4,988 matches
-
precitată, paragrafele 17 și 18). ... 24. Curtea a precizat că detalierea prin hotărâri ale Guvernului a unor aspecte ce țin de concretizarea dispozițiilor unor texte de lege nu poate fi privită ca o opțiune de reglementare contrară prevederilor constituționale. Din contră, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală consacră în mod expres posibilitatea Guvernului de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, iar în acest sens Curtea Constituțională a precizat că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție și-a găsit deja un răspuns în jurisprudența Curții, de exemplu, în paragraful 24 al deciziei anterior citate, în care s-a reținut că nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Deși autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
multe termene până la data intrării în vigoare a măsurilor adoptate nu echivalează cu acceptarea ideii conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate și ar fi fost adecvată mai degrabă utilizarea procedurii parlamentare obișnuite sau de urgență. Din contră, termenele în cauză au fost date tocmai pentru ca destinatarii actului normativ, și anume cvasimajoritatea populației țării, precum și instituțiile publice sau private vizate de normele adoptate să aibă suficient timp pentru luarea la cunoștință a noilor dispoziții legale. Este
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
prevăzute mai multe termene pentru intrarea în vigoare a măsurilor adoptate nu echivalează cu acceptarea ideii conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate și ar fi fost adecvată mai degrabă utilizarea procedurii parlamentare obișnuite sau de urgență. Din contră, termenele în cauză au fost date tocmai pentru ca destinatarii actului normativ, și anume majoritatea populației țării, precum și instituțiile publice sau private vizate de normele adoptate să aibă suficient timp pentru luarea la cunoștință a noilor dispoziții legale. Este
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție și-a găsit deja un răspuns în jurisprudența Curții, de exemplu, în paragraful 24 al deciziei anterior citate, în care s-a reținut că nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Deși autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanța supremă nu s-a substituit autorității legiuitoare, astfel că a fost respectat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
sau fără personalitate juridică/serviciile sociale, cu cazare/fără cazare, destinate persoanelor cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică), ... – în funcție și de concluziile din buletinele de determinare prin expertizare a unor astfel de condiții sau independent de acestea, în contra și/sau peste actele administrative de încadrare și salarizare în baza cărora au fost plătiți în perioada arătată, acte care nu au fost contestate nici anterior și nici în cauza de față. ... Minuta deciziei nr. 76 din 18 noiembrie 2024 Admite
COMUNICAT din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272647]
-
pct. I al Anexei nr. VIII - Capitolul I, lit. A din aceeași lege se aplică și personalului ce deține calitatea de funcționar public în cadrul unei unități teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, sau din contră, doar celui din cadrul Aparatului central al autorității publice respective. Minuta deciziei nr. 53 din 24 februarie 2025 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 197/46/2024
COMUNICAT din 18 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272745]
-
lit. A pct. I capitolul I din anexa nr. VIII din aceeași lege se aplică și personalului ce deține calitatea de funcționar public în cadrul unei unități teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, sau din contră, doar celui din cadrul aparatului central al autorității publice respective. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
COMUNICAT din 18 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272745]
-
urgență a Guvernului nr. 8/2019 poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care voucherele de vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise, angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță sau, din contră, aceste norme se impun a fi interpretate în sensul că ulterior angajatorul poate fi obligat doar la despăgubiri egale cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate. Dacă modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019 prin
COMUNICAT din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272748]
-
neavând o marjă de apreciere asupra emiterii sau neemiterii acestor norme și asupra termenului de emitere, modul de formulare a art. V fiind categoric „va elabora“, și nu „va aprecia asupra oportunității adoptării“ sau „într-un termen rezonabil“. ... 106. Din contră, raționamentul și argumentele folosite în Decizia nr. 36 din 23 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (menționată mai sus la paragraful 56) nu pot fi valorificate în prezenta cauză
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
urgență a Guvernului nr. 8/2019 poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care voucherele de vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise, angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță sau, din contră, aceste norme se impun a fi interpretate în sensul că ulterior angajatorul poate fi obligat doar la despăgubiri egale cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate. Dacă modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019 prin
