15,046 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PAS ÎMBRĂȚIȘAT Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copiază inimile noastre una după alta la extemporalul vieții și împart frăgezimea petalelor crizantemei albe prin surâsul unuia trimis celuilalt! Nu zburăm, dar avem aripi,, nu atingem infinitul, dar infinitul este în noi, nici măcar pașii nu-i sincronizăm, fiindcă numai unul
PAS ÎMBRĂȚIȘAT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371712_a_373041]
-
pași (Millet 1853 - Van Gogh 1890); Siesta (Millet 1866 - Van Gogh 1889); Semănătorul (Millet 1850 - Van Gogh 1889; Tăietorul de lemne (Millet Millet 1856 - Van Gogh 1889) și alte câteva. Se spune că Van Gogh la început l-ar fi copiat pe Delacroix, Rembrandt și numai apoi pe Millet și că el nu ar fi recunoscut acest fapt, contrar lui Delacroix care a recunoscut influența lui Rubens, Manet și Velasquez în opera sa. Cu toate acestea, Van Gogh, amintind minunata companie
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
acum, / Trecut prin multă școală, / De minte plin, pe propriul drum / Mergând cu burta goală.“ E plânsul intelectualului marginalizat, lovit, umilit, într-o societate în care mass-media pune accentul pe non-valori și le promovează. Când ești copil ai tendința să copiezi ceea ce ți se prezintă ca model. Îmi amintesc campionatele de gimnastică din copilărie, făcute seara, pe uliță. Fiecare își dorea să execute roata țiganului cât mai corect, asemeni Nadiei Comăneci. Atunci când ne plictiseam de gimnastică, organizam un concurs de muzică
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
avea scrisoarea mea în față și citind-o, vicele a spus că poate eu am dreptate. Imediat după acel telefon au apărut o echipă de la locuințe să constate care este situația din apartament. Eu scrisesem în dublu exemplar și aveam copia. Au constatat că tot ce am scris se confirma. Au început un adevărat război prin apartament. Au demontat calorifere și le târau în așa fel încât să strice parchetul și pereții. Atunci le-am atras atenția să nu mai distrugă
VIAŢA ÎN CARTIERUL NOSTRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362228_a_363557]
-
Depinde cine o spune. • „Mai mult decât adevărul" e deja minciună. • Îngâmfarea se plătește. Dar modestia costă și mai mult. • Nu există ecou care nu s-a lovit, mai întâi de un obstacol. • Oh, ce n-aș da să mă copieze un falsificator celebru! • Orice mucegai se crede rudă cu penicilina. • Călătorind, constați că proștii locuiesc în toată lumea... Nu există orificiu pentru care să nu se fi specializat cineva. • Cei care n-au nimic de spus vorbesc cel mai mult. • De unde
OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377741_a_379070]
-
puțin/Deloc ... 10. În ultima săptămână, cât de mult te-a deranjat tratamentul pentru piele? Foarte mult/Destul de mult/Doar puțin/Deloc ... Vă rugăm să verificați dacă ați răspuns la toate întrebările. Vă mulțumesc. (c)M.S. Lewis-Jones, A.Y. Finlay, mai 1993, Nu poate fi copiat fără permisiunea autorilor. Se vor atribui scoruri de la 0 la 3 răspunsurilor: – 0 pentru "deloc", "nerelevant" sau lipsa răspunsului ... – 1 pentru "puțin" ... – 2 pentru "mult" ... – 3 pentru "foarte mult" și pentru răspunsul "Da" la întrebarea 7. ... Se va obține
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
fi, în 1878, analizat, reeditat, comentat și legat de multiplele sale izvoare de către francezul Emile Picot, care remarcă: "Kogălniceanu, care a publicat pentru prima dată în 1845 cronica lui Ureche, pretinde că a urmat, dacă nu manuscrisul original, cel puțin copia cea mai veche pe care a putut-o afla și așază data acestei copii pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Din păcate, savantul editor nu ne-a oferit variantele diverselor manuscrise la care a avut acces, pentru că el este convins
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
păcatului. Voința de a traduce și a tipări în limba română este simptomul acestei schimbări profunde. În secolul al XVI-lea, Brașovul este central de traducere a manuscriselor slavone în română. Scrieri populare, lucrări de drept, texte religioase sînt traduse, copiate și puse în circulație. Începînd din 1550, difuzarea cunoaște, împreună cu dezvoltarea tiparului, un avînt real. Primul catehism românesc este tipărit în 1544 și este datorat inițiativei sașilor din Sibiu, care încearcă să propage luteranismul printre români. Brașovul este un punct
