1,465 matches
-
Dumnezeu. Sentimentul nimicniciei proprii pe care îl încearcă misticul nu e un sentiment de îngrozire, ci unul de creatură mărginită, vremelnică și păcătoasă, conturată ca în lumină de fulger în infinitul strălucirii dumnezeiești, ce-l inundă. În viforul orbitor al contemplației unitive, omul nu are impresia, pe care Schopenhauer o atribuie contemplativului estetic, că tot ce se petrece în chip extraordinar, supraomenesc și ceresc, ar fi propria lui reprezentare, ca eu în care e condensată lumea în acel moment, ci sentimentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic, pur, real și supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Grund, acest eu profund, această sine substanțială nu trebuie confundată cu inconștientul psihologiei modeme. Ea e mai degrabă intuiția primordială a sufletului, facultatea prin care el, entitate nemuritoare, ia contact cu Dumnezeu. Același eu profund e locul unde se petrece contemplația estetică. Contemplativul estetic însă nu ia contact direct și nemijlocit cu Dumnezeu. „Dincolo de idei, de imagini, de sentimente, de senzație, zice Bremond, dar bineînțeles, prin mijlocirea tuturor activităților de suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze în imagine artistică, frumusețe care nu e de pe pământ, deși poartă în ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt mai mari, ca genii, decât semenii lor din ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul profan. Nimic nu i se adaugă din punct de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite. În unitatea lui suverană, stilul bizantin sensibilizează acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu libertatea originală, de dinaintea păcatului. Omul trupesc a devenit om duhovnicesc, cum ar zice apostolul Pavel. Dar om duhovnicesc e cel care a biruit păcatul și s-a ridicat din nou în libertatea harului divin și a redevenit fiu al contemplației cerești. El e acum o ființă mântuită de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a contemplației ceea ce descoperă omul de un preț fără pereche e cunoașterea de sine, e vederea propriei obârșii cerești, e intuirea rădăcinii sale ontologice. Suntem făpturi concrete în timp și în spațiu, dar ca idee trăim din veșnicie în Dumnezeu. Adevărul acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nume, viața terestră, limitată între naștere și moarte, pare prea puțin ca să alcătuiască singură obiectul marii arte. Geniul e din lume, dar se simte mult mai aproape de zei sau de Dumnezeu decât de lume. Punctul din care se deschid perspectivele contemplației lui artistice e așezat într-o regiune de dincolo de lume și existența terestră e proiectată într-un văzduh ideal, ce seamănă cu nemărginirea și cu veșnicia, ca din largul acesta să-i înțelegem mai bine proporțiile închise în timp și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din nemăsurată Sa bunătate și dragoste, l-a adus din neființă în ființă, învrednicindu-l a se bucura de mulțimea negrăitelor bunătăți, pe care în viața aceasta el nu putea să și le închipuiască (1 Cor. 2 9). În această contemplație el uită cu totul scîrbele ce-a avut cînd era în trup, dar cu toate acestea, dacă el este împovărat de păcate, se întristează și-și impută că și-a petrecut viața în negrijă, și că n-a servit pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
matematice pentru că, în ele, identitatea subiectului se disipează total în structura pură a raționamentului, regăsindu-se, astfel într-o identitate spirituală mai cuprinzătoare: Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă superioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
noi. Înțelegem, acum, mai exact, ce voia să spună poetul român, atunci, cănd denunță formulă poetica poescă drept "non-ecuație". Realizat printr-o abila construcție retorica, poemul poesc este doar un "simulacru", ce produce o emoție "înrudită" cu cea generată de contemplația "simetriei divine", dar care nu ne ofera, decat accidental, acces la fluxul vieții. De fapt, Poe chiar spune că lucrarea umană este doar creație secundară, i.e., combinație de elemente deja existente, nu este creație în adevăratul sens, ontologic, al termenului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
deep ("pădurea e frumoasă, umbroasă si adâncă") - observând caracterul panegiric al celor trei adjective - cu obligația morală și socială exprimata în promises to keep (promisiuni ce trebuie îndeplinite), nu putem respinge cu desăvârșire identificarea, făcută în treacăt, fără insistență, a contemplației estetice cu un fel de dizolvare a individului ca persoană ou răspundere. 251 Credem că nici un cititor constant de poezie nu-l va interpreta greșit pe Frost ; dar, în parte datorită simbolismului său natural, Frost a atras un cerc larg
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii "ca un intelectual", "e un beletrist". Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: "firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat." Ediția Hogaș întocmită de Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoretico-ideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală și ca posibilități exegetice au dat o Istorie unitară, ce-și afirmă cu superbă modestie organicitatea, coeziunea și coerența lăuntrică. Versificația modernă În ", Vladimir Streinu publica un masiv "Studiu istoric
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]