COMUNICAT din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272805]
-
4) din O.U.G. nr. 8/2019 poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care voucherele de vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise, angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherului de vacanță sau, din contră, aceste norme se impun a fi interpretate că ulterior angajatorul poate fi obligat doar la despăgubiri egale cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate. ... 3. Dacă modificarea art. 1 alin. (2) prin O.U.G. nr. 131/2021 poate fi interpretată în sensul că
COMUNICAT din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272807]
-
urgență a Guvernului nr. 8/2019 poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care voucherele de vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise, angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță sau, din contră, aceste norme se impun a fi interpretate în sensul că ulterior angajatorul poate fi obligat doar la despăgubiri egale cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate. Dacă modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019 prin
COMUNICAT din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272807]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituție, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuții, care este venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, Curtea a constatat că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu a avut loc o încălcare a
DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275400]
-
44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice]. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2020). Indemnizația acordată pentru titlul științific de doctor nu reprezintă un drept fundamental, astfel că este de competența exclusivă a legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea acestui drept, fără ca aceasta să aibă relevanță constituțională. Așa fiind, modificarea condițiilor de acordare a sporului de doctorat determinată de politica financiară a statului, respectiv transformarea acestui drept dintr-un spor într-o indemnizație cu un cuantum fix
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
strict la aplicarea în anul 2019 a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) nu este explicată prin argumente în favoarea limitării aplicării anumitor prevederi ale legii salarizării - respectiv plafonarea sporurilor la un anumit nivel. Din contră, în motivare se arată necesitatea aplicării devansate, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275719]
-
În prima ipoteză, când optează pentru deschiderea dreptului la pensie, contractul individual de muncă în curs încetează de drept, iar dreptul la muncă va putea fi exercitat numai după încheierea unui nou contract, dacă angajatorul consimte în acest sens. Din contră, în măsura în care salariata optează pentru continuarea raportului de muncă, până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbați, exercițiul dreptului la muncă nu este condiționat de încheierea unui nou contract și de voința angajatorului, dar dreptul
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
În ceea ce privește criticile raportate la încălcarea dreptului la muncă, instanța de control constituțional apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât textul de lege criticat nu împiedică exercitarea dreptului la muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Din contră, așa cum s-a reținut, dispozițiile art. 22 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 prevăd că vârsta de pensionare este de 65 de ani. Pensionarea anterioară împlinirii acestei vârste exprimă intenția salariatei de a înceta raportul
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
din 14 decembrie 2017, precitată). ... 45. Curtea a arătat că detalierea prin hotărâri ale Guvernului a unor aspecte ce țin de concretizarea dispozițiilor unor texte de lege nu poate fi privită ca o opțiune de reglementare contrară prevederilor constituționale. Din contră, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală consacră în mod expres posibilitatea Guvernului de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, iar în acest sens Curtea Constituțională a precizat că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
Adoptarea soluțiilor IA trebuie să vină în mod natural și să nu ridice bariere sau probleme utilizatorilor finali. Implementarea lor la nivel de administrație publică nu ar trebui să limiteze sau să îngreuneze accesul cetățenilor la serviciile publice, ci din contră, să permită o mai mare transparență a deciziilor și o rapiditate crescută a soluționării cererilor acestora, precum și o mai mare implicare a cetățenilor în luarea deciziilor la nivel local și național. (-) Adoptarea redusă a serviciilor digitale în serviciile publice
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
se ia act că semnăturile au fost depuse din data de 3 octombrie 2024, iar conform normelor legale nu trebuie aduse alte semnături, mai ales având în vedere că acestea nu au făcut obiectul unor decizii de respingere, ci, din contră Biroul Electoral Central a emis o decizie de admitere și verificare a semnăturilor, aducând peste 100.000 de semnături în plus. În ceea ce privește semnul electoral, acesta nu este cerut de lege ca o condiție eliminatorie și obligatorie la depunerea
HOTĂRÂREA nr. 12 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289384]