3,537 matches
-
variatelor aspectelor compoziționale, cromatice, portretistice ori stilistice ale picturii realizate de pictorul Grigore Popescu - Muscel. Esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu vorbește de geniul creator al pictorului Grigore Popescu - Muscel și de impactul extraordinar de puternic asupra celor care contemplă capodoperele realizate de el. Să scrii despre un mare creator de artă și despre capodoperele sale murale este, cu siguranță, o întreprindere științifică temerară, și, mai cu seamă, dificilă. Domnul Profesor Mihail Diaconescu s-a achitat în mod exemplar de
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Bizanțul se naște astfel din nou. Bizanțul spiritual este mereu viu. De aceea, noi stăm cu „fața spre Bizanț” (Ilie Bădescu), ca premisă a cunoașterii și autocunoașterii, ca împlinire a creațiilor la care visăm. Bizanțul trăiește în noi, cei ce contemplăm și iubim operele de artă, create sub semnul binefăcător al spiritualității sale benefice” (pag. 233). Ample expuneri din volumul „Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” sunt menite să demonstreze felul și modul în care Profesorul Mihail Diaconescu înțelege, în
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul ei Când împreună contemplăm femei. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pe malul tăcutului Olt / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
Îmi pătrunde în odaie Pe fereastră și îmi lasă Izul său de amiroasă Nici nu-mi vine să mai plec Spre vreun monument aztec Câtă liniște și pace Împrejur mi se desface! Și cobor ca într-un templu dinăuntru. Să contemplu Cum particula atestă Milosârdia celestă; Înțeleg că nu-nțeleg Toată mila și iubirea Creatorului întreg Care copleșește firea Aer proaspăt după ploaie Îmi pătrunde în odaie Că și blânda mea Negruța Cu privirea austeră Leagănă-se huța-huța Dintr-o sferă
CE RĂMÂNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359686_a_361015]
-
anume ivit în crenelurile folclorului românesc, unde noi îl știm străjer apărând frumusețea cântului. În istoria de peste o jumătate de veac, toate cântecele interpretului Benone Sinulescu sunt ca niște punți între om, pământul pe care pășește, cerul pe care-l contemplă, văzdul la care aspiră, durerea ce-l doare, iubirea ce-l frământă, dorul ce-l mână, bucuria ce-l înaripează, visul ce-l răpește, lacrima ce-l ustură, surâsul ce-l înseninează... Toate acestea sunt adunate sub rândurile cărții „Siriul
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
în permanentă mișcare și transformare după niște legii la care mintea științifică a lumii încă nu a ajuns. Buddha a avut înțelepciunea să precizeze că nimic nu este stabil și veșnic în univers și fiecare trebuie să observe și să contemple tot ce este în jurul lui! Astfel, punând curiozitatea, observația și meditația înainte unei dogme, Buddha a eliberat omul, gândirea și acțiunile sale, conturând în învățăturile sale doar că toți suntem egali între noi și trebuie să trăim în înțelegere și
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce o numim realitate textuală.Mai este metoda bacoviană ce constă într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în ” interstițiile spațiului metalingvistic“. Am observant, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text ), că
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
foaie, începu să strălucească sub lumină. Se mai gândi puțin și de pe marginile literelor, schiță conturul câtorva stropi ce se prelingeau încercând zadarnic să șteargă cu transparența lor, fondul gri ce le contaminase puritatea și rămase cu creionul în aer contemplându-și gânditoare opera. Apoi, hotărâtă, lăsa jos creionul, așteptând ca și ceilalți să-și termine lucrarea. - Ei, sunteți gata? Cine dorește să ne prezinte conceptul său de revistă?....Irina? Se apropiase de ea și după ce aruncă o privire curioasă și
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
