19,772 matches
-
dea expresie garanțiilor constituționale invocate. Instanța apreciază, totodată, că prin stabilirea unor reguli de competență teritorială exclusivă legiuitorul a urmărit să asigure o disciplină cu privire la soluționarea litigiilor având acest obiect, ținând cont că la locul constatării presupusei fapte contravenționale se află majoritatea probelor care pot conduce la soluționarea cauzei, iar astfel se asigură o administrare cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). Pornind de la aceste considerente, Curtea a observat că agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acționează în calitate de reprezentant al statului și este împuternicit să apere un interes general, respectiv acela al desfășurării
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
să facă modificările sau completările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Așadar, chiar dacă art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 instituie competența teritorială exclusivă a instanței de judecată de la locul săvârșirii și constatării faptei contravenționale, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a fi prezent la fiecare termen de judecată sau pentru a depune diverse acte procedurale necesare la dosar și nici nu
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
ori funcții publice; ... f) întocmește rapoarte de evaluare în cazul în care în urma evaluării identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților, precum și, după caz, a legislației disciplinare fiscale, contravenționale sau penale; ... g) întocmește rapoarte de evaluare în cazul în care în urma evaluării nu identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților; ... h) aplică sancțiunile și ia măsurile prevăzute de
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
parte, jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 1.314 din 4 octombrie 2011 și Decizia nr. 331 din 10 martie 2011, iar, pe de altă parte, scopul și natura juridică diferită a celor două sancțiuni, una fiind o sancțiune contravențională principală, iar cea de-a doua fiind o sancțiune contravențională complementară care urmărește preîntâmpinarea unei stări de pericol. De asemenea, se arată că, în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii formulat, a stabilit
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
din 4 octombrie 2011 și Decizia nr. 331 din 10 martie 2011, iar, pe de altă parte, scopul și natura juridică diferită a celor două sancțiuni, una fiind o sancțiune contravențională principală, iar cea de-a doua fiind o sancțiune contravențională complementară care urmărește preîntâmpinarea unei stări de pericol. De asemenea, se arată că, în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii formulat, a stabilit că instanța de judecată nu poate reindividualiza/doza/anula pedeapsa complementară decât
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sancțiunea complementară prevăzută în cuprinsul textului de lege criticat se aplică automat, fără a oferi instanței posibilitatea de a cenzura această măsură, independent de sancțiunea principală a amenzii contravenționale. În același sens mai arată că, în situația în care o persoană este nemulțumită numai de aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, aceasta nu poate fi atacată separat în justiție, fapt ce îngrădește accesul liber la justiție
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
liber la justiție al părții nemulțumite. De asemenea, legislația penală prevede posibilitatea individualizării atât sub aspectul necesității, cât și sub aspectul întinderii a pedepselor complementare, printre care se regăsește și dreptul de a conduce vehicule, însă în cazul angajării răspunderii contravenționale nu există posibilitatea înlăturării sancțiunii complementare sau a aplicării acesteia pe o durată mai mică. Prin urmare, nu este justificat ca instanța de judecată să poată individualiza sancțiunea principală, dar să nu aibă posibilitatea individualizării sancțiunii complementare, aspect ce conduce
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
instanța reține că dispozițiile criticate reglementează la lit. a) -g) o serie de contravenții, partea introductivă a alin. (3) stabilind sancțiunile corespunzătoare acestora, și anume, în teza întâi, amenda, ca sancțiune principală, precum și, la teza a doua, aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. În cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală - amenda, și a uneia sau a mai multor sancțiuni
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
pentru o perioadă de 30 de zile. Sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă limitată de timp, respectiv 30 de zile, constituie o măsură ce are ca scop preîntâmpinarea săvârșirii unor noi fapte de natură contravențională. ... 11. Judecătoria Luduș, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, cu modificările și completările ulterioare, care la data sesizării aveau următorul conținut: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului și neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept, sunt prevăzute de art. 101 alin. (3) lit. e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul majorând aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce la o perioadă de 60 de zile, față de reglementarea anterioară când perioada era de 30 de zile. Însă, din analiza notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că aceștia critică partea introductivă
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
o perioadă de 60 de zile, față de reglementarea anterioară când perioada era de 30 de zile. Însă, din analiza notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că aceștia critică partea introductivă a art. 100 alin. (3) referitoare la sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile și, prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 100 alin. (3) partea introductivă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate și sintetizând criticile formulate, Curtea reține că autorii acesteia critică sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, prevăzută de partea introductivă a dispozițiilor art. 100 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, din două perspective: pe de o parte
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
de două ori pentru aceeași faptă, iar, pe de altă parte, consideră că lipsa posibilității judecătorului de a individualiza sancțiunea este neconstituțională. ... 19. Curtea observă că, potrivit art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului, iar sancțiunea suspendării exercitării dreptului de
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
Curtea a reținut că acestea reglementează, la lit. a) -g), o serie de contravenții, partea introductivă a alin. (3) stabilind sancțiunile corespunzătoare acestora, și anume, în teza întâi, amenda, ca sancțiune principală, precum și, la teza a doua, aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. În cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală - amenda, și a uneia sau a mai multor sancțiuni
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia". ... 21. Cât privește critica potrivit căreia prin textul de lege criticat o persoană este pedepsită de două ori pentru aceeași faptă, respectiv cu amendă, ca sancțiune principală, și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, fiind încălcat principiul non bis in idem statuat prin art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Curtea constată netemeinicia acesteia. ... 22. Astfel, cu privire
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, fiind încălcat principiul non bis in idem statuat prin art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Curtea constată netemeinicia acesteia. ... 22. Astfel, cu privire la sancțiunile contravenționale, principale și complementare, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, paragraful 49, Curtea a reținut că au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
nr. 836 din 1 septembrie 2021, paragraful 49, Curtea a reținut că au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, Curtea a reținut
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, Curtea a reținut principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Acest principiu își găsește corespondent în dispozițiile
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
de drept penal. În acest sens, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, Curtea a reținut principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Acest principiu își găsește corespondent în dispozițiile art. 5 alin. (5
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, Curtea a reținut principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Acest principiu își găsește corespondent în dispozițiile art. 5 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
Convenție, iar garanțiile prevăzute în materie penală, inclusiv cele care decurg din principiul non bis in idem, sunt aplicabile (Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, paragraful 27). ... 24. Prin urmare, în materie contravențională, respectarea principiului non bis in idem are semnificația neaplicării pentru aceeași faptă contravențională a două sau mai multe pedepse principale, iar nu aplicarea unei pedepse principale și a uneia complementare. În același sens sunt și dispozițiile art. 5 alin. (7
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
non bis in idem, sunt aplicabile (Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, paragraful 27). ... 24. Prin urmare, în materie contravențională, respectarea principiului non bis in idem are semnificația neaplicării pentru aceeași faptă contravențională a două sau mai multe pedepse principale, iar nu aplicarea unei pedepse principale și a uneia complementare. În același sens sunt și dispozițiile art. 5 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor - legea generală în
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]