1,476 matches
-
puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul își dublează volumul. Împărțim aluatul în două părți și facem doi cozonaci umpluți cu nucă, mac, rahat, stafide, brânză sau mere, după preferință. Nucă pentru 2 cozonaci - 400 g nucă măcinată, 300 g zahăr, coaja de la o lămâie, 4 albușuri bătute spumă și puțină sare. Se bat albușurile spumă cu zahăr, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul își dublează volumul. Împărțim aluatul în două părți și facem doi cozonaci umpluți cu nucă, mac, rahat, stafide, brânză sau mere, după preferință. Nucă pentru 2 cozonaci - 400 g nucă măcinată, 300 g zahăr, coaja de la o lămâie, 4 albușuri bătute spumă și puțină sare. Se bat albușurile spumă cu zahăr, apoi adăugăm nuca, lămâia și sarea. Amestecăm bine și cu această cremă umplem cozonacii; se așează
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pentru 2 cozonaci - 400 g nucă măcinată, 300 g zahăr, coaja de la o lămâie, 4 albușuri bătute spumă și puțină sare. Se bat albușurile spumă cu zahăr, apoi adăugăm nuca, lămâia și sarea. Amestecăm bine și cu această cremă umplem cozonacii; se așează în tavă, se lasă să crească, după care se ung cu ou pe deasupra și se dau la cuptor timp de o oră. Macul 400 g mac măcinat, 300 g zahăr, 250 g apă, coajă de lămâie, 3 linguri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și trebuie continuată. Crăciunul, ca Crăciunul, dar Paștele... Dacă Crăciunul s-a încercat a fi înlocuit cu moș Gerilă, cu „Hristos a înviat” încercările duceau către o ignorare totală, deși copilăria mea mi l-a mai păstrat în deplinătate, aproape. Cozonacii, pasca, ouăle roși i dar mai în special participarea la slujbele religioase, deveniseră în bună măsură prohibitive, deși, în sinea lor, până și cei mai devotați în vorbe activiști care serveau comunismului sărbătoreau și se înfruptau din ceea ce însemna Paștele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
gunoaie, supraveg hindu-l și luânduăne, noi copiii, la întrecere cu colegii din vecini, mândrindu-ne care foc este mai mare, mai înalt și mai întins, fălăoșindu-ne că la noi este mai bine. Tot în Joia mare se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest lucru nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
este mai bine. Tot în Joia mare se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest lucru nu se întâmpla decât în ziua de paști, pentru că mama veghea mai ceva decât acel Doamne-doamne care ne putea pedepsi, că am fi păcătuit. În Vinerea mare mergeam la aer
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
răi, și pleca m în vecini, la rude, la prieteni, -veneau și ei la ai noștri - să ducem și să ne aducă vestea minunată a Învierii spunând „Hristos a înviat”, după care primeam - iar părinții noștri dădeau - ouă roșii, dulciuri, cozonac, bani... După amiaza era destinată Horii - organizată și desfășurată în centrul satului, cu participarea populației din localitate, la care nu lipseam nici noi, copiii. Era și scrânciob, mare distracție și bucurie pentru noi... Firește, lipsea parcul de distracție pentru copii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vizită are mai mult caracter turistic și am primit aprobare de a-i caza. Elvețienilor le-a plăcut mult în România, măi cu seamă au apreciat bucătăria românească. Și-au luat cu ei la plecare borș, sarmale, mămăligă, plăcintă și cozonaci moldovenești făcuți de bunica la cuport în curte. Mi-au adus foarte multe cadouri , dar mai ales m-am bucurat cel mai mult că am putut să-mi văd și eu țară. Recunosc nu prea eram plimbata prin multe locuri
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Ai venit cu calul?" Șeful de gară amuți: "Vă cunoașteți?" Luându-și micul aer de independență pe care locotenentul i-l știa, fetița nu ținu seama de ultima întrebare a tatălui ei: "Mama e la bucătărie cu Lillișu, fac un cozonac pentru mâine." Și nu putem să-l mâncăm în seara asta? Fetița izbucni în râs: "Nu, pentru astă-seară au făcut lapte de pasăre." Un val de aer cald, mirosind a vanilie, năvăli din bucătărie. Câinele deschise ușa ca să dea raportul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în vagoane de marfă săptămâni întregi (aveau prioritate alte trenuri), în aglomerație, zgomot și frig, cu sufletele înspăimântate de necunoscut. În orașele mari eram așteptați pe peron de doamne de la Crucea Roșie care ne ofereau, zâmbind, tăvi cu felii de cozonac și ceai. Eu coboram din vagon înțepenită de frig și dezorientată. Eram un copil care se bucura o clipă că i se încălzeau degetele pe cana fierbinte și mă însuflețeam la gândul că acolo unde vom ajunge voi avea un
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