și se dansa în orele de răgaz, căci se și muncea mult, iar oamenii comunicau între ei ca într-o mare familie unde domnea bunătatea și înțelegerea. Eu eram absorbită de toate acestea și îmi plăcea să observ și să contemplu cu admirație cătă putere de îndurare puteau avea niște bieți oameni răpuși de vicisitudinile vieții, trecănd peste toate cu joc și voie bună, așa că, am căutat în poezia populară izvorul unei inspirații care constituie, după părerea mea, baza lirismului și
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PAȘI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stau singur contemplând tăcut în noapte.... Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Luceafărul veghează de departe, Pași lini se-aud pe caldarâm stelar. Porni Luceafărul... Spre noi se-ndreaptă, Iar preafrumoasa fată din povești Pe-aleile cu tei din parc l-așteaptă, Ard
PAŞI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340352_a_341681]
-
mohorâtă, Cu cei prea plini de-amaruri și de chin. Pașii lui blânzi se-aud mereu în Reghin, Iar cei de-aici îl simt, îl vor iubi, El însuși, Demiurgul poeziei, Se va întoarce sigur într-o zi. Stau singur contemplând tăcut în noapte... Mi-e dor de el... Luceafăr absolut! În era glacială și căruntă Visez un Eminescu renăscut. foto sursa internet Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: PAȘI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN
PAŞI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340352_a_341681]
-
El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
pentru creatura aceea (nevinovată, în fond) viitorul e incert, incontrolabil, mai probabil catastrofal. Și vine ziua a șaptea, a bilanțului, a veghei asupra armoniei lumii, ziua stabilității, ziua uniunii vremelniciei cu veșnicia: ziua lui Dumnezeu alături cu lumea, în tihnă, contemplând-o. Acum putem zice „Ecce homo!”. La „evaluarea” veșniciei și vremelniciei, a valorificării timpului, ca un făcut, cu toate invențiile și descoperirile, rezultă că omul n-a câștigat deloc timp. E tot mai ocupat. Nici nu se poate odihni mai
MI – KA – EL (CINE E CA DUMNEZEU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340427_a_341756]
-
absolută, la îngustul nostru spațiu concentraționar. Și e cu atât mai mare păcat, cu cât, neștiuți, copiii din noi vor continua să coboare pe Târnavă, plutind pe o cameră de tractor de la Gat până la Unghiul lui Coman și să se contemple, simultan, în plutirea aceasta de sus, de pe dig, citind Tucidide. PS. Îi sunt îndatorat domnului Niculae Ardelean, cel mai inteligent și mai creativ fotograf al Sighișoarei, care mi-a pus la dispoziție cu toată generozitatea fotografiile care însoțesc acest text
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
toată puterea cuvântului, homo humanus. Pe acest edificiu, antropologia medievală și, apoi, cea renascentistă așază idealul ultim al umanității, ce presupune, pe lângă capacitatea de gândire, corecta situare a omului față de nivelul superior al ființei, dumnezeirea. Adică disponibilitatea noastră de a contempla, de a primi și de a comunica, empatic, iubirea pură, care dezleagă izvorul lacrimilor. Am continuat să îl frecventez pe domnul Mihai Nichita până la sfârșitul lui pământesc. Ultima noastră lectură comună, după ce am terminat facultatea, a fost Cartea lui Iov
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se“ «decât cele scrise pe fondul unor trăiri mâhnitoare, încuibate adânc în suflet», „contemplă sânii Ei“ «încă tineri, cu sfârcurile rozacee» și „se întreabă“: «Oare voi avea vreme să te citesc până la capăt...?» (p. 110). Cele douăsprezece cicluri (Martie - Februarie) ale volumului Păcatul neliniștii (Le péché de l’inquiétude), de Daniela Gifu - de câte
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
pe cei care nu care nu dezbat chestiuni ca ale lor, cu alte cuvinte, pe cei care nu sunt în cercul lor. Ei au preocupări care îi diferențiază de rest: își fierb cafeaua numai într-un ibric anume, de aramă, contemplă momentele zilei, din camere special proiectate, în direcția răsăritului etc.. A-și abandona pentru un timp condiția la care au ajuns, datorită prestigiului familiei și muncii lor într-un domeniu, constituie deja un risc, fiind expuse pierderilor de vreme și
