10,085 matches
-
au slăbit. Au nevoie de mult dulce să-l simtă. De la început, de cînd s-a întors în România, m-a sîcîit ideea, fir-ar să fie, c-o să mă vadă așa: cenușie de la sculatul în zori și de la robota cotidiană, cu mîinile asprite și unghiile îngroșate de la spălatul podelei și geamurilor, în librăria mea. Eram și mai înfoiată din cauza tricourilor multe. Puneți pe voi o haină în plus", ne recomanda Ceaușescu; "Viermilor!", ar fi adăugat consoarta, Elena cea fidelă. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
boabă de sînge: M-am zgîriat cu Mișu. N-apuc să-l cert, că la colțul dinspre strada "Fulger", colț mirosind veșnic a urină, a apărut Milucă și n-am altă ieșire decît să intru repede-n casă. Trece aproape cotidian spre Antoaneta-vache-qui-rit, acum cu părul mov ca vaca Milka. E de necrezut cît s-a putut schimba Gefielte fish ăsta de Milucă. S-o fi umflat așa de la plăcintele cercetătoarei unu? Subnutritul cu pantaloni boțiți, de belfer și ciorapi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zăcut întinsă printre răchitele râului, cu gândul aiurea... tinerii veniți la râu erau din ce mai apatici, se plictiseau, viața era lâncedă, fără acea scânteie ucigătoare a iubirii ce se aprindea la semnul Aspidei. Timpul nu mai are răbdare". Spațiul cotidian După ce-am ascultat nemișcați povestea Aspidei, am pornit grăbiți spre ieșire. Ne-am despărțit spunându-ne vag la revedere. Mă aflam într-o stare de neliniște inexplicabilă, de obicei îi țineam brațul până la ieșirea din parc, o conduceam până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Această metodă am folosit-o și eu și s-a dovedit foarte eficientă. De altfel, cred că nici nu se poate altfel. Creierul nostru desenează adevărate "hărți" pentru a se putea orienta. Dacă ne expunem fără discriminare la toți stimulii cotidieni, nu trebuie să ne mire deloc faptul că nu facem nici un pas înainte. Am întîlnit odată un tînăr care promovase mult în cadrul unei companii de la meseria de simplu lăcătuș în numai 6 ani. El mi-a spus: Mi i-am
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
momentul în care cădeau de oboseală și nu se mai puteau ridica, erau aruncați peste zid pe stîncile de dedesubt, iar cadavrele erau strînse abia în timpul nopții. Cetățenii Babilonului vedeau zilnic aceste scene; existența sclavilor care munceau era o realitate cotidiană pentru orice babilonian de rînd și este important de amintit că două treimi din sclavi nu erau prizonieri de război, ci babilonieni care își pierduseră libertatea. Ne-am putea întreba: Cine ar fi într-atît de idiot încît să își asume
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
mai ales, gradul sc...zut de competitivitate a economiei noastre. România a primit calificativul de „economie de piaț... funcțional...” din partea Comisiei UE cu mare ing...duinț.... De altfel, aceast... stare de fapt se reflect... în venitul pe locuitor, în viața cotidian... a cet...țenilor. O alt... caracteristic... a circumstanțelor ader...rii privește instituțiile democrației și economiei românești. Funcționarea defectuoas... a administrației publice, a instituțiilor Statului de drept, este tema-cheie a rapoartelor Comisiei Europene și st... la baza m...nunchiului de condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
găsit tonul potrivit pentru a se exprima deplin și convingător. Aleargă în pantofii strâmți și cu tocuri înalte ai unui limbaj artificial, în loc să-și caute o încălțăminte pe măsură sau pur și simplu să se descalțe. Rica Venturiano, filozof Limbajul cotidian cunoaște o permanentă desolemnizare (și degradare, dar aceasta este altă poveste). Iată însă că unii autori ignoră preferințele publicului și folosesc în textele lor cuvinte ‹ mari, riscând să devină ridicoli. Printre ei se numără și A. Gelu Doru Ilieș. Gelu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se transforme, cu prezumtiva colaborare a cititorului, în literatură. Dacă ar exista un asemenea cititor, el n-ar avea nevoie să citească versurile lui Grigore Șoitu; ar fi suficient să privească în jur pentru a-și fabrica, din întâmplările vieții cotidiene, doza de poezie necesară. În general însă, cei care citesc o carte de poezie vor să găsească în ea chiar poezie, conform regulilor jocului. Iar în cartea lui Grigore Șoitu nu vor găsi, decât foarte rar, și anume atunci când autorul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cer ajutorul, iar cei mai în vârstă atenție. Și aici sentimentul de vârstă este modificat: a avea astăzi 60 de ani înseamnă a-ți păstra, foarte adesea, părinții. În sfârșit, progresele care s-au manifestat în diferitele domenii ale vieții cotidiene (alimentație, locuință, sănătate) se traduc printr-o creștere a speranței de viață la 60 de ani, o creștere a vârstei la care rămân zece ani de trăit și o mărire a probabilității de a supraviețui între cinci și zece ani
