3,540 matches
-
de revoluția informației asigură mijloace convenabile de comunicare și organizare, care permit grupărilor limitate cândva la anumite comunități locale și naționale să-și urmărească obiectivele la nivel global. În urmă cu treizeci de ani, comunicarea globală simultană era atât de costisitoare încât era accesibilă doar marilor instituții, cu bugete cuprinzătoare, cum ar fi guvernele, corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică. Astăzi internetul înlesnește o comunicare globală gratuită, pentru toți cei care au acces la un modem.41 Tot astfel, internetul a redus
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a formula prima provocare coerentă față de această dominație."48 Chiar și fără a se opune în mod direct forței militare a superputerii, statele mai mici au sperat să intimideze Statele Unite, făcând ca aplicarea puterii noastre dure să devină tot mai costisitoare.49 Aceste state nu puteau împiedica America să facă război, însă privând-o de legitimitatea unei a doua rezoluții a Consiliului de Securitate, au făcut ca acest demers să ne coste mai mult. Balansarea "blândă" nu a fost limitată la
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
acceptarea generală a scopului poate compensa uneori mijloacele folosite, ducând la legitimarea acțiunii și la menținerea puterii blânde. Însă eforturile din ultimii ani de a înălța unilateralismul de la statutul de tactică ocazională la acela de strategie elaborată au fost destul de costisitoare pentru puterea blândă americană. Pierderea de putere blândă poate constitui un mare dezavantaj pentru puterea dură. De pildă, în iulie 2003, când Statele Unite s-au confruntat cu mai multă rezistență în Irak decât se anticipase, jumătate din cele 33 de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Shell a propus abandonarea în adâncurile oceanului a sondei Brent Spar, care se pare că ar fi dus la poluarea apelor, Greenpeace a organizat o campanie de boicot prin care a constrâns firma Shell să opteze pentru o demontare mai costisitoare, realizată la țărm. În mod ironic, când s-a demonstrat ulterior că propunerea inițială a firmei Shell ar fi fost de preferat din punct de vedere ecologic, reputația și puterea blândă a organizației Greenpeace au avut de suferit. În orice
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Enunțurile exagerate în legătură cu iminența armamentului de distrugere în masă al lui Saddam Hussein și presupusele lui legături cu Al Qaeda se poate să fi mobilizat sprijinul național pentru războiul din Irak, însă dezvăluirea ulterioară a exagerării a dat o lovitură costisitoare credibilității britanice și americane. În condițiile presupuse de noua eră a informației, și anume acelea ale surselor alternative de știri, marfa blândă se poate dovedi mai convingătoare decât cea dură. Forma diplomației publice În anul 1963, Edward R. Murrow, renumitul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
prin puterea blândă. În mod similar, eforturile pentru promovarea democrației în Irak și în alte state vor necesita și sprijinul altora. Reconstrucția Irakului și menținerea păcii în statele eșuate au șanse mai mari de reușită și pot fi mai puțin costisitoare dacă sunt întreprinse în colaborare cu alte state, decât dacă par a fi o ocupație imperialistă americană. Faptul că Statele Unite și-au irosit puterea blândă prin modul în care au pornit războiul a făcut ca perioada ulterioară să devină mult
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
sunt întreprinse în colaborare cu alte state, decât dacă par a fi o ocupație imperialistă americană. Faptul că Statele Unite și-au irosit puterea blândă prin modul în care au pornit războiul a făcut ca perioada ulterioară să devină mult mai costisitoare decât ar fi fost necesar. Chiar și după război, în orgoliul și entuziasmul care încununaseră victoria din mai 2003, Statele Unite au refuzat să permită ONU sau altor state să joace un rol semnificativ în Irak. Dar când pagubele și costurile
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
contactele și schimburile culturale. Acele lecții despre răbdare și despre îmbinarea puterii dure și blânde încă ne sunt de mare folos astăzi. Când trebuie, totuși, să angajăm puterea dură, este necesar să căutăm modalități care să o facă mai puțin costisitoare pentru puterea noastră blândă, și anume creând coaliții la nivel mondial. Un model îl reprezintă perseverența și minuțiozitatea cu care George H. W. Bush a construit coaliția pentru primul Război din Golf. Cei care desconsideră "bătrâna Europă" pentru că se dovedește