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
La oraș!, după cum primii locuitori păgâni îi auzeau pe romanii băștinași pronunțând. Călcam pământul știind că pe aici au mers în pas de domnitor, Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu. Mă întrebam ce ar fi văzut ei atunci, din ceea ce eu contemplu astăzi. Marea vuia sub podul intercontinental și aducea valuri istorice în port; lega anii între ei. Pentru ce s-a sacrificat Brâncoveanu? Pentru cel fără de vină, ca să-l pot și eu îmbrățișa cu sufletul (pe Iisus) și să trăiesc în
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
o primăvară care îi înseninează viața: ,, De-a dreapta,/ sărutu-mi flămânzit/ aprinde copacii/ pentru un rai primitor/ Doamne,/ este primăvară biblică!/ și embrionii îngerilor/ luminoși/ îmi vor sălășlui inima” (p. 204). Partea a treia, ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT, pledează pentru frumusețea zborului spiritual contemplate de ochii poetului. Sunt aici tratate teme precum adevăr, transcendență, vis, dragoste, lumină, spirtualitate, tristețe, univers, călătorie. Ochii poetului contemplă lumina transcendentă: ,,Ascultați-mi ochii/ în care trăiesc/ ca o adiere/ desenată de razele/ absolutului din lucruri” (p. 233), iar
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
și embrionii îngerilor/ luminoși/ îmi vor sălășlui inima” (p. 204). Partea a treia, ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT, pledează pentru frumusețea zborului spiritual contemplate de ochii poetului. Sunt aici tratate teme precum adevăr, transcendență, vis, dragoste, lumină, spirtualitate, tristețe, univers, călătorie. Ochii poetului contemplă lumina transcendentă: ,,Ascultați-mi ochii/ în care trăiesc/ ca o adiere/ desenată de razele/ absolutului din lucruri” (p. 233), iar cititorii sunt chemați să facă împreună cu poetul o călătorie spirituală spre izvorul universului: ,,N-ați îndura să vă spun/ mai
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Unii cred că se făcuse vinovat de ”lenocinium”, înlesnind pe culpabili. Atât i-a trebuit Împăratului. Pe Iulia a exilat-o, undeva, într-un loc secret, iar pe Ovidiu la Tomis. Pe la sfârșitul lui noiembrie, anul 8 e.n., după ce mai contemplă pentru ultima dată cerul cu lună și cu stele al Capitoliului, poetul porni în îndelungatul exil cu câțiva sclavi. În decembrie poetul naviga pe Adriatica, pe Marea Ionică, cu multe peripeții, apoi Corintul, iese prin Bosfor și trece în Pontul
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
ei necunoscut vreodată să îl spună, să nici nu-l caute! Lăsați copiii mari, încalte! Și Țepeș - Oul a fost tras în candelabrul stins! Mădălina Frumuselu și Marină au dus primul lor buchet de crini gitani - la primul lor spectacol contemplat sub cortina țesuta cu mâna Fabricii Independența - Greței Iosefina Stoia, la trei vârste: 3 - 26 - și La Mulți Ani! 8 iunie 2000 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se“ «decât cele scrise pe fondul unor trăiri mâhnitoare, încuibate adânc în suflet», „contemplă sânii Ei“ «încă tineri, cu sfârcurile rozacee» și „se întreabă“: «Oare voi avea vreme să te citesc până la capăt...?» (p. 110). Cele douăsprezece cicluri (Martie - Februarie) ale volumului Păcatul neliniștii (Le péché de l’inquiétude), de Daniela Gifu - de câte
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Întrebată de ce nu a urcat pe Mount Fuji, o participantă la conferință a răspuns: „Eu am văzut multe fotografii superbe cu muntele Fuji, dar niciuna nu a fost luată de aproape”. Așa e, ai nevoie de depărtare și perspectivă să contempli muntele. Problema e că acest munte pare să fie foarte scump la vedere. Nu numai că nu poți să-l vezi de aproape, dar nici de departe nu se lasă admirat. Ghidurile vorbesc despre locurile de unde să te bucuri de
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un maimuțoi pe o ramură trofica. Ce s-a întâmplat? Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă nu mi s-ar fi părut. Această istorioara nu ar fi apărut dacă nu mi s-ar fi
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]