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit țării mele o cincime din teritoriul său uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion de clăcași un milion de proprietari și cetățeni. Am promulgat coduri copiate după codul lui Napoleon, care stabilesc cu adevărat egalitatea tuturor în fața legii și drepturi egale pentru toți în familie, care impun căsătoria civilă și restrîng divorțul. Am făcut învățămîntul primar obligatoriu și gratuit, am instituit sistemul zecimal, am creat spitale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exprimă dorința de armonizare a intereselor naționale și a dreptului cu pretenția universală care ar obliga să nu se recurgă la război pentru reglarea diferendelor internaționale. Pasul este făcut: în iulie 1933, Titulescu obține de la Litvinov semnătura pe un text copiat după Briand-Kellog, prin care URSS se obligă să nu recurgă la război în privința României. Teritoriul român este stabilit drept teritoriul pe care statul își exercită autoritatea, fără ca frontiera din 1920 să fie evocată direct. Admiterea URSS în Societatea Națiunilor, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prea luminoase" din cari oricine-și va putea închipui întregul astru ce se ivește și s-a ivit pe ceriul fericitului partid. Credem că nu ne vom găsi "Bacăul", ca orbul Brăila, dacă înainte de toate vom pune sub ochii cititorului copie fidelă de pe actul de botez scris în fruntea acestui nou-născut și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să fie mai puțin primejdioase. Paternitatea ideilor de mai sus o reclamăm pentru noi. În polemicele dese asupra titlului de "reacționari și retrograzi" cu cari am fost gratificați am arătat de atâtea ori că acele epitete erau pur și simplu copiate din țări străine și nu se potriveau deloc nici cu formarea partidelor în țară, nici cu tendențele lor. Cu toate acestea concluziunea că deosebirile ar fi numai nuanțe neînsemnate e greșită. E prea adevărat că în principiile invocate nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu ședințele Adunării radicalilor noștri, ar fi întrebat daca se găsește într-o Cameră legiuitoare sau în vreun Beedlam oarecare. Judece oricine. Unii deputați se adunau în secțiuni, alții în comitete, fără chiar să aibă textul, nu imprimat, ci nici copiat de mână, al legilor ce se propuneau. Între acestea, Adunarea ținea ședință și vota cu iuțeala aburului legile cari, tot într-o vreme, se discutau cu câțiva deputați în secțiune, treceau la alți câțiva în comitet, se scriau apoi cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai multe decorații străine și-umplură piepturile cu cruciulițe și păsăruici, ca să piardă Basarabia, să cheltuiască milioane... etc. etc. Apoi asta zicem și noi, păcatele noastre! Cine zice că noi atăcăm pe roșii? Ferit-a sfîntul! Nu facem decât să copiem, ca niște umiliți discipoli întru cele bune și plăcute lui Dumnezeu, ceea ce-a zis "Presa" despre ei. Mai parafrazăm noi, nu-i vorba, dar mic e meritul nostru, mare al "Presei". Dar cum stau azi - după 360 de zile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare pentru autori, în Ardeal și Ungaria, departe de-a fi lăsată pe mâna speculanților, formează obiectul serioaselor preocupațiuni a oamenilor celor mai luminați ai poporului românesc. Se-nțelege că și la noi există lăudabile escepții; sânt autori cari nu copiază numai cărți străine, ci gândesc ei singuri când scriu și cari au deci calificațiunea pedagogică necesară, sânt pe de altă parte și firme de librari cari la editarea de cărți au în vedere și calitatea. România oficială cheltuiește milioane pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de producțiune pot să sufere, ne-am făcut o administrațiune pe un picior cum au făcut-o societățile acele cari au ajuns la o dezvoltare atât de mare că sânt puține în analele istoriei, ca Franța, Englitera etc. Prea am copiat legile acelor societăți și am creat un personal pe care nu avem cu ce-l plăti. Dar, se va zice, ce să facă acei nenorociți? Ei, apoi de ce să zicem aceasta numai de funcționari? Ce fac acei nenorociți arendași cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sper că odată, când va fi să facem o modificare a Constituțiunii, vom căuta să reînființăm Consiliul de Stat. Iată dar d. Brătianu devenit reacționar, care zice ceea ce zicem noi de ani întregi, că prea ne-am întins; prea am copiat legi și instituții străine, ale căror cheltuieli nu stau în nici un raport cu producțiunea noastră, care recunoaște că producătorul nostru agricol a ajuns în stare de robie, care recunoaște că bugetele, deci și cele ale cheltuielelor, se fac orbește, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