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și capacitatea pacienților de a vorbi despre simptomele lor. Diferența dintre pacient și clinician, de vârstă, sex sau etnie, poate afecta acuratețea informaților obținute în timpul interviurilor. În plus, aceste interviuri pot dura ore întregi și deci folosirea lor poate fi costisitoare. Tabelul nr. 2.3. Model de interviu clinic structurat Tulburări de anxietate-panică Ai avut vreodată un atac de panică, când ai simțit dintr-o dată că ți-e frică, ești anxios? DACĂ DA: Vorbește-mi despre asta. Când s-a întâmplat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vor fi mai fidele originalului și integrate în pagină. Contrar acestora, indivizii care nu dispun de capacități de integrare sau care dispun de o adaptare emoțională slabă vor obține rezultate scăzute. Acest sistem de cotare este foarte eficient, însă este costisitor în timp și foarte complex. Sistemul propus de Hutt în 1960 (apud Hoeksema, S.N., 199847) acesta propune un sistem de cotare și interpretare care se bazează pe principii psihanalitice. El este interesat de utilizarea testului Bender ca test proiectiv de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Layne, 1996; Mearsheimer, 2001). Acești comentatori au anticipat că sfârșitul Războiului Rece va cauza presiuni structurale pentru schimbare în relațiile Japoniei cu alte puteri majore. În lipsa amenințării sovietice, scade posibilitatea ca SUA să dorească să mențină o prezență militară defensivă costisitoare și riscantă în Asia de Est, ca parte a politicilor de garantare a securității Japoniei. La rândul său, acest fapt va genera presiuni ca Japonia să devină mai independentă și mai asertivă în urmărirea securității sale naționale. Eliminarea influenței sufocante
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de acțiuni vor genera ceea ce Keohane numește un "efect de bumerang", în care SUA sunt, în consecință, încurajate să revină la canale și instrumente multilaterale pentru a-și atinge obiectivele, sau stabilesc precedente pe care ulterior le descoperă a fi costisitoare sau incomode când se confruntă cu alte situații (Keohane, 2002). Astfel, poate să apară o "umbră a viitorului" în care hegemonul are stimulente pe termen lung pentru a-și controla comportamentul astfel încât poate apoi să încurajeze și să ceară reciprocitate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bugetare (costul unui observator nu este prohibitiv), ci pentru că ideea nu se impune. Școala superioară de formare a conservatorilor (Școala Națională de Patrimoniu) preferă să insiste pe latura de marketing, pe "țintele" care trebuie "atinse" pentru a rentabiliza expozițiile din ce în ce mai costisitoare. Totuși, se dezvoltă o abordare, inițiată de DEP, bazată pe comparații referitoare la modul în care instituțiile își tratează publicul (Donnat și Octobre, 2001). O excepție: Muzeul de Artă și Istorie a Iudaismului Încă de la deschiderea sa pentru public, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-i convingă pe anumiți membri sau pe toți membrii "lumii" respective să coopereze la activitățile necesitate de noua lor concepție despre disciplină (Becker, 1988, p. 308). Acest efort de convingere, pe care-l regăsim în lumea științei, este îndelungat și costisitor, în parte retoric, în parte practic (tehnic și administrativ) (Latour, 1996). • Pentru a câștiga reputație Dacă orice muncă se înscrie într-o rețea de cooperare, cel care vrea să capete valoare trebuie să-și extindă câmpul: "O operă are calități
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reciproc nu e mai puțin jaf pentru că e reciproc; că nu e mai puțin criminal pentru că e executat legal și ordonat; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează de tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru [...] a-i chema pe toți cetățenii săi la un grad
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
iar veniturile s-au diminuat fără încetare. Și asta nu este totul. S-au aruncat publicului, cu o risipă fără măsură, două feluri de promisiuni. După unele, îl vom pune în posesia unei mulțimi fără număr de instituții binefăcătoare, dar costisitoare. După altele, vom suprima toate impozitele. Astfel, pe de-o parte, se vor înmulți creșele, azilurile, școlile primare, școlile secundare gratuite, atelierele de muncă, casele de pensii ale industriei. Se vor indemniza proprietarii de sclavi; vor fi despăgubiți sclavii înșiși