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că am introdus această expresie „banală”, modernă în limbajul biblic, unde ea nu exista până acum. E un fleac, dar un fleac care arată perfect „filozofia” noastră de lucru. Pentru noi nu există două limbi românești: una biblică și una cotidiană. Noi doi nu discutăm acum în româna nebiblică, ci în româna-română, pur și simplu. S.M.: Prin semnificația lor globală, traducerile Bibliei se disting de traducerile operelor clasice. Biblia se înscrie mai întâi în viața concretă a unei comunități. Textul, purtat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pentru români și pentru țară! a mai adăugat vrednicul de înaltă cinstire parlamentar dâmbovițean, aproape printre lacrimi. * * * Deși retras din viața publică de câțiva ani buni, fostul deputat Cotescu Ciprian nu reușește sub niciun chip să se sincronizeze cu pulsul cotidian al vieții de familie sau cu ansamblul tabieturilor pensionarilor din urbea natală... Și asta pentru simplul motiv că în perioada deputăției a dobândit mai toate metehnele de mare grangur care nu greșește nicicând, care are dreptate oricând, care dă verdicte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca o primă condiție de suprimare a sărăciei și de evitare a traiului pe sponci, de pe azi pe mâine. Și mai ziceau că, de la o vreme, nici frumusețea, nici inteligența și nici hărnicia nu-ți mai folosesc la depășirea mediocrității cotidiene, a lipsurilor și monotoniei vieții ce pendulează între orele de serviciu și preocupările casnice ale unor slujbași cu studii superioare în afurisita asta de administrație. Da, afurisita, pentru că îți ocupă toată ziulica în tovărășia cifrelor, iar cozile interminabile la unt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și eu foarte indignat de sportul acesta foarte urât iar tata m-a sfătuit să stau departe de asemenea spectacole ieftine, deși recunoștea că tentațiile americănești sunt foarte mari. La școală, când ne-au fost solicitate exemple negative din viața cotidiană, de care, ne-a zis doamna, trebuie să ne ferim ca de Ucigă-l Toaca, eu am prezentat cele două secvențe americănești din sportul acela urât, fiind apreciat ca de obicei: "Nu degeaba îți zice lumea micul depravat! Depravat o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o zi istorică: ziua în care am învățat să ofer flori la fete. Că am uitat repede ce am învățat în acea zi, asta este o altă poveste, dar nu una la fel de palpitantă ca aceea pe care mi-o oferea cotidian profesorul de gimnastică, omul care mi se părea că era cea mai informată ființă de pe fața pământului cartierului nostru. Era specialist în știri diverse și cancán. Avea și un simț deosebit al responsabilității. De pildă, cunoscând fragilitatea genului feminin, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-mă la viața din mănăstire. Dacă voi putea ieși de acolo, din când în când, pentru a trage o fugă la supermarket, ca să-mi fac rost de vopsele și pânză, ca să trag cu ochiul la expozițiile de pictură, la clocotul cotidian și mizer al vieții, oare asta ar însemna, pentru mine, viață de mănăstire? Nu crezi că dacă i-aș mărturisi toate aceste gânduri duhovnicului mănăstirii m-ar ține la post negru pe termen nelimitat?... Încep să am o vârstă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zilele acelea în care ne amuzam spunând că zidurile clădirilor dintre Academia de Arte și Academia de Muzică purtau urmele ciocnirii lor cu șevaletul meu și cutia ta de vioară. Dacă ne-ar fi filmat un observator neutru fuga aceea cotidiană a noastră către celălalt, s-ar fi amuzat fără măsură desigur. Dar ar fi fost amuzamentul lui. Am fost recent în țară și am refăcut, la pas, ca altă dată, traseul acela de vis. Chiar mi-a plăcut să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de octombrie, iar soarele risipește întunericul în colțuri și împinge lumea spre o nouă zi”. Pe acest fundal, motivul romantic al visului este foarte bine inserat: protagonistul Anton, funcționar la minister, ajunge la dedublare din cauza singurătății și a banalității vieții cotidiene. Dublat de motivul oglinzii, motivul dedublării capătă dimensiuni hiperbolice, personajul ajungând adesea să se privească enigmatic în oglindă, având halucinații terifiante. Zbuciumul personajului este descris gradat până în pragul decesului, când acesta moare „sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ne așteaptă și în capitolul dedicat florilor de cireș, asociate frumuseții, dar și nebuniei. Codurile erotice ocupă un loc important în carte, cu întreaga lor simbolistică și cu ritualurile lor complicate. Îi las cititorului să descopere alte aspecte ale vieții cotidiene și ale culturii japoneze, printre care (într-o ordine aleatorie): somnul, baia, corpul, desenul, scrierea, fast-food-urile, anotimpurile, luna, blogurile, televizorul, pasiunea pentru scheme și clasificări, ritualul mesei, closetul, imaginarul etc. Nu am cum măcar menționa toate ideile și toate interpretările
