor XIX și XX. Ingredientele din care Hergé își nutrește imaginația îl evocă pe Joseph Conrad, cel din Nostromo, dar și pe Graham Greene, cu ale sale Omul nostru din Havana sau Consulul onorific. San Theodoros este scena pe care se joacă o dramă ai cărei actori sunt motivați de pasiunea funestă a orgoliului și rapacității. În acest joc în care abundă răsturnările de situație, puterile străine, ca și asocierile de capital, sunt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
misiune americană în slujba palestinienilor; total diferit de ambasada din Tel Aviv, care reprezenta America în ochii israelienilor. O ușă se deschise cu un bip, lăsând să intre un bărbat înalt și blond. —Bine ai venit la nebuni! Jim Davis, consul, mă bucur să te cunosc. Îi întinse mâna. — După cum vezi, lucrăm în cele mai frumoase două clădiri pe care le deține Departamentul de Stat oriunde în lume, spuse el cum ieșiră în grădină, o peluză mare, dreptunghiulară, așezată în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fi fost diferența de fus orar dintre ei. Dacă ar fi fost nevoie de vreo înștiințare, ar fi făcut-o el, probabil în câteva minute. Miller ridică privirea. —Altceva? Se uită la Maggie, care scutură din cap, și apoi la consul, care făcu la fel. —Bine. Adunarea se risipi, fiecare funcționar oficial vrând să-i demonstreze reprezentantului Casei Albe că se grăbește să se întoarcă la datorie. Maggie ieși în urma lui Davis. Toți au plecat prea repede ca să-l mai vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
gândi. Dacă Roma s-a umplut de cadavre în timpul lui Caligula, a fost pentru că ea a acceptat rațiunea crimei. Altfel, n-ar fi fost posibil ca un împărat să ceară senatorilor să-i sărute picioarele și să-i aleagă calul consul. Nici ca el să închidă grânarele, decretând foamea obligatorie; sau, dintr-un capriciu, pentru că într-o zi nu-i plăcea cum îi stătea cuiva capul pe umeri, să omoare... Tuturor acestor orori ce le-a opus Roma? ― Caligula a fost
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
stăvilit în ultimul moment avântul plebei și a trimis la Ravenna un emisar care să-i ceară exarhului Isacco Platone să i se alăture. Vestiarium-ul papal conținea într-adevăr un tezaur impunător. Aurul și argintul bisericilor, prețioasele danii de la împărați, consuli și cetățeni particulari, banii pentru cheltuielile curente, pomenile și răscumpărările prizonierilor de război, precum și banii pe care Heraclion îi trimisese pentru plata funcționarilor și a militarilor. Onoriu nu acumulase acea enormă bogăție din lăcomie, ci din trufie. Voia să construiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
deoarece era o surpriză cam amăruie să fie deja bunică la patruzeci și cinci de ani (avea aproape șaizeci). Era acolo și tatăl ei, un slăbănog cu părul de un negru suspect, țeapăn, Într-un costum ivoriu, extrem de scump: un consul de o prostie cutremurătoare, venit În permisie din Malaysia. Mai era și un stol gălăgios de prietene, femei tinere și drăguțe, frumos Îmbrăcate și ciripitoare, care Încercau să o liniștească pe tânăra mamă, spunându-i că În trei luni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un inel cu safir dăruit în 1940 de Corpul Auxiliar al Mamelor din Asociația Paul Revere a Militanților Albi Ne-evrei, o svastică din diamante montată în onix, făcută cadou în 1939 de baronul Manfred Freiherr von Killinger, pe atunci consul general al Germaniei la San Francisco, și un vultur american sculptat în jad și montat în argint, un exemplar de artă japoneză, dăruit de Robert Sterling Wilson. Wilson era Fuehrer-ul negru al Harlem-ului, un om de culoare, care intrase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de curtoazie și suna oarecum ca o promisiune. Ceea ce provoca perplexitate însă era informația plasată imediat sub nume : începuturi de roman. Pe marea majoritate a cărților de vizită acest spațiu este de obicei rezervat unei informații clare : scriitor, director general, consul onorific, medic specialist în radiologie și imagistică medicală, masaj cu rendez-vous etc... sigur, fiecare ins scrie ce vrea pe cartea lui de vizită, își poate marca funcția sau specialitatea, aspirația sau hobby-ul. Pe cîte cărți de vizită n-am
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în triajele Gării de Est, Doru Sinistratul de abia se mai ținea pe picioare. Îl cărară într-una dintre vilele pe care le spărsese IF-ul, imediat după ce evadase, și nici c-o mai părăsise, dovedindu-se pustie și aparținând consulului român, expediat, de doi ani, în Brazilia. Ce-i plăcuse și înainte, dar acuma Ierbii îi plăcea, la culme, Brazilia. Nici Securitații nefiindu-i prea la îndemînă să-și închipuie că, taman în centrul istoric al Capitalei, chiar sub nasul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]