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o bună și justă repartiție a impozitului. Într-adevăr, statul, să nu uităm niciodată, nu are resurse proprii. Nu are nimic, nu posedă nimic în afară de ceea ce ia de la muncitori. Atunci când se amestecă în toate, înlocuiește activitatea privată cu trista și costisitoarea activitate desfășurată din banii săi. Dacă s-ar recunoaște, ca în Statele Unite, că misiunea statului este de a procura tuturor o securitate deplină, această misiune ar putea fi îndeplinită cu câteva sute de milioane. Grație acestei economii, combinată cu prosperitatea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cuvinte: "Oferiți purtătorului un serviciu echivalent celui pe care acesta l-a oferit societății, valoare primită constatată, dovedită și măsurată prin cea care este în mine însumi.43" Acum îmi cedați moneda dumneavoastră. Fie cu titlu gratuit, fie cu titlu costisitor. Dacă mi-o oferiți ca preț al unui serviciu, iată ce rezultă: contul dumneavoastră de satisfacții reale cu societatea se găsește reglat, echilibrat și închis. I-ați oferit un serviciu contra unei monezi, îi restituiți acum o monedă contra unui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o direcție falsă eforturilor, facultăților, capitalurilor și banilor pe care natura i-a pus la dispoziția sa. În sfârșit, înseamnă a compromite pacea între popoare, căci presupune spargerea relațiilor care îi unesc și care fac războaiele imposibile din pricină că sunt prea costisitoare. Asociația are deci ca scop Libertatea Schimburilor. Subsemnații nu contestă dreptul societății de a stabili taxe destinate cheltuielilor comune pe mărfurile care trec frontiera, cu condiția ca ele să fie determinate doar de considerații privind nevoile Trezoreriei. Dar imediat ce taxa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vor mai fi văzuți, la fiecare decepție, acuzând legislatorul și legea, schimbând oamenii și formele de guvernământ, acumulând instituții peste instituții și cioburi peste cioburi. S-ar vedea stingându-se această febră universală de spoliere reciprocă prin intervenția atât de costisitoare și de periculoasă a statului. Guvernul, limitat în scopul și în responsabilitatea sa, simplu în acțiunea sa, puțin cheltuitor, nemaifăcând să apese asupra guvernaților cheltuiala propriilor lanțuri, susținut de bunul simț al publicului, ar avea o soliditate pe care, în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la rezultate ineficiente sau injuste. Guvernul trebuie să intervină pentru a furniza informația care le lipsește piețelor și să creeze rezultate care să fie atât eficiente cât și juste. Informația, ca orice alt lucru pe care îl dorim, este întotdeauna costisitoare, adică trebuie să renunțăm la ceva pentru a o obține. Informația este ea însăși un produs pe care îl schimbăm pe piețe, de pildă cumpărăm cărți care conțin informație deoarece acordăm mai multă valoare informației din carte decât lucrului la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care conțin informație deoarece acordăm mai multă valoare informației din carte decât lucrului la care renunțăm în schimb. Ca să opereze, piețele nu au nevoie de informație perfectă mai mult decât au nevoie democrațiile de informație perfectă. Supoziția că informația este costisitoare pentru participanții la piață, dar necostisitoare pentru actorii politici este nerealistă într-un mod extrem de distructiv. Nici politicienii, nici votanții nu au informație perfectă. Mai semnificativ este faptul că politicienii și votanții au un stimulent mai redus să achiziționeze cantitatea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
măr este pur rival. Dacă proiectez un film și nu vreau ca alți oameni să îl vadă, trebuie să cheltuiesc bani pentru a construi ziduri care să blocheze accesul non-plătitorilor. Unele bunuri, cele pentru care consumul este non-rival și excluziunea costisitoare, nu pot fi produse pe piață, căci toată lumea are un stimulent să aștepte ca alții să le producă. Dacă tu produci o unitate dintr-un astfel de bun, eu pot pur și simplu să o consum, ca urmare nu am
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bunul public. Existența și funcționarea unui stat just și în care domnia legii este respectată, reprezintă în sine un bun public, în sensul în care consumul câștigurilor pe care le generează este non-rival (cel puțin printre cetățeni) și ar fi costisitor ca aceia care nu contribuie la menținerea sa (cum ar fi votanții informați) să fie excluși de la a se bucura de câștigurile create de acesta. Stimulentele pentru politicieni și votanți să producă un guvernământ just și eficient nu sunt foarte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
devine mai importantă, nu mai puțin importantă. O ordine complexă necesită coordonarea unei cantități mai mari de informație decât poate stăpâni orice minte sau grup de minți. Piețele au dezvoltat mecanisme pentru a transmite informație de o manieră relativ puțin costisitoare; prețurile conțin informație despre ofertă și cerere sub formă de unități care sunt comparabile între diferite bunuri și servicii, într-un mod în care rapoartele voluminoase ale birocrațiilor guvernamentale nu o pot face. Mai mult, prețurile sunt traductibile indiferent de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]