și bicorn. Iaca nu săruta niciodată mîna popii, care venea acasă să aghezmuiască cu zi întîi. Săruta numai crucea din mîna popii, dîndu-i apoi la o parte mîna întinsă de el ca să fie sărutată, cum era obiceiul. Știa să facă cozonaci moldovenești, care creșteau înalți cum n-am mai văzut de atunci și care se păstrau pufoși și proaspeți multă vreme, după o rețetă pe care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate, ca să ajungă pînă luni, după duminica Tomei, cînd era Paștele blajinilor și se mergea la cimitir. Ne duceam, cu toți, la mormîntul mamei, cu cozonaci, ouă roșii și vin, care, după ce un preot făcea o scurtă slujbă de pomenire, se împărțeau la săracii orașului ce umpleau cimitirul în acea zi. Împărțirea se făcea după ce preotul își lua partea sa de pomană, fiecare preot avînd cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lunguieț și siluet (strâns în talie). Bineînțeles că l-am dat separat. Am continuat alegerea și cu mai multă râvnă. Speram și eu într-o minune. Aceasta nu s-a lăsat mult așteptată. Am dat de unul ca formă de cozonac (babă). Tata mi-a zis că e o tărtăcuță și trebuie păstrată cu grijă, pentru a-i folosi semințele. Am decis s-o iau în cameră, ca pe un bibelou de preț. Toți care veneau în vizită nu se mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trecea la bucătărie. Pregăteam din timp ingredientele, de care aveam nevoie, pentru bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
convenea mie. Mama îmi dădea tava mea, în care așezam vreo 4-6 ștriteli, îi ungeam pe deasupra cu gălbenuș de ou (cu pămătuful) și așteptam să-i dau la cuptor, o dată cu tăvile mari. Cât creștea aluatul în tăvi, treceam la frământatul cozonacilor și pregătitul prăjiturelelor. Oltea, sora mea era meșteră la frământat. Ea se ocupa de cozonaci (babe). Eu cu mama, dădeam nuca prin mașină, băteam ouăle cu telul, amestecam și omogenizam compozițiile, ca în final să iasă ce-am dorit. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe deasupra cu gălbenuș de ou (cu pămătuful) și așteptam să-i dau la cuptor, o dată cu tăvile mari. Cât creștea aluatul în tăvi, treceam la frământatul cozonacilor și pregătitul prăjiturelelor. Oltea, sora mea era meșteră la frământat. Ea se ocupa de cozonaci (babe). Eu cu mama, dădeam nuca prin mașină, băteam ouăle cu telul, amestecam și omogenizam compozițiile, ca în final să iasă ce-am dorit. La cuptor nu mă băgam. Tata aducea "lemne de copt" (mai lungi și subțiri), mama făcea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sare. Pe o lopată cu coadă lungă se puneau pe rând tăvile și se dădeau la cuptor (pentru cam vreo două ore). Prăjiturile se acopereau cu hârtie albă (să nu ardă deasupra) și se scoteau mai devreme, decât colacii și cozonacii. Eram nelipsită la scoaterea lor din cuptor. Mama scotea mai întâi tava mea și mă punea să ung fierbinți ștrițelii, cu pămătuful muiat în ulei. Arătau așa de bine! Miroseau așa de frumos, încât nu mă înduram, să nu-mi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
reeducare', în fapt de schimbare a atitudinii celor închiși față de comunism, au fost și conferințele despre realizările regimului, ținute de Burada și de un anume Ion Antonescu, declarat comunist încă din ilegalitate. Acesta din urmă era poreclit de elevi 'moș Cozonac', pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: 'Tlăiască paltidu comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!'. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost și conferințele despre realizările regimului, ținute de Burada și de un anume Ion Antonescu, declarat comunist încă din ilegalitate. Acesta din urmă era poreclit de elevi 'moș Cozonac', pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: 'Tlăiască paltidu comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!'. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: 'Trăiască! Trăiască! Trăiască!', întrucât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Când ne-am întors la gazdele noastre, eram toți înfrigurați, murdari pe mâini și pe haine de praf, aracet și... alte câteva chestii mai greu de definit. Dar bucuroși și mulțumiți! Maria și Andreea ne așteptau cu ceai fierbinte și cozonac. Buuuun! Apoi am făcut un duș relaxant și, în fine, un somn de trei ore... suficient, în accepțiunea aprigei Diana. Dimineața, după ce doamna Cristina Teodorescu, însoțită de membrii grupului Nirmal Bhakti șiau făcut apariția și au servit micul dejun alături de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fi trebuit să se sfârșească mai repede! Se derulau pe scenă, într-o fericită normalitate a secvențelor artistice și a armoniei, toate actele ce formau întregul. Dacă mi se permite comparația și nu pare infantilă, totul a fost ca un... cozonac mare și frumos, a cărui dulce umplutură cu de toate a fost pe rând, când cântată, când dansată! Și, ca totul să fie perfect și delicios, ca o bezea crocantă pe deasupra, o bine pregătită paradă de costume indiene. Muzica, inspirat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de mulțumire pentru unii din sponsorii săi, exprimându-le recunoștință. * ... Pe lângă ceea ce e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stație, se întreabă, privind pe geam, cu mare curiositate: de ce-or fi țăranii așa de slabi și așa de rău îmbrăcați? Ar trebui să se îmbrace și să mănânce mai bine. A, da! dacă n-au pâne să mânânce cozonac, cum a mai spus odată cineva care iubea foarte mult poporul și mai ales pe regele lui. N-am să trăiesc cât lumea. Am să trăiesc o zi două Ș-am să vă las lumea vouă! CROCODILUL MĂRIRII Zice că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]