destul de repede, nu s-a mai pictat în unghiuri (cineva, însă, cu apetit documentar, va trebui să stabilească exact dacă părăsirea angularității decadente s-a datorat terorii estetice a pictorului secretar sau pur și simplu plictiselii de a mai tot copia ce-au făcut alde Braque sau Picasso). Invitat, în una din seri, la unul din vollarzii Iașului, am descoperit în colecția acestuia, nu fără amuzată "nostalgie", portretul pictorului secretar. Lucrat, atunci, în cea mai indubitabilă manieră cubistă. De cine? Ați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de bine încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist copia, de altfel (psihanalitic), pe cea a lui Rațiu. Viceversa, imposibilă: vi-l imaginați pe Rațiu, măcar în glumă, echipîndu-se în miner? Frumusețea firească și stenică (pentru țară) a hainei militare regale. În acea Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ulianov, omul cu arma... cuvîntului. Cunoaștem prea bine răspunsul celor vizați. Iar statisticile spun exact ce s-a întîmplat: cei cuminți (cuminții de totdeauna) l-au satisfăcut pe marele calmuc, alăturîndu-i-se, cei obraznici au înfundat gulagurile și gropile comune. Scenariu copiat la indigo și de... țările frățești, după război. Să fi visat (ducă-se pe pustii!) as'noapte chiar pelicula Mosfilm Omul cu arma, de m-am trezit cu întrebarea-cartuș a lui Ilici?! Ia-te cu lumea! m-ar cuminți amicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pintilie mi-a făcut propunerea ca acest serviciu să treacă pe lângă A. Pauker, spunându-mi că și în Uniunea Sovietică este la fel, adică acest serviciu se găsește pe lângă Molotov. I-am spus lui Pintilie că nu este cazul să copiem totul ca în Uniunea Sovietică. După felul cum Pintilie a susținut această propunere, reieșea că această părere o aveau și consilierii sovietici. Am respins propunerea lui Pintilie ca Serviciul Special să treacă la A. Pauker. - După venirea tov. Drăghici în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care elevii stabilesc o legătură strânsă dintre text și propria lor viață. Pașii metodei sunt : se citește lectura, apoi elevul își alege fragmentul cel mai apropriat de experiența lui, care l-a impresionat. Se împarte pagina în două: în stânga se copiază fragmentul; în dreapta se va motiva alegerea fragmentului, stabilind extensia cu experiența proprie (judecăți, trăiri, concluzii). Sunt puse întrebări de sprijin: la ce v-a făcut să vă gândiți fragmentul ales? Cum v-a făcut să vă simțiți? Elevii citesc echipei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
restul textului! Ce crezi că se va întâmpla Ce s-a întâmplat Jurnalul dublu Jurnalul dublu a fost aplicat la lecția Comoara cea mai de preț la clasa a IV-a. * Citește cu atenție textul Comoara cea mai de preț. * Copiază și comentează fragmentul care te-a impresionat. fragmentul comentariul Cercul literar Metoda am aplicat-o la clasa a V-a, în cadrul lecției Legenda bradului: Clasa este împărțită în cinci echipe. Elevii rezolvă în tabel sarcina echipei proprii. Se completează restul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
comori de mai jos crezi că a fost adusă de al III-lea slujitor? * Bifează! *un pom care face bani; * copiii lui; * o băutură farmecată care îți dă tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte; * Completează textul cu varianta aleasă. * Copiază cuvintele prințului referitoare la această comoară. Posterul/Turul galeriei Acastă metodă s-a aplicat la lecția Leacul lui Gonzic. Sarcini: * Realizează un poster (desen, colaj) în care să fii unul din personajele lecturii. * Fă aprecieri asupra posterelor.
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sa predictivă și chiar de existența sa, ca teorie generală a inferențelor valabile 17. Situația este bine rezumată de Heinz Pagels: "... majoritatea fizicienilor, ca și majoritatea altor oameni, ezită să-și abandoneze modul obișnuit, boolean de a gîndi... care este copiat după modul în care limbajul obișnuit corespunde lumii experienței. Ei suspectează că adoptarea unei logici cuantice, non-boolene, este un fel de artificiu ce atribuie neliniștitoarea stranietate cuantică mai degrabă minții lor decît lumii fizice, căreia, după ei, această stranietate îi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]