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
religios, că donatiștii "pătrundeau, uneori, cu forța în tribunale și îi sileau pe judecătorii înfricoșați să le ordone execuția". Altminteri ponderat ca ton, Augustin însuși nu se poate abține de la comentarii malițioase: "sinuciderea din respect pentru martiraj este amuzamentul lor cotidian". În încercarea de a stopa aceste excese, Biserica hotărăște, la Conciliul de la Braga, refuzul performării riturilor funerare în cazul tuturor sinucigașilor, indiferent de clasa socială din care aceștia proveneau și de motivul faptei. Fără un efort considerabil, ni-i putem
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
adică acelei indeterminări ontologice care constituie însăși fibra esențială a lucrurilor, textura fină a acestora. Grație adecvării la silueta evanescentă a ființei, maestrul trăiește în permanență pentru a (se) juca (go, firește, dar și mahjong sau șah), toate celelalte preocupări cotidiene fiind împinse, ca pe o pânză, în clarobscurul fundalului. Bătrânul refuză cu obstinație chiar și plimbările în parc, pentru ca mintea, suspendată între două intervale ludice, să nu se poată atașa de nici o altă formă exterioară, să nu poată fi coruptă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în urmă, deși energia ochilor cuplată cu a gândurilor a fost direcționată în vâltoarea necunoscută a viitorului. Nu am uitat aluatul din care am fost plămădit, cu modelarea ce continuă și la poarta viitorului pentru a-mi corecta evoluția spirituală cotidiană. Ori de câte ori pătrund în lumea necunoscutului din pădurile aflate împrejurul leagănului, mai ales în pădurea de fag, florile de ghiocel mă trimit în vremea din urmă să gust, fără opreliște și acum ca și în copilărie, din sensul vieții, al nașterii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
căruia El vorbește deschis, ci a omului aflat în lume care încă îl caută pe Dumnezeu. Nu doar mintea, ci și inima noastră este necesară pentru a ne deschide altor dimensiuni ale acestei realități. Spiritualitatea mea se hrănește din experiențele cotidiene, comune probabil multor oameni, care au căpătat un înțeles în lumina cunoștințelor științifice dobândite pe parcursul întregii vieți de studii teologice. Ele poartă însemnul experiențelor trăite în această lume, determinate de destin, pe care nu le pot separa de istoria vieții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și urmărind mereu scopul propus: o viziune generală despre lume. De aceea în primul capitol, pe baza unui plan elementar și personal, nu zbor într-un elicopter al teologiei pentru a coborî din cer, dimpotrivă, mă cobor la nivelul vieții cotidiene: pentru om, pentru orice om, este necesară în primul rând încrederea în viață. Tübingen, iulie 2009, Hans KÜNG Capitolul 1 Încrederea în viață "Încrederea în viață reprezintă piatra unghiulară a unei personalități sănătoase: este atitudinea către sine însuși și către
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
plac, dar din motive de timp și spațiu nu pot și nu vreau să-mi permit animale domestice, cu excepția furnicilor, viespilor și păienjenilor ocazionali. Cunosc totuși nu puține persoane ale căror câine sau pisică, în ciuda tuturor neplăcerilor, oferă o bucurie cotidiană. Câinele: cel mai bun prieten al omului? Pentru persoanele singure, din orice punct de vedere, animalele pot fi prieteni pe viață. De ce omul nu ar trebui să atribuie animalelor calități personale precum afecțiunea, încrederea, sentimente de simpatie, bucuria și durerea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trăi, nu formele în care se exprimă. Se înțelege de la sine: ce ar însemna viața noastră fără humor-ul care este în măsură să aline multe din durerile sufletului și corpului, să depășească unele situațiile dificile, să înfrumusețeze viața noastră cotidiană? Ce ar însemna viața fără râs, care pentru seriosul Immanuel Kant este unul dintre cele trei lucruri, împreună cu somnul și speranța, pe care cerul le-a dăruit omului pentru a-i compensa neliniștile vieții? Vom vorbi despre aceasta, în